BusinessMagazin

Tag: imprumut

  • Ministerul de Finanţe a împrumutat joi de la bănci 574 milioane lei, peste nivelul programat, la o dobândă anuală de 3,24%

    Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în iunie 2026 şi a împrumutat joi de la bănci suma de 574,5 milioane lei, peste nivelul programat, de 400 milioane lei, la o dobândă anuală de 3,24%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 810 milioane lei, din care ofertele competitive au totalizat 796,5 milioane lei, iar cele necompetitive au fost de 13,5 milioane lei.

    Rata cuponului a fost de 3,5%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 3,24%.

    Din valoarea nominală adjudecată de 574,5 milioane lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 551 milioane lei şi în contul clienţilor la 10 mil. lei.

    Ofertele necompetitive au fost de 13,5 milioane lei

  • PNRR, o gură de aer pentru antreprenori. Ministrul Economiei: Antreprenorii se pot împrumuta mai uşor, dobânda va fi 0, iar o parte din imprumut va fi rambursat de stat VIDEO

    Claudiu Năsui, Ministrul Economiei, anunţă o schemă de ajutor pentru antreprenorii. Aceştia vor putea împrumuta bani mai uşor de la bănci cu o dobânda chiar şi de la 0%. Potrivit lui Năsui, dacă pe perioada a trei ani afacerile se află în parametrii optimi, statul va deconta o parte din împrumutl respectiv.

    „Ce vom face sunt scheme de ajutor prin instrumente financiare. Aici avem prin PNRR prins un proiect pe instrumente financiare care are trei componente: prima componenta este de garanţie – antreprenorul nu mai trebuie să dea garanţia 130% -140% din credit cât cere banca, ci mai puţin – 10% – 20%, componenta a doua este de dobândă subvenţionată până la zero – adică antreprenorul poate să ia un credit de la bancă pe care îl poate înapoia şi cu 0% dobândă, iar a treia, cea mai importantă, este o componentă de grant – dacă îndeplineşte indicatorii după primul an de funcţionare, statul rambursează 20%din credit, dacă atinge indicatorii şi după al doilea an de funcţionare, statul mai rambursează       încă 20%, iar dacă o face şi după al treilea an, statul mai rambursează încă 20%. Ponderea de 20% este doar un exemplu, poate să fie 10%, 15%, 20%”, a spus Claudiu Năsui la ZF Live.

     

  • Garanti BBVA Leasing a încheiat un acord de împrumut de 10 milioane de euro cu IFC, pentru finanţarea IMM-urilor afectate de pandemie

    Garanti BBVA Leasing, parte a Grupului Garanti BBVA România, a semnat un acord de împrumut de 10 milioane de euro cu International Finance Corporation (IFC), membră a Grupului Băncii Mondiale, fondurile urmând să fie folosite pentru finanţarea IMM-urilor afectate de pandemie.

    Firmele vor putea accesa finanţări pentru a-şi continua operaţiunile, a-şi păstra locurile de muncă şi a-şi accelera redresarea.

    “Efectele pandemiei sunt resimţite în întreaga economie, iar întreprinderile, în special IMM-urile, au mare nevoie de susƫinerea noastră. Garanti BBVA Leasing are un parteneriat de lungă durată cu IFC şi a devenit în 2017 prima companie de leasing din România care a finanţat IMM-uri deţinute sau conduse de femei. Acum, în 2021, dorim să ne continuăm strategia tot în această direcţie şi suntem, de asemenea, foarte mândri să avem o misiune aliniată cu IFC, respectiv aceea de a sprijini revenirea la normalitate, post-pandemie”, a declarat Okan Yurtsever, Director General, Garanti BBVA Leasing.

    Pachetul de finanţare face parte din mecanismul global de finanţare rapidă al IFC pentru COVID-19, în valoare de 8 miliarde de dolari, care are ca scop sprijinirea întreprinderilor private şi a angajaţilor acestora, în urma efectelelor pandemiei de COVID-19 asupra economiei.

    “În contextul pandemiei, susƫinerea IMM-urilor este esenţială pentru redresarea economică a României. Prin acest nou acord de împrumut, IFC face încă un pas spre sprijinirea întreprinderilor mici, inclusiv a femeilor antreprenoare, astfel încât acestea să îşi poată dezvolta afacerile şi să creeze noi locuri de muncă”, a declarat Vittorio Di Bello, Director Regional IFC pentru Instituţii Financiare din Europa şi Asia Centrală. “Scopul este de a ajuta IMM-urile să depăşească blocajele cauzate de COVID-19, permiţându-le să exploreze noi oportunităţi de business, pe măsură ce ţara îşi revine după o criză fără precedent.”

    Garanti BBVA Leasing (brandul sub care funcţionează Motoractive IFN SA) face parte din grupul financiar Garanti BBVA România. Grupul reuneşte şi Garanti BBVA şi Garanti BBVA Credite de Consum (marca sub care funcţionează compania Ralfi IFN).

    Garanti BBVA România este deţinută de Garanti BBVA Turcia (TGB), al cărui acţionar majoritar este grupul financiar spaniol Banco Bilbao Vizcaya Argentaria (BBVA).

  • Ministerul de Finanţe s-a împrumutat luni de la bănci cu 442 milioane lei, într-o emisiune de obligaţiuni cu o dobândă anuală de 3,5%

    Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în octombrie 2030 şi a împrumutat luni de la bănci suma de 442 milioane lei, cu 42 milioane lei peste nivelul programat, la o dobândă anuală de 3,5%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 796 milioane lei, din care ofertele competitive au totalizat 742 milioane lei, iar cele necompetitive s-au ridicat la 54 milioane lei.

    Rata cuponului a fost de 4,15%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 3,5%.

    Din valoarea nominală adjudecată de 442  milioane lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 388 milioane lei.


     

  • Câţi ani trebuie să muncească un român pentru a-şi cumpăra un apartament cu două camere, fără a se împrumuta la bănci

    Fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, un român ar trebui să muncească circa 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, iar în cazul unei locuinţe cu trei camere durata creşte la peste 11 ani (raportul preţ pe venit), arată datele publicate joi de BNR în Raportul privind Stabilitatea Financiară.

    Expunerile în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială, formate din credite ipotecare şi credite de consum garantate, s-au situat în martie 2021 la nivelul de 101,8 miliarde de lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 68% din stocul total de împrumuturi acordate populaţiei, indică raportul băncii centrale.

    Potrivit acestuia, rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” a continuat să se menţină în perioada analizată, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39% din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020) , în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019.

    Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar, care măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relative la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani, pune în evidenţă faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019 .

    “Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, specifică raportul BNR.

    Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31% din totalul creditelor, iar judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov reprezintă 26% (date la martie 2021).

    Raportul BNR mai menţionează că gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populaţiei, cu excepţia creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”, a fost de 78%, respectiv 72% (valori mediane) în martie 2021, în uşoară scădere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, indicatorul menţinându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial.

     

  • Câţi ani trebuie să muncească un român pentru a-şi cumpăra un apartament cu două camere, fără a se împrumuta la bănci

    Fără a apela la sprijin financiar printr-un credit bancar, un român ar trebui să muncească circa 8,5 ani pentru a-şi putea cumpăra un apartament cu două camere, iar în cazul unei locuinţe cu trei camere durata creşte la peste 11 ani (raportul preţ pe venit), arată datele publicate joi de BNR în Raportul privind Stabilitatea Financiară.

    Expunerile în raport cu piaţa imobiliară rezidenţială, formate din credite ipotecare şi credite de consum garantate, s-au situat în martie 2021 la nivelul de 101,8 miliarde de lei, în creştere cu 7% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent şi reprezintă 68% din stocul total de împrumuturi acordate populaţiei, indică raportul băncii centrale.

    Potrivit acestuia, rolul semnificativ al creditelor ,,Prima Casă” a continuat să se menţină în perioada analizată, însă se regăseşte pe un trend descrescător, acestea reprezentând 18% din fluxul de credit nou ipotecar acordate populaţiei în ultimele 12 luni şi, respectiv, 39% din stocul total de împrumuturi ipotecare (la martie 2020) , în scădere cu 3 puncte procentuale faţă de martie 2019.

    Indicele privind accesul la piaţa creditului ipotecar, care măsoară venitul median al unei gospodării în raport cu veniturile necesare pentru achiziţionarea unei locuinţe cu un avans de 25%, grad de îndatorare relative la venituri de 45% şi maturitate de 25 de ani, pune în evidenţă faptul că venitul mediu al unei gospodării tipice, conform datelor la luna decembrie 2020, era aproximativ egal cu venitul necesar pentru achiziţionarea unei locuinţe, înregistrând o îmbunătăţire faţă de nivelul înregistrat la finalul anului 2019 .

    “Începând cu anul 2015, indicele de accesibilitate a fluctuat între 90% şi 100%, indicând o evoluţie a preţurilor imobiliare în linie cu veniturile populaţiei. Consecinţă a creşterii accesibilităţii, creditul nou acordat populaţiei a urmat şi el un trend ascendent”, specifică raportul BNR.

    Concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor. Astfel, împrumuturile acordate în Bucureşti şi Ilfov reprezintă 31% din totalul creditelor, iar judeţele Cluj, Timiş, Constanţa, Iaşi şi Braşov reprezintă 26% (date la martie 2021).

    Raportul BNR mai menţionează că gradul de acoperire a împrumuturilor prin garanţii (loan-to-value – LTV) pentru creditele noi, respectiv pentru creditele ipotecare aflate în stoc acordate sectorului populaţiei, cu excepţia creditelor oferite prin programul guvernamental „Prima casă”, a fost de 78%, respectiv 72% (valori mediane) în martie 2021, în uşoară scădere faţă de valorile înregistrate în aceeaşi perioadă a anului precedent, indicatorul menţinându-se la un nivel adecvat din punct de vedere prudenţial.

     

  • Ministerul de Finanţe s-a împrumutat luni de la bănci cu 324 milioane lei, într-o emisiune de obligaţiuni cu o dobândă anuală de 4,11%

    Ministerul de Finanţe a redeschis o emisiune de obligaţiuni scadentă în 2034 şi a împrumutat luni de la bănci suma de 324,4 milioane lei, uşor peste nivelul programat, de 300 milioane lei, la o dobândă anuală de 4,11%.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Volumul total al cererii a fost de 531,4 milioane lei, din care ofertele competitive au totalizat 490,8 milioane lei, iar necompetitive de 40,6 milioane lei.

     Rata cuponului a fost de 4,75%, iar randamentul până la maturitate aferent preţului acceptat a fost de 4,11%.

    Din valoarea nominală adjudecată de 324 milioane lei, suma oferita de bănci în nume şi cont propriu s-a ridicat la 283,8 milioane lei, iar ofertele necompetitive au fost de 40,6 milioane lei.

     

  • Nemţii se împrumută tot mai mult. Guvernul german vrea să mai împrumute încă 100 de miliarde de euro în 2022 pentru a naviga efectele pandemiei. Cea mai puternică economie din Europa a împrumutat deja 370 de miliarde de dolari pe fondul pandemiei

    Germania vrea să mai împrumute încă 100 de miliarde de euro în 2022, cu 18,2 miliarde de euro mai mult decât estima anterior, în contextul în care efectele pandemiei continuă să pună presiune pe bugetul celei mai mari economii din Europa, potrivit FT.

    Statul german a acumulat o datorie de 370 de miliarde de euro începând de anul trecut, pe fondul pandemiei, iar intenţia de a mai împrumuta 100 de miliarde de euro a fost înscrisă în proiectul de buget pentru 2022, votat miercuri de cabinetul cancelarului Angela Merkel.

    Totodată, miniştrii din cabinetul Merkel au votat şi planul financiar pe termen mediu, până în 2025.

    Cu toate acestea, Germania îşi alege un nou parlament în septembrie, ceea ce înseamnă că planul de cheltuieli din buget ar putea suferi modificări semnificative.

    Germania a implementat o serie amplă de măsuri de sprijin şi de programe de ajutor, pe fondul crizei generate de pandemia de Covid-19. În acest context, nemţii au abandonat angajamentul pentru un buget echilibrat, în timp ce a eliminat limita pe îndatorare stabilită chiar prin constituţia germană.

    Această limită poate fi eliminată în caz de catastrofă naturală sau alte urgenţe, iar suspendarea ei trebuie să se menţină şi în 2022 dacă Germania vrea să împrumute cei 99,7 miliarde de euro de care are nevoie.

    În acelaşi timp, ministerul de Finanţe al ţării a precizat că această limită va fi reimpusă în 2023, când împrumuturile ar trebui să se situeze la 5,4 miliarde euro pe tot anul, înainte de a creşte la 12 miliarde euro în 2024, respectiv 11,8 miliarde euro în 2025.

    Cele 370 de miliarde de euro împrumutate deja de guvernul german au ajutat parţial şi la finanţarea programului de ajutor pentru companiile afectate de lockdown, într-unul dintre cele mai generoase programe din lumea vestică.

    Concret, autorităţile au plătit până acum peste 108 miliarde de euro, în contextul în care din noiembrie 2020 şi până acum au plătit 25,8 miliarde de euro sub formă de granturi nerambursabile pentru businessuri.

  • Guvernul a publicat Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă. Florin Cîţu, premierul României: Luăm şi împrumuturile pentru că România are nevoie de investiţii

    Guvernul a publicat pe site-ul Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE) documentul Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Documentul are peste 1.200 de pagini şi a fost publicat împreună cu mai multe anexe. România are o alocare de 29,2 mld. de lei prin PNRR, din care 15 mld. de lei reprezintă împrumuturi la dobânzi de sub 1%, potrivit spuselor premierului Florin Cîţu.

    „Construim 450 de km de autostrada şi vom renova şi construi zeci de spitale. Vom avea un spital construit până în 2024. Criză prin care am trecut şi încă mai trecem a pus presiune pe toate sistemele de sănătate şi de aceea este foarte important să dezvoltăm reţeaua de spitale şi să o modernizăm”, a spus prim-ministrul Florin Cîţu.

    El a argumentat că România a optat pentru a lua şi componenta de împrumuturi pentru că este nevoie de investiţii.

    „De ce luăm şi împrumuturile – România are nevoie acută de investiţii. Aceste împrumuturi pe care le luăm prin PNRR se duc doar în investiţii şi aici nu cred că există dezbatere că împrumuturile pentru investiţii nu sunt bune. Mai mult, noi oricum ne împrumutăm pentru a investi, iar împrumuturile pe care le luăm prin PNRR sunt la o dobânda mult mai mică, 0 şi ceva”, a mai spus premierul.

    În ceea ce priveşte condiţionalităţile pe care România şi le-a asumat pentru a lua banii din PNRR, îmbrăcate sub forma reformelor, premierul Cîţu a spus: „Vorbim de reforme de care romanii au nevoie de ani de zile: reforma pensiilor: vrem să avem un sistem de pensii bazat pe contributivitate şi sustenabil, lucru pe care nimeni nu îl poate nega în România. Reforma justiţiei – reparăm ce au stricat alţii. Reforma companiilor de stat, ne luptam cu risipa banilor în companiile publice. Reforma salarizării în sistemul public, unde vom lega direct şi transparent performanţa  de venitul celor care lucrează acolo. Aceste reforme le făceam oricum, chiar dacă nu exista PNRR. Această coaliţie a câştigat votul pentru aceste reforme.”

     

  • Efectele schemelor de reţinere a angajaţilor: Împrumuturile guvernamentale ale Marii Britanii au ajuns la peste 300 mld. lire în ultimul an, cel mai ridicat nivel de la cel de-al Doilea Război Mondial

    Costurile măsurilor de susţinere a economii britanice în timpul pandemiei au ridicat împrumuturile guvernamentale la cel mai mare nivel de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial încoace, notează BBC.

    Împrumuturile guvernamentale – diferenţa dintre cheltuieli şi veniturile generate de taxe – a ajuns la 303,1 miliarde de lire în perioada martie 2020 – martie 2021, conform Biroului Naţional de Statistică (ONS).

    Comparativ cu anul anterior, împrumuturile au fost mai mari cu aproape 250 de miliarde de lire.

    Schemele de reţinere a angajaţilor au lovit puternic finanţele guvernului de la Londra, împrumuturile atingând 28 de miliarde de lire în martie, un record pentru acea lună.

    Analiştii se aşteptau ca împrumuturile din ultimul an să depăşească 400 de miliarde de lire, însă numărul actual va creşte de vreme ce unele dintre creditele de combatere a coronavirusului nu vor putea fi plătite.

    ONS spune că împrumuturile publice ca parte a produsului intern brut (PIB) au crescut la 14,5% – cel mai ridicat procent din 1946, când s-a atins pragul de 15,2%.  

    Totodată, cantitatea imensă de împrumuturi din ultimul an a împins datoriile nete ale sectorului public la 2,142 trilioane de lire, sau 97,7% din PIB – rezultat nemaiîntâlnit de la începutul anilor 1960.

    Totuşi, piaţa muncii a Regatului Unit continuă să ofere semne de recuperare, ONS declarând că ofertele de angajare au crescut în martie cu 16% faţă de luna precedentă. În plus, rata şomajului a scăzut la 4,9% între noiembrie şi ianuarie, iar rata de concedieri raportat un declin considerabil prin comparaţie cu perioada de la începutul toamnei trecute.