Planul cuprinde reduceri fiscale de 70 de miliarde de dolari, un program de creare de locuri de muncă în proiecte publice de 140 de miliarde de dolari, unul de reintegrare a şomerilor, în valoare de 62 miliarde de dolari şi scutiri de impozite de 170 de miliarde de dolari.
Mai mult pe www.zf.ro.
Anterior, Codul Fiscal stabilea că impozitul pe clădiri fără reevaluare în ultimii trei ani era cuprins între 5% şi 10%, cota fiind fixată de către autorităţile locale.
“Această creştere substanţială a nivelului cotelor impozitelor locale aplicabile în cazul clădirilor aflate în patrimoniul firmelor apare ca nejustificată economic, în condiţiile în care, din cauza căderii pieţei de real estate în România, valoarea de piaţă a clădirilor a scăzut considerabil în ultimii trei ani”, a declarat pentru MEDIAFAX Dan Schwartz, managing partner la Scot& Company Consulting.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Studiul a mai constatat că multe dintre aceste companii au cheltuit mai mult pentru activităţi de lobby decât cu impozitele. Raportul Institutului pentru Studii Politice din Washington a atins un subiect sensibil, într-o perioadă în care congressmenii trebuie să ia decizii dificile pentru reducerea datoriilor naţionale. După citirea raportului, reprezentantul democrat Elijah Cummings, membru al Comitetului pentru supraveghere şi reformă guvernamentală, a cerut organizarea unor audieri pe tema compensaţiilor salariale ale directorilor de companii.
De asemenea, firmele mici, care au avut în anul anterior un număr mediu de 3 angajaţi şi o cifră de afaceri până în 100.000 de euro, vor depune la fisc declaraţia unică trimestrial, în loc de lunar (este vorba de Declaraţia 112 privind obligaţiile de plată a contribuţiilor sociale, a impozitului pe venit şi evidenţa nominală a persoanelor asigurate). Aproximativ 54% din totalul firmelor din România vor beneficia de această facilitate, estimează Guvernul.
Vor fi scutite de la plata penalităţilor de întârziere firmele care îşi achită până în 31 decembrie 2011 datoria principală şi dobânda aferentă acesteia, pentru datorii ale firmelor existente la data de 31 august 2001. În acest regim se include şi un procent de 50% din majorările de întârziere corespunzător componentei de penalitate din conţinutul majorării de întârziere, dacă plata principalului şi a dobânzii aferente se fac până la 30 iunie 2012.
“De exemplu, dacă o firmă astăzi are o datorie de 100 de lei, compusă din 70 de lei principalul plus dobânda şi 30 de lei penalităţi, şi până în 31 decembrie 2011 îşi plăteşte principalul plus dobânda, adică 70 de lei, este scutit de plata penalităţii de 30 de lei. Dacă aceeaşi firmă plăteşte principalul şi dobânda, adică 70 de lei, până în 30 iunie 2012 va fi scutit de jumătate din cât trebuie să plătească drept penalizare, adică în exemplul nostru 30/2 va însemna 15 lei”, a explicat premierul Emil Boc. “Această măsură am luat-o pentru a sprijini firmele care au fost în dificultate datorită crizei economice.”
Se modifică şi ordinea de stingere a obligaţiilor fiscale, în sensul stingerii cu prioritate a tuturor obligaţiilor principale în ordinea vechimii acestora şi apoi a accesoriilor în ordinea vechimii acestora, pentru a se evita acumularea de noi accesorii în sarcina contribuabilului. Premierul Emil Boc a explicat că această decizie a fost luată pentru că “foarte multe firme – odată ce au o datorie – nu mai reuşesc să iasă din spirala penalităţilor, dobânzilor şi datoriilor faţă de stat; când merg să-şi plătească datoriile din trecut plătesc, în esenţă, în ordine istorică şi nu plătesc principalul în primul rând şi în continuare se acumulează penalităţi de întârziere la datoria principală”.
Fiscul va putea înscrie în certificatul de atestare fiscală şi sumele certe, lichide şi exigibile pe care contribuabilul le are de încasat de la entităţile ce realizează achiziţiile publice. Măsura a fost luată în vederea facilitării participării la licitaţii a acelor firme care au datorii la bugetul de stat, dar în acelaşi timp au de recuperat alte sume de la stat.
“Prin simplul fapt că aceste firme figurează cu datorii la bugetul de stat, nu pot participa la licitaţii, deşi au de primit de la stat poate aceeaşi sumă sau chiar o sumă mai mare. Şi atunci am fixat în Codul fiscal şi în Codul de procedură fiscală faptul că certificatul de atestare fiscală trebuie acum să aibă două componente: pe de-o parte să spună că firma respectivă are 100 de lei datorii la stat, la bugetul de stat, dar – pe de altă parte – firma respectivă are de primit de la stat 100 de lei. Deci această firmă nu are datorii, în consecinţă va putea să participe în viitor la licitaţie”, a explicat premierul Boc. Ulterior va fi modificată şi Legea achiziţiilor publice, pentru a da posibilitatea firmelor respective să participe corect la licitaţii şi să nu fie penalizate.
Sistemul actual de impozitare a clădirilor şi mijloacelor de transport se va menţine şi în 2012. “Cei care au mai multe case, mai multe proprietăţi sau maşini sofisticate plătesc mai mulţi bani la bugetul de stat. Menţinem acelaşi regim de impozitare, aşa cum a fost în 2011, cu precizarea că în lege, la Parlament, se stabilise ca numai pentru anul 2011 să se plătească în acest mod”, a precizat prim-ministrul.
Tot prin modificare a Codului fiscal, Guvernul a decis reducerea impozitului la jumătate pentru hotelierii care ţin deschise hotelurile minim şase luni pe an, scopul modificării fiind de a mări perioada sezonului estival, precum şi introducerea unui impozit suplimentar de 5% pentru cei care sunt proprietari sau administratori de obiective, de clădiri cu destinaţie turistică şi care nu ţin în circuitul turistic aceste clădiri.
“Prevederea de până acum din Codul fiscal era că, dacă hotelurile sunt deschise mai puţin de 6 luni, atunci ele plătesc jumătate din impozit, ceea ce putea să pară logic, dar nu pe litoralul românesc, unde obiectivul nostru este să creştem sezonul. Noi am schimbat şi am spus: pe litoral, dacă hotelurile sunt deschise minimum 6 luni pe an, atunci ele plătesc jumătate din impozit, pentru a-i încuraja pe hotelieri să ţină deschis”, a declarat Elena Udrea, ministrul dezvoltării şi al turismului.
Tot prin modificare a Codului fiscal, Guvernul a decis introducerea unui impozit suplimentar penalizator de 5% pentru proprietarii sau administratori de clădiri cu destinaţie turistică şi care nu ţin în circuitul turistic respectivele clădiri. “Proprietarii de hoteluri pe care le ţin închise vor fi afectaţi de introducerea acestui impozit de 5%, desigur prin decizia consiliului local”, a precizat Elena Udrea.
În şedinţa de miercuri, Guvernul a hotărât şi preluarea Cazinoului din Constanţa de la primăria locală la Ministerul Dezvoltării şi al Turismului, pentru realizarea lucrărilor de reabilitare a acestuia, după care clădirea va fi transmisă înapoi, în administrarea Primăriei Constanţa.
“Vă reamintesc că, după 100 de ani de existenţă în proprietatea statului, Cazinoul era cât pe ce să fie dat de domnul primar al Constanţei unei companii private, urma să îl înstrăineze – decizia fusese luată – dar, la presiunea opiniei publice, s-a încercat găsirea unei alte soluţii”, a spus Udrea. Ministerul Dezvoltării a decis să finanţeze lucrările de reabilitare, scopul fiind de a menţine cazinoul în proprietatea statului, cu destinaţie publică. “Indiferent ce fel de activităţi se vor desfăşura acolo, ele trebuie să fie destinate publicului, constănţenilor, turiştilor de pretutindeni, nu numai din România, şi trebuie să se constituie într-un punct de atracţie pentru litoralul românesc”, a adăugat ministrul.
Costurile reabilitării Cazinoului urmează să fie stabilite în urma elaborării studiului de fezabilitate, care vor fi costurile. “Dacă Primăria Constanţa ar fi fost în stare şi ar fi avut interesul să elaboreze un proiect cu finanţare europeană, se putea reabilita acest cazinou pe fonduri europene”, a comentat Elena Udrea, arătând că la un total de 93 de milioane de euro disponibili pentru Constanţa pentru finanţare cu fonduri europene, nu au fost depuse proiecte decât pentru 20% din bani.
“Aceste venituri urmează a fi supuse impunerii începând cu anul calendaristic următor celui în care persoana fizică a obţinut rezidenţa în România , concomitent cu acordarea aceloraşi drepturi de deducere de care beneficiază o persoană fizică română”, se arată în nota de fundamentare a proiectului. În prezent, persoana fizică nerezidentă care îndeplineşte condiţiile de rezidenţă în România timp de trei ani consecutiv plăteşte impozit pe veniturile obţinute din orice sursă, atât din România, cât şi din afara României, începând cu al patrulea an fiscal.
Băncile comerciale au virat în primele şase luni la buget 144,9 mil. lei (34,6 mil. euro) în contul impozitului pe profit, reprezentând doar jumătate din suma virată în aceeaşi perioadă a anului trecut, potrivit datelor transmise de Ministerul Finanţelor. Companiile au trimis în conturile Fiscului impozit de 5,16 mld. lei (1,23 mld. euro), pentru profiturile din prima jumătate a anului, cu circa 230 mil. lei mai mult decât în aceeaşi perioadă din 2010.
Din total, subventiile au fost de circa 1,23 de miliarde de
euro, respectiv aproape 1% din PIB. Per total raportul intre banii
pe care statul ii incaseaza, sub forma taxelor si a impozitelor,
din fiecare judet si banii primiti inapoi de judete este de aproape
1 la 4, respectiv din fiecare patru euro incasati de stat intr-un
judet, unul se intoarce la autoritatile locale.
Cu doua saptamani inainte de data prevazuta pentru intrarea
statului federal in incapacitate de plata (2 august), discutiile
despre ridicarea plafonului de indatorare sunt inca in toi. Ca la
orice congres de pace post-conflict la care victimele beligerante
sunt la mana delegatilor in ce priveste viitorul lor, si acum
discutiile au fost duse de politicieni, interesati mai mult sa-si
maximizeze capitalul electoral decat sa rezolve problemele
structurale ale economiei americane.
Cum propunerea de crestere a plafonului se ia cu majoritate in
ambele camere ale Congresului, controlate de democrati (Senat) si
de republicani (Camera Reprezentantilor), evident ca personajele
implicate in negocieri au fost multe si cu idei care de care mai
nastrusnice. Varianta de compromis cea mai recent vehiculata in
ultimele zile a fost cea a obtinerii de catre administratia
democrata a cartonasului verde pentru cresterea plafonului, ajuns
acum la 14.300 de miliarde de dolari, in schimbul unor reduceri de
cheltuieli de circa 3.000 de miliarde de dolari si cu amanarea pana
anul viitor a oricaror decizii cu privire la introducerea de noi
taxe.
La razboi, ca la razboi, s-ar putea conchide dupa analiza
infruntarii dintre republicani si democrati in numele
responsabilitatii fiscale: nici republicanii nu au obtinut chiar
tot ce si-au dorit – adica legarea prin amendament constitutional a
oricaror cresteri ale plafonului de indatorare de reduceri de
cheltuieli in suma egala – si cu atat mai putin democratii, care
prin vocea presedintelui Obama avertizau ca nu vor accepta reduceri
de cheltuieli fara cresteri de taxe.
Scuza perfecta a administratiei Obama este ca oricum toata
filozofia fiscal-bugetara va fi rediscutata in viitorul apropiat (a
se citi: cat mai aproape de anul electoral 2012) si atunci sa
vedeti revansa si cresteri de taxe, in special pentru cei bogati si
corporatii. Adevarul este ca presedintele Obama chiar nu putea sa
obtina un rezultat mai bun in conditiile date (pericolul real era
sa obtina mult mai putin), cu tot talentul de negociator pe care
democratii incearca sa si-l faca blazon.
De la distanta, sedintele interminabile de negociere dintre cele
doua parti au parut ca fotografia unei infruntari pe tatami intre
doi judoka experimentati, inclestati de brate in pozitii simetrice;
imaginati-va insa ca in fapt, unul dintre acestia, reprezentand
administratia democrata, era cu calcaiul pe marginea prapastiei.
Daca republicanii ar reusi sa respinga propunerea de crestere a
plafonului de indatorare, statul american ar deveni dupa 2 august
un soi de fantoma in picioare, incapabil sa-si mai onoreze
obligatii, de la rambursarea de datorii scadente pana la plata
pensiilor.
Ce-i drept, nici acum Trezoreria americana nu functioneaza cu
motoarele turate la maximum, pentru ca, dupa ce a fost deja atins
pragul de indatorare stabilit de Congres mai devreme in primavara,
s-a ocupat mai mult cu scheme ingenioase de mutare a banilor
dintr-un buzunar in altul si amanarea unor plati, tocmai in
nadejdea ca va putea contracta datorie noua incepand de luna
viitoare pentru a o rascumpara pe cea veche.
Sistemul aparent complicat de organizare a bugetului american
fereste – teoretic – soliditatea financiara a statului de excesele
administratiilor vremelnice, intrucat negocierile care trebuie
purtate cu Congresul tempereaza din elanul cheltuitor firesc al
celor aflati la putere. Insa acum, dupa aproape 100 de ani de
crestere succesiva a plafonului de indatorare, unii analisti spun
ca America a ajuns ca un drumet la ceas de seara inghesuit in
coltul unei strazi de o haita de caini maraind, cu zgarzi
inscriptionate cat mai fioros: “Eliminarea deducerilor de la
impozitul global”, “Restrangerea accesului la servicii medicale
pentru cei cu venituri sub medie” sau, in fine, pentru liderul
haitei, “Austeritate prelungita”.
Intr-adevar, o privire rapida asupra cifrelor pare sa confirme
scenariul de mai sus: de la un prag initial de 43 de miliarde de
dolari fixat de Congres in 1919 s-a ajuns acum la 14.300 de
miliarde, iar cerintele functionarii normale a statului ar urma
sa-l duca in curand peste pragul de 15.000 de miliarde. De
asemenea, desi nu o data administratia aflata la putere, fie ea
democrata sau mai ales republicana, s-a prezentat in fata
parlamentarilor pentru a le cere cresterea plafonului si s-a
angajat sa nu-l mai depaseasca, ci sa-l reduca, rezultatul a fost
doar o tendinta neobosita de crestere exponentiala fata de pragul
anterior.
Trebuie totusi spus ca odata cu cresterea plafonului a crescut si
economia, adica produsul intern brut, deoarece banii au fost in cea
mai mare parte a cazurilor multiplicati in economia reala. Aici
insa, viziunile bugetare se despart: uliii bugetari cer austeritate
pentru temperarea cheltuielilor publice, care aduc doar datorie in
plus, iar neokeynesienii (a caror voce se aude acum parca ceva mai
stins) cer stimularea PIB prin indatorare, pentru a depasi perioada
de recesiune si a nu cadea intr-o evolutie in W a economiei.
Pietele, dupa cum s-a vazut, sunt foarte sensibile in ultima
perioada la orice anunt de afundare in datorii a oricaror state,
fie ca vorbim de Grecia, Irlanda, Spania, Italia sau Statele Unite.
Insa in spatele cifrelor mari cu care opereaza americanii se afla o
corelatie cu mult mai putin infricosatoare: raportata la produsul
intern brut, cresterea datoriei nete s-a mentinut cam la aceleasi
niveluri o buna bucata de vreme si abia in ultimii ani, cei ai
recesiunii, a inceput sa decoleze sensibil peste pragul de 60% din
PIB – spre deosebire de tari europene ca Grecia, care in aceeasi
perioada de aproape doua decenii a dublat ponderea in PIB a
nivelului datoriei, cu urmarile catastrofale cunoscute.
Insa nu toate statisticile sunt chiar atat de roz pentru economia
americana: comparand evolutia PIB per capita si a PIB din care sunt
excluse datoriile contractate de stat, rezulta ca de vreo 15 ani,
economia americana a cam batut pasul pe loc, fiind impulsionata
doar de deficitele acumulate la nivel guvernamental.
“Am o nemultumire personala, deoarece Parlamentul, printr-un
amendament, a decis ca aceste impozite sa fie aplicate doar pana la
finele anului 2011, ori Guvernul nu a decis asa ceva. Sunt intr-un
profund dezacord cu aceasta decizie. Am cerut in Guvern sa fie
pregatit un act normativ ca si in 2012, dar si in anii urmatori sa
fie platite impozite suplimentare pentru mai multe proprietati.
Cred ca aceia care au mai multe case pot sa plateasca mai mult fara
niciun fel de probleme”, a spus Boc, la postul B1 TV. Surse
oficiale au declarat anterior agentiei MEDIAFAX ca Guvernul a decis
sa mentina regula privind impozitarea suplimentara a proprietarilor
de mai multe case si autoturisme cu o capacitate cilindrica peste
2.000 cmc, astfel incat sistemul sa fie aplicat si anul viitor,
dupa ce Parlamentul a decis ca impozitele majorate sa fie valabile
doar in acest an.