”Banii nu vor salva pe nimeni în faţa ameninţărilor teroriste, aşa că este nevoie să înfiinţăm o largă coaliţie internaţională”, a declarat Gruşko.
Şi ministrul de Interne de la Moscova, Vladimir Kolokolţev a îndemnat comunitatea internaţională să-şi unească eforturile în lupta împotriva terorismului şi extremismului.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
”Am depus la tribunal actele pentru înfinţarea partidului. (…) Vreau să fiu parte a unui partid mare cu oameni noi. Cu oameni care schimbă România în bine acum şi nu doar vorbesc despre necesitatea schimbării. Un partid în care eu voi fi unul dintre cei mulţi care muncesc pentru a pregăti generaţia nouă de politicieni oneşti şi competenţi de care avem atât de mare nevoie. Un partid susţinut prin cotizaţii mici de românii care îşi doresc o Românie normală fără politicieni ţinuţi în laţ de finanţatori interesaţi. Un partid în care atât donaţiile cât şi cheltuielile să fie total transparente”, a declarat Dacian Cioloş, potrivit site-ului partidului, http://www.romaniaimpreuna.ro/.
El a adăugat că gestul său va fi o încercare ”ambiţioasă si riscantă” mai ales că aşteptările de la această formaţiune sunt mari.
”Ne dorim să inspirăm oamenii care cred că România merită o nouă clasă politică. O clasă politică cu toleranţă zero faţă de corupţie, nepotism şi nesimţire. Avem nevoie de voi, de fapt avem nevoie unii de alţii. În următoarele luni, Mişcarea România Împreună va căpăta o existenţă formală şi vom începe pregătirile pentru alegerile care vor urma. Avem nevoie acum de cât mai mulţi simpatizanţi şi voluntari care să poată să pună umărul şi să ajute. Oameni gata să îşi asume că schimbarea se face nu pentru ei ci cu ei. Oameni care sunt gata să doneze timp şi bani pentru a construi o clasă politică aşa cum ar trebui să avem. Oameni care atunci când partidul va primi aprobarea judecătorească să devină membrii de partid”, a adăugat preşedintele fondator al partidului.
”Nu ştiu cum ar trebui să arate pentru că nu sunt eu specialist în achiziţii publice, dar luna aceasta vom veni cu o lege a achiziţiilor publice, luna aceasta”, a spus ministrul, înainte de şedinţa Biroului Permanent Naţional al PSD.
Preşedintele CJ Vrancea, Marian Oprişan, a declarat, la rândul lui, că propune ca noua lege a achiziţiilor publice să fie ”pe model german”.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
În anul 2017, GLO Marine a înregistrat o cifră de afaceri de peste 350.000 euro şi se aşteaptă la o creştere de 115% în anul 2018.
GLO Marine este o companie care furnizează o gamă largă de servicii de consultanţă şi design naval. Serviciile de consultanţă includ calcule de stabilitate, hidrostatica, hidrodinamică şi structuri atât pentru nave maritime cât şi offshore – nave noi şi nave în serviciu.
GLO Marine a pornit activitatea în a doua jumătate a lui 2016, având în echipă doar cei trei fondatori. Proiectele câştigate au dus la o creştere rapidă a volumului de muncă şi a numărului de angajaţi. Astăzi 20 de ingineri cu un grad înalt de specializare formeaza trei departamente: design corp, lăcătuşerie şi tubulatură.
Investiţia totală în finanţarea acestei afaceri a depăşit 40.000 de euro în decursul primelor 5 luni de activitate, fondurile provenind din surse proprii sau credite bancare. Banii au fost alocaţi achiziţiei de tehnică de calcul performantă, dar şi în dezvoltarea echipei. Amortizarea acestei investiţii s-a realizat la sfârşitul lui 2017, businessul fiind în acest moment pe profit.
În 2017, 75% din încasările firmei au fost din contracte cu firme din România şi 25% din contracte de consultanţă cu companii din afara tării (Polonia şi Norvegia). Planurile pentru următorii ani presupun dezvoltarea portofoliului de clienţi şi o cotă mai mare din cifra de afaceri provenită din contractele realizate în afară ţării.
„De la înfiinţare ne-am propus să dezvoltăm un business smart, stabil pe termen lung, în care să răspundem la nevoia de consultanţă care la momentul actual este slab acoperită în România pe acest segment.” explica Liviu Moise, Directorul Tehnic al GLO Marine. „Investim foarte mult în pregătirea personalului nostru şi în relaţia cu clienţii la nivel mondial, pentru a consolida reputaţia unor servicii profesioniste din România. Începutul puternic înregistrat în primul an de activitate ne dă încredere că în 2018 vom putea dubla cifra de afaceri”.
Pentru 2018, cei trei antreprenori previzionează o creştere semnificativă a businessului, aşteptând o cifră de afaceri de peste 750.000 euro, o creştere cu peste 100% a încasărilor, în contextul stabilizării structurii companiei, dar şi dezvoltării relaţiilor cu parteneri strategici din industrie la nivel european.
Biroul principal al GLO MARINE este situat în Galaţi, oraşul cu cea mai mare reţea de profesionişti în domeniu, datorită Facultăţii de Arhitectură Navală din cadrul Universităţii Dunarea de Jos Galaţi şi legăturii cu oraşele port Galaţi, Brăila, Tulcea şi Constanţa. Cei trei au înfiinţat de asemeni şi un birou de consultanţă în Marea Britanie, pentru a beneficia de o apropiere strategică de marile companii europene din industrie care îşi desfasoară activitatea în Anglia
Ing. Achim Gabriel, cultivator cu experienţă de mure şi zmeură ne-a oferit o serie de sfaturi preţioase pentru înfiinţarea unei culturi care să aducă profit.
Pregătirea terenului înaintea plantărilor de zmeur şi mur
Inginerii Pepinierelor Fundulea recomandă ca pH-ul solului unde se înfiinţează plantaţia să fie cuprins între 5,5-7.0 . Terenul poate fi drept dar şi în pantă, însă este important ca apa să nu băltească pe sol deoarece în acele zone plantele cu siguranţă vor putrezi.
Înaintea plantării, solul trebuie arat la o adâncime de maxim 30-35 cm pentru a se păstra apa în sol.
Când arătura s-a uscat se va interveni cu utilaje de mărunţire a solului disc sau freză, fiind recomandat ca terenul să fie mărunţit cu câteva zile înaintea plantării.
Cum plantăm drajonii de zmeur şi butaşi de mur?
Arbuştii fructiferi se vor planta în gropi sau brazde de maxim 15 cm adâncime, o adâncime de plantare mai mare de 15 cm putând împiedica drajonarea urmând după sine uscarea plantelor.
În momentul plantării, terenul trebuie să aibă reveneală (umiditate în sol), să fie umed în interiorul gropii. Dacă acest lucru nu este posibil în mod natural, udaţi locul în momentul plantării butaşilor cu aproximativ 500-800 ml apă/groapă.
”Dacă bugetul vă permite, este recomandat ca pentru apa pe care o introduceti în gropi să folosiţi şi stimulenţi de înrădăcinare”, ne-a explicat ing. agronom Gabriel Achim, angajat al Pepinierelor Fundulea, pepinieră autorizată care se întinde pe patru hectare în extravilanul oraşului Fundulea.
”Am trecut prin toate etapele unui start-up cu experienţă germană. Noi, latinii, vrem să facem lucrurile mai repede; aici am început treptat, cu doi clienţi, cu angajarea a 3-4 persoane etc.“, descrie Vlad Stanislav, managing directorul companiei GEZE România, istoria de pe piaţa locală a companiei cu origini germane, începută în 2004. Potrivit reprezentanţilor companiei, aceasta a devenit într-un deceniu liderul de pe piaţa locală în sisteme premium de acţionare a uşilor, ferestrelor şi tehnologiei de siguranţă. Anul trecut (anul fiscal pentru companie începe la 1 iulie) a ajuns la afaceri de peste 3,5 milioane de euro, iar pentru 2018 (ajuns la 7 luni), Stanislav previzionează un avans de circa 15% faţă de anul anterior, de până la aproximativ 4 milioane de euro.
Avansul s-ar datora atât tendinţei de creştere a segmentelor de piaţă retail şi office, dar şi dezvoltării reţelei de parteneri din distribuţie, care ajunge la 22 de companii. Veniturile GEZE România sunt segmentate: tehnologie destinată uşilor (cca 70%), tehnologie pentru ferestre şi sisteme de siguranţă (cca 30%); o pondere redusă în venituri este adusă şi din serviciile de mentenanţă. Printre produsele şi serviciile oferite se numără sistemele de uşi automate (batante, glisante şi rotative, amortizoare), construcţii de sticlă, instalaţii de evacuare a fumului, precum şi sisteme de ferestre şi de ventilare.
Compania-mamă a fost înfiinţată în urmă cu 155 de ani, iar la nivel internaţional reuneşte aum 21 de subisidiare, peste 2.800 de angajaţi şi patru fabrici. În România, primele produse au ajuns prin intermediul dealerilor şi distribuitorilor, la începutul anilor 2000. Compania a angajat primii patru oameni (consultanţi tehnico-comerciali în 2004) în 2003. Primul birou local al firmei a fost înfiinţat în 2007, însă au continuat să opereze cu activităţi reduse (after sales, service şi mentenanţă) până în 2010, când a fost înfiinţată şi subsidiara locală a firmei. Activitatea companiei se concentrează în prezent pe segmentele de retail, office şi logistică, iar Stanislav oferă ca exemple colaborări cu proiecte comerciale ca ParkLake, Mega Mall sau Promenada Mall, ori cu reţele ca Lidl, Kaufland sau Penny Market.
Mai dă şi alte exemple, din office (Globalworth Campus, Renault Headquarters) sau proiecte publice, ca Teatrul Naţional Bucureşti sau aeroportul din Timişoara. Potrivit lui Stanislav, costurile cu tehnologiile pentru uşi şi sisteme de siguranţă se plasează, în cazul unui proiect de retail sau office, între 1 şi 1,5% din valoarea investiţiei în proiectul respectiv. În ceea ce priveşte rezidenţialul, în cazul unui bloc mic, de trei-patru etaje, costurile variază între 7.000 şi 10.000 de euro, urcând până la 50.000 de euro în cazul unui bloc de dimensiuni mari. În ceea ce priveşte costurile sistemelor pentru uşi, acestea variază în funcţie de proiect, însă Stanislav oferă câteva repere: preţurile pentru uşile rotative de pildă pornesc de la 20.000 de euro şi pot ajunge la 80.000 de euro; cele mai ieftine sisteme pentru uşi pornesc însă de la câteva sute de euro.
“Nu vrem o altă dezbatere şi noi jonglerii. Nu vrem extinderea zonei euro prin includerea unor ţări precum Bulgaria şi România”, a afirmat miercuri Markus Söder, membru al Uniunii Creştin-Sociale (CSU), filiala bavareză a Uniunii Creştin-Democrate (CDU), partidul cancelarului Angela Merkel.
“Ne opunem eurobondurilor şi înfiinţării postului de ministru european al Finanţelor”, a subliniat Markus Söder, unul dintre cei mai influenţi lideri politici din Germania.
10% din totalul companiilor italiene aparţin imigranţilor, a transmis recent Uniunea Italiană a Camerelor de Comerţ, arătând că acest procent este în creştere cu 3,4% faţă de anul anterior. O diferenţă destul de importantă, dacă ne raportăm la creşterea numărului firmelor deţinute de cetăţeni italieni – 0,75%. Regiunea cu cea mai mare creştere a companiilor înfiinţate de imigranţi este Lombardia (cu 114.000 de astfel de situaţii), urmată de Lazio (77.000) şi Toscana (55.000).
Foarte important este faptul că românii alcătuiesc cea de-a treia comunitate străină care a pus bazele unei companii în Italia, imediat după Maroc şi China.