BusinessMagazin

Tag: informare

  • ROBERT CAZANCIUC, propus de premier în funcţia de ministru al Justiţiei. Ponta: L-am informat pe preşedinte, nu a avut niciun fel de obiecţie

     Ponta: Voi propune numirea lui Cazanciuc după ce va fi emis decretul de eliberare din magistratură

    Premierul Victor Ponta a declarat la CSM că va propune numirea lui Robert Cazanciuc în funcţia de ministru al Justiţiei după ce va fi emis decretul de eliberare din magistratură a acestuia, Plenul CSM luând act de demisia lui din funcţia de procuror.

    Victor Ponta a spus că a participat la şedinţa Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), care a fost legal constituită, şi a votat toate punctele de pe ordinea de zi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Videanu îi va da în judecată pe Ponta şi pe semnatarii raportului privind Hidroelectrica

     “Voi da din nou în judecată pe Victor Ponta pentru calomnie şi pe toţi semnatarii Raportul Corpului de Control la Hidroelectrica pentru reaua credinţă cu care au întocmit acest raport, care reprezintă un abuz împotriva statului şi al cetăţenilor”, a afirmat Videanu, la o conferinţă de presă.

    El a spus că cei care au întocmit raportul au pus şi încadrări privind faptele comise, ceea ce este inadmisibil, deoarece numai Justiţia face acest lucru.

    Democrat-liberalul a spus că a fost acuzat că a aprobat contracte între entităţi la care statul este majoritar, dar de fapt atacul ar fi fost la Varujan Vosganian. El a spus că acel contract între Paroşeni şi Hidroelectrica a fost semnat în iunie 2008, cu şase luni înainte de a deveni ministru, deci contractul s-a făcut cu mult timp înainte de a fi ministru. “Primul ministru loveşte în Vosganian”, a susţinut Videanu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • SUA renunţă la un tip de rachete în Europa. Americanii îşi vor mări în schimb protecţia faţă de Coreea de Nord. Autorităţile române, informate de planurile Pentagonului

    MAE informează că secretarul de stat pentru afaceri strategice Bogdan Aurescu a avut o convorbire telefonică, vineri seară, cu Rose Gottemoeller, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor şi securitate internaţională în Departamentul de Stat american, la solicitarea părţii americane.

    “Oficialul american a arătat că partea americană doreşte să informeze partea română, în spiritul Parteneriatului Strategic bilateral şi în calitate de aliat NATO, asupra deciziei de modificare a structurii sistemului de apărare antirachetă al SUA (Abordarea Adaptivă în Etape privind Apărarea Antirachetă din Europa – EPAA), informarea părţii române fiind realizată în prealabil efectuării anunţului public în acest sens”, precizează MAE într-un comunicat remis, sâmbătă, agenţiei MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Antonescu: Ponta m-a informat despre schimbarea şefului ANSVSA. PNL va propune un nou şef

     Antonescu a fost întrebat dacă premierul Victor Ponta l-a informat privitor la decizia de a-l schimba din funcţie pe Mihai Ţurcanu, liderul PNL replicând: “Sigur”.

    El a menţionat că PNL va face o altă propunere pentru această poziţie.

    Mihai Ţurcanu a demisionat de la conducerea Autorităţii Naţionale Sanitar-Veterinară şi pentru Siguranţa Animalelor (ANSVSA), au declarat surse oficiale.

    Mihai Ţurcanu este sprijinit de PNL.

    Premierul Victor Ponta a anunţat anterior că ANSVSA va avea o altă conducere, astfel încât să fie asigurată o comunicare mai bună şi eficientă, precum şi proceduri mai clare în domeniu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Când istoria se scrie în direct

    Pe 11 martie 2011 un seism cu intensitatea de nouă grade pe scara Richter lovea coasta de nord-est a Japoniei, ducând la crearea unui val tsunami care a ucis 18.000 de oameni şi a creat pagube de 180 de milioane de dolari. Media de pe întreg mapamondul au transmis dezastrul şi urmările sale, dar milioane de oameni s-au informat de pe internet despre eveniment, mulţi alegând varianta video de pe platforma YouTube. În cele şapte zile care au urmat dezastrului, cele mai vizualizate 20 de videoclipuri de pe YouTube aveau legătură cu incidentele din Japonia – în total, au fost văzute de 96 de milioane de ori. Ce vedeau toţi aceşti oameni e o nouă formă de jurnalism, unul vizual. Cele mai multe din înregistrări erau făcute de oameni simpli, cetăţeni sau turişti surprinşi în mijlocul catastrofei. Filmuleţele au fost preluate şi de televiziuni de pe toate continentele, iar conţinutul generat de utilizatori a fost principalul furnizor al instituţiilor de presă. Cea mai vizualizată a fost înregistrarea unei camere fixe din aeroporul Sendai. Dezastrul din Japonia nu a fost însă un caz unic. La nivel mondial, YouTube devine o platformă tot mai importantă pentru a vedea ştiri. În 2011 şi primele luni ale lui 2012 cel mai căutat termen al fiecărei luni se corela de un eveniment cu caracter informativ în cinci din cincisprezece luni, potrivit datelor interne ale companiei.

    Potrivit prognozei Visual Network Index, realizată de Cisco, traficul IP global anual urmează să ajungă la 1,3 zetabiţi în 2016 – un zetabit este echivalentul unui sextilion de biţi sau al unui trilion de gigabiţi. Americanii de la Cisco preconizează o creştere a traficului IP global de peste 330 exabiţi doar între 2015 şi 2016, adică un volum aproape egal cu cel al traficului IP global generat în 2011. Creşterea semnificativă a traficului şi a gradului de acoperire a serviciilor este încurajată de o serie de factori principali, printre care explozia vânzărilor de tablete, telefoane mobile şi a altor dispozitive inteligente, precum şi a conexiunilor aparat-la-aparat care stimulează cererea de conectivitate. Până în 2016 vor exista aproape 18,9 miliarde de conexiuni în reţea – aproape 2,5 conexiuni pentru fiecare persoană de pe Pământ, faţă de 10,3 miliarde în 2011. La nivel global vor exista 1,5 miliarde utilizatori de video pe internet până în 2016, în creştere de la 792 milioane utilizatori de video pe internet în 2011.

    Cele mai populare ştiri video surprind dezastre naturale sau revolte politice – de regulă secvenţe cu un puternic impact vizual. Studiul Pew Research Center indică faptul că 70% din traficul YouTube vine din afara Statelor Unite ale Americii, iar cele mai populare trei căutări la nivel mondial se leagă de evenimente din afara SUA: cutremurul şi valul tsunami din arhipelagul nipon, alegerile din Rusia şi tensiunile din Orientul Mijlociu.

    E clar faptul că filmuleţele legate de eveniment sunt efemere faţă de cele obişnuite, însă în orice moment o ştire poate depăşi ca număr de vizualizări chiar şi cel mai amuzant videoclip. În 2011 evenimentele cu caracter de ştire au fost cel mai căutat subiect în patru din cele 12 luni, conform datelor interne ale YouTube: cutremurul japonez, uciderea lui Osama bin Laden, un accident de motocicletă fatal şi povestea unui om al străzii cu o voce considerată divină.

  • Drumul Wikipedia de la experiment la enciclopedia deceniului

    Multa vreme, Wikipedia a fost considerata o sursa obscura si
    prin urmare putin credibila de informatie, cu multe erori si
    articole privite drept adevarate acte de vandalism din cauza
    neadevarurilor continute. S-a intamplat chiar, cu nu foarte multi
    ani in urma, ca pe paginile enciclopediei sa apara ca un actor
    american destul de cunoscut a suferit un atac de cord, desi el era
    perfect sanatos si se zbatea sa faca fata in acest timp valului de
    telefoane, inclusiv de la fiica sa, care sa verifice informatia.
    Explicatia era cat se poate de simpla: articolele de pe Wikipedia
    au fost aproape de la bun inceput scrise de colaboratori externi,
    care au profitat uneori, sub protectia anonimatului, de lacunele
    enciclopediei cu privire la sistemele de verificare si aprobare a
    informatiilor.

    De atunci insa, gluma “daca scrie pe Wikipedia, cu siguranta
    este adevarat” a devenit mai degraba un truism, iar site-ul s-a
    transformat in decurs de zece ani intr-un punct de referinta in
    viata de zi cu zi pentru multi utilizatori care foloseau cu
    precautie aceasta sursa de informatie in perioada de inceput. Ideea
    lui Jimmy Wales de a infiinta o enciclopedie gratuita cu articole
    pe orice subiect posibil scrise de oameni dispusi sa-si doneze
    timpul in acest sens a fost pe atunci o gura de aer proaspat pentru
    internautii care, pentru a gasi o informatie relevanta pe internet,
    erau nevoiti sa caute destul de mult si sa treaca prin alte zece
    pagini nerelevante in acest proces. Proiectul s-a numit initial
    Nupedia, iar mana de oameni implicati alaturi de Wales au reusit in
    primul an sa scrie doar putin peste zece articole, moment in care
    fondatorul, impreuna cu Larry Sanger, a decis sa permita oricui sa
    trimita informatii pentru enciclopedia redenumita Wikipedia.
    Nupedia a fost abandonata cativa ani mai tarziu, cu nu mai mult de
    24 de articole scrise, in timp ce Wikipedia a adunat in numai un an
    peste 20.000 de articole.

    Acum, dupa exact un deceniu de la infiintare, enciclopedia
    numara 17 milioane de pagini cu informatii diferite in 250 de limbi
    straine, dintre care 118.000 in Volapuk, o limba putin cunoscuta
    inventata in secolul XIX. Spre comparatie, proiectul competitor
    Britannica are doar 120.000 de articole, toate in engleza. In urma
    cu doi ani, enciclopedia a fost chiar tiparita intr-un volum de
    5.000 de pagini care aduna numai 437 de articole, o initiativa nu a
    vreunei edituri respectabile, ci a unui student britanic pe nume
    Rob Matthews.

    Mai mult, Wikipedia este al optulea cel mai vizitat site din
    lume, potrivit Alexa.com, si foloseste drept suport informational
    inclusiv cercetatorilor. Ca o paranteza, enciclopedia a inlesnit
    atat de mult cautarea de informatii complexe pe un anumit subiect,
    incat multi cercetatori admit ca au devenit lenesi in demersurile
    de cercetare din cauza Wikipedia, conform unui sondaj derulat in
    randul a 1.000 de oameni pe OneNewsPage.com; 29,5% au recunoscut ca
    sunt mai comozi cand cauta informatii si consulta enciclopedia, 62%
    au spus ca o acceseaza cu regularitate, 98% au admis ca acolo pot
    gasi cele mai bune informatii si 35% au spus ca se documenteaza
    acum doar de pe Wikipedia. Or, o asemenea biblioteca de informatii
    n-ar trebui considerata sursa academica, ci doar un punct de
    plecare pentru o cercetare mult mai amanuntita.

    Cu toate acestea, enciclopedia este in continuare gratuita, nu
    are un model de business si daca n-ar fi cele cateva mii de
    contributori activi carora li se adauga peste 100.000 care se
    implica ocazional, continutul ei n-ar mai fi extins. Cei 50 de
    angajati, cifra care va creste anul acesta, se ocupa mai degraba de
    coordonare si de controlul informatiilor. “Fiecare angajat raspunde
    de aproximativ opt milioane de utilizatori”, spune fondatorul
    enciclopediei, dar proiectul a ramas in mintea consumatorilor unul
    “open source”. In schimb, cheltuielile anuale ale Wikimedia
    Foundation, entitatea din spatele Wikipedia, se ridica la peste 20
    de milioane de dolari (15,5 de milioane de euro), cifra estimata sa
    creasca in primul rand din cauza cheltuielilor cu infrastructura
    necesara pentru a gazdui volumul tot mai mare de continut, date
    fiind planurile de extindere in zone precum Orientul Mijlociu,
    India sau China.

    Tarile in curs de dezvoltare sunt o prioritate, mai ales ca
    printre cele mai de succes versiuni ale enciclopediei se numara
    cele in limbi europene, japoneza si chineza. “Numai in India, unde
    deschidem anul acesta primul birou din afara SUA, sunt 20 de limbi
    straine de acoperit”, ofera Wales o dimensiune a activitatii din
    acest an, finantata ca si pana acum din donatii

  • De unde se informeaza romanii inainte sa plece la cumparaturi

    O mare parte dintre cumparatori se informeaza din magazin, de la
    raft, atunci cand vine vorba sa achizitioneze alimente (41%),
    bauturi alcoolice (43%), produse cosmetice (42%), produse de
    curatat (49%), haine si incaltaminte (44%) si electronice si
    electrocasnice (34%).

    In cazul acestor categorii de produse, reclamele difuzate de
    televiziuni si cele de pe Internet reprezinta urmatoarele surse de
    informare, cu ponderi cuprinse intre 9% si 15%, respectiv intre 11%
    si 20%.

    In schimb, publicitatea pe Internet, cu exceptia reclamelor din
    presa online, care sunt analizate distinct, devine principala sursa
    de informare in cazul achizitionarii de autoturisme: 34% dintre
    romanii din mediul urban o folosesc, fie pentru a afla mai multe
    informatii despre diverse marci sau modele, fie pentru a vedea
    ofertele dealerilor de masini second-hand.

    In privinta serviciilor de telefonie, Internet si TV,
    magazinele, centrele de reprezentanta si publicitatea pe Internet
    ocupa aceeasi pozitie, fiind utilizate fiecare de 24% dintre
    cumparatorii de la oras.

    Publicitatea din presa scrisa si cea din online au ponderi
    cuprinse intre 2% si 5% in informarea realizata in vederea
    achizitionarii de produse, iar rolul lor este acela de a sustine
    celelalte medii de comunicare, arata datele raportului anual
    Media&Advertising 2010, realizat de Mediafax. Cercetarea
    apartine pe care firmei de cercetare 360insights, realizata in
    randul a 800 de persoane din mediul urban, femei si barbati, cu
    varste intre 16 si 64 de ani.

  • Companiile de telefonie, obligate sa-si informeze clientii

    Curtea de Apel Bucuresti a respins, la finele lunii trecute,
    solicitarea celor patru operatori de telefonie de pe piata
    romaneasca, Orange, Vodafone, Cosmote si Telemobil (ultima fiind
    intre timp absorbita de Cosmote) de anulare a deciziei ANCOM cu
    privire la obligativitatea de a furniza clientilor un set minim de
    informatii legate de tarifele si serviciile prestate.

    Instanta a respins ca nefondate actiunile operatorilor, care pot
    sa initieze recurs in termen de 15 zile de la data comunicarii
    sentintei. La inceputul anului trecut, Autoritatea Nationala pentru
    Administrare si Reglementare in Comunicatii (ANCOM) a adoptat o
    decizie prin care a stabilit setul minim de informatii la care au
    dreptul clientii furnizorilor de servicii de telefonie.


    Cititi mai multe     pe www.gandul.info

  • Uitati-va ce spun

    Dar daca ar fi vorba nu de un comunicat scris, ci de unul filmat? “Conceptul de comunicat video vine in primul rand ca raspuns la necesitatea de transmitere a unui mesaj complet, atat catre presa scrisa, cat si catre televiziuni”, afirma Bianca Preda, managing partner in cadrul agentiei BiG Media Relatii Publice si directorul ComunicateVideo.ro.
     
    Principiul ComunicateVideo.ro, site lansat la inceputul acestei luni, consta in publicarea online de comunicate video din partea companiilor sau a altor organizatii, insotite de text, respectiv in transmiterea lor catre un grup anume de utilizatori sau catre presa. Ideea nu e noua, fiind aplicata in strainatate mai ales in cazurile cand avantajul reprezentarii vizuale este cu deosebire relevant (demonstratii de produse, un tur de showroom, un scurt reportaj intr-un magazin si asa mai departe).
     
    Saptamana trecuta, pe site se gaseau sapte comunicate video, majoritatea din domeniul economic, iar Bianca Preda spune ca in perioada urmatoare vor fi postate pe site si comunicate din domeniul politicii sau al administratiei publice. Tinta pe care site-ul si-a propus-o este sa ajunga la 30 de comunicate video pe luna pana in trimestrul al treilea al anului, iar in ce priveste traficul, Preda se gandeste la 500-800 de vizitatori unici pe saptamana in urmatoarele trei luni.
     
    Investitia initiala pentru dezvoltarea site-ului a fost de pana la 20.000 de euro, iar dupa primul an ar urma sa ajunga la o cifra de afaceri de minim 100.000 de euro, in conditiile in care costul pentru producerea si publicarea unui comunicat pe site este de aproximativ 300 de euro, conform lui Preda. “Este o perioada nefavorabila pentru economie, cand bugetele de promovare nu mai sunt atat de generoase, dar chiar si in aceste conditii sunt de parere ca folosirea comunicatelor video poate deveni o alternativa viabila in raport cu alte metode de promovare”.