BusinessMagazin

Tag: implementare

  • CFR caută consultanţi pentru elaborarea şi implementarea unui plan de restructurare

     Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a anunţat la finele anului 2012 că a acordat un împrumut de 175 milioane euro companiei CFR SA pentru a ajuta administratorul infrastructurii feroviare să-şi restructureze bilanţul, permiţând plata datoriilor curente.

    Acoperirea datoriilor viza eliberarea de fonduri pentru investiţii şi lucrări de întreţinere, pentru îmbunătăţirea calităţii reţelei feroviare.

    Împrumutul, distribuit în două tranşe în funcţie de măsuri specifice de reformă, este parte a unui program de restructurare pentru CFR, în valoare de 1,2 miliarde euro.

    Cititi  mai multe pe www.mediafax.ro

  • MAE: Măsurile propuse la Geneva reprezintă un prim pas concret în reducerea tensiunilor din Ucraina

     Ministerul de Externe apreciază că rezultatul întâlnirii de joi de la Geneva reprezintă, “prin seria de măsuri propuse, un prim pas concret spre reducerea tensiunilor din regiunile de est ale Ucrainei”, se arată într-un comunicat al MAE remis MEDIAFAX.

    Totodată, MAE consideră că este “extrem de importantă, în această fază, implementarea rapidă şi durabilă a acestora”.

    De asemenea, va fi “esenţială” menţinerea angajamentului părţilor în procesul de soluţionare a crizei din Ucraina, precizează Ministerul de Externe.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raport CE privind Politica de Vecinătate: Republica Moldova a înregistrat progrese în 2013

     Este vorba despre acorduri încheiate anterior în domeniile “aviaţiei, agriculturii, protecţiei civile, participării la agenţiile şi programele UE şi cooperarea în Politica pentru Securitate şi Apărare Comună”, afirmă Comisia, adăugând că în urma “procesului de transformare îniţiat în 2005”, alegerea unui nou Guvern – în mai 2013 – a permis reluarea dialogului politic cu Uniunea şi parafarea Acordului de Asociere UE-Republica Moldova în noiembrie.

    Autorităţile au abordat numeroase recomandări-cheie din raportul de anul trecut, se arată în comunicat, în care sunt enumerate “finalizarea planului de implementare privind liberalizarea vizelor, continuarea reformelor în domeniile judiciar şi statului de drept, începerea restructurării cadrului anticorupţie, accelerarea implementării planului de acţiune privind drepturile omului în susţinerea romilor, menţinerea dialogului cu Tiraspolul şi continuarea reformelor sectoriale”.

    Cititi mai multe pe www.meidafax.ro

  • Şapte tendinţe critice emergente în infrastructură în 2014

    Daniela Nemoianu (Partener Executiv, KPMG în România)

    Există un consens emergent din partea publicului general că trebuie cheltuiţi mai mulţi bani pentru infrastructură, deşi lumea este încă reticentă să bage mâna în propriul buzunar pentru a plăti asemenea proiecte. Cu toate acestea, cea mai serioasă provocare pentru anul 2014 este aceea de a face pasul critic necesar şi a eficientiza calea parcursă de proiecte, de la etapa robustă de planificare si dezvoltare la achiziţie, construcţie şi în cele din urmă operare, când se vor simţi beneficiile proiectului. 

    uvernul României a parcurs paşi importanţi de deblocare a obstacolelor acumulate în ultimii 10 ani, de conturare a strategiei şi conţinutului master-planului naţional de infrastructură, de modernizare a cadrului legislativ prin noua lege PPP şi reintroducerea standardelor FIDIC şi de optimizare a alocărilor de fonduri bugetare şi europene către priorităţile pe termen mediu şi lung. România va trebui să ţină cont că propriile proiecte de infrastructură sunt supuse unor presiuni competitive enorme în contextul european şi global, în privinţa accesului la finanţare, interesului marilor contractori şi disponibilităţii resurselor specializate.

    INVESTIŢIILE STIMULEAZĂ CREŞTEREA
    La nivel mondial se consideră că infrastructura este calea spre dezvoltarea economică. Suntem sub semnul „Revoluţiei Infrastructurii„. Conform calculelor realizate de Banca Mondială, o creştere de 10% în sumele alocate sectorului infrastructurii poate conduce la o creştere de 1% în producţia unei ţări.

    Nevoile sunt mari. Asia va avea probabil nevoie de investiţii în valoare de 11 trilioane USD în infrastructura de bază până în anul 2030. În Africa Subsahariană numărul proiectelor bancabile a crescut în mod constant şi este în prezent cea mai mare regiune care beneficiază de credite pentru infrastructură acordate de International Finance Corporation.

    Companiile internaţionale din domeniul infrastructurii continuă să se concentreze pe noi pieţe din afara Europei şi Americii de Nord pentru a-şi dezvolta afacerile. Concurenţa, stimulată de credite interne pentru export, dezvoltare regională şi instituţii de finanţare multilaterală, se intensifică în Asia, Africa şi America Latină, pe măsură ce companiile trec de graniţele pieţelor lor tradiţionale pentru a dezvolta proiecte şi a vinde materiale în regiuni cu dezvoltare rapidă. Am putut vedea o creştere a ieşirilor de capital de la investitori din Japonia, Coreea de Sud şi China, care şi-au făcut o intrare agresivă pe pieţele globale profitabile, şi ne aşteptăm ca această tendinţă să continue după 2014.

    Una dintre tendinţele identificate de noi pentru 2013 care încă nu s-a materializat este emergenţa unor noi modele de infrastructură care să recunoască mai bine obiectivele pe termen lung şi valoarea ciclului de viaţă. În timp ce structura de proprietate asupra activelor se diversifică şi a fost inclusă în tendinţele subliniate de noi, încă mai trebuie să aşteptăm apariţia unor noi mecanisme de finanţare care să diversifice sursele de venituri pentru proiecte.
     

  • Aplicaţiile mobile ar putea adăuga 63 miliarde euro la economia europeană

    Un raport GIGAOM prezentat la Bruxelles arată că dezvoltatorii de aplicaţii din America de Nord şi Europa au o pondere egală(42%) în veniturile generate la nivelul pieţelor din Uniunea Europeană şi Statele Unite, relatează Businessrevieweurope.com.

    În acest moment, industria susţine un milion de dezvoltatori şi încă 800.000 de persoane ce se ocupă cu marketing sau vânzări. Până în 2018, însă, numerele ar putea creşte la 2.7 milioane, respectiv 2.1 milioane. Cumpărătorii şi publicitatea în aplicaţii au adus 6.1 miliarde euro, sumă ce ar trebui să ajungă la aproape 19 miliarde în următorii cinci ani.

    Studiul a arătat, printre altele, că primele 28 de companii din Uniunea Europeană au creat 40% din aplicaţiile prezente pe pieţele din Europa şi Statele Unite. Pe de altă parte, una din principalele griji ale dezvoltatorilor europeni este ritmul de implementare a tehnologiei 4G, necesară pentru o mai bună conectivitate şi rulare a aplicaţiilor.

  • Google intenţionează să înlocuiască parolele cu un sunet imperceptibil pentru urechea umană

    Tehnologia este bazată pe un sunet pe care doar telefonul îl poate percepe, astfel încât pentru accesare este necesară simpla apropiere a telefonului de laptop sau de calculator, relatează Businessinsider.com. Tehnologia funcţionează în felul următor: site-urile care au instalat sistemul SlickLogin transmit un sunet, respectiv date criptate în ultrasonic, pe care doar telefonul îl percepe. După decodificare, telefonul trimite înapoi către site confirmarea că utilizatorul e real şi nu un hacker.

    Această metodă de conectare este extrem de eficientă deoarece sunetul este altul la fiecare accesare a paginii. Modul de operare al unui hacker este bazat pe automatisme şi exclude ideea de a sta lângă calculator de fiecare dată când vrea să se conecteze la o pagină web.

    Faptul că nu vor mai avea parole ar trebui să îi bucure pe cei care folosesc date de acces, însă reprezentanţii Google avertizează că mai sunt mulţi paşi de urmat până la implementarea eficientă a sistemului.

  • Inovaţia în întreprinderile româneşti, în declin

     Totodată, ponderea întreprinderilor fără nicio inovaţie a crescut cu 10,1 puncte procentuale, conform rezultatelor provizorii ale cercetării statistice privind inovaţia în industrie şi servicii.

    “Rezultatele provizorii ale cercetării statistice privind inovaţia arată că, în perioada 2010-2012, în rândul întreprinderilor din mediul de afaceri ponderea întreprinderilor care au introdus sau au implementat produse, procese, metode de organizare sau metode de marketing, noi sau îmbunătăţite semnificativ a fost de 20,7%, în scădere cu 10,1 puncte procentuale faţă de perioada 2008-2010.

    Din rândul acestora, 14,4% au fost întreprinderi care au aplicat numai metode noi de organizare sau de marketing în timp ce, 1,9% au fost întreprinderi care au introdus sau implementat numai produse şi/sau procese noi sau îmbunătăţite semnificativ. O pondere de 4,4% din întreprinderi au introdus atât produse şi/sau procese noi cât şi metode de organizare şi/sau de marketing noi sau îmbunătăţite semnificativ”, arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ştefan Slavnicu a fost numit Chief Technology Officer al Orange România. Mădălina Suceveanu devine CTO al Vodafone Irlanda

    Din poziţia de CTO, Ştefan Slavnicu va crea şi se va asigura de implementarea corectă a strategiilor şi politicilor tehnice, asigurând calitatea reţelei şi susţinând strategia generală a companiei. În vârstă de 36 de ani, Ştefan Slavnicu a absolvit un program EMBA în cadrul Maastricht School of Management din Olanda, precum şi un program de doctorat în Telecomunicaţii în cadrul Universităţii Politehnice din Bucureşti.

    Mădălina Suceveanu, fostul CTO al Orange România, a devenit din ianuarie 2014 CTO al Vodafone în Irlanda, potrivit informaţiilor publicate pe pagina sa de LinkedIn.

    Mădălina Suceveanu a coordonat întreaga dezvoltare tehnologică a Orange pe piaţa din România. Ca absolventă a Facultăţii de Electronică şi Telecomunicaţii, se poate spune că Mădălina Suceveanu s-a pregătit încă din şcoală pentru domeniul în care lucrează acum. A intrat în industria telecomunicaţiilor în anul 1997, ca expert în planificare de reţea la MobilRom. În Orange, cariera sa a marcat o evoluţie ca la carte: a fost technology group manager, data network manager, access networks manager şi apoi network director. De asemenea, de-a lungul carierei sale în Orange, a fost responsabilă de lansarea primei reţele EDGE în România şi Europa şi a creat, împreună cu echipa sa, premisele dezvoltării reţelelor şi serviciilor de date fixe.

  • Florin Stoleriu a fost numit director în cadrul Policolor

    Florin Stoleriu, cu o experienţă de peste 16 ani în managementul vânzărilor, va proiecta şi va implementa politicile comerciale în cadrul diviziei Arhitectural a Policolor coordonand activităţile de vânzări, consumer&trade marketing, operaţiuni şi suport tehnic. Florin Stoleriu este absolvent al Facultăţii de Electronică din cadrul Universităţii Tehnice Gh. Asachi din Iaşi şi al programului de Executive MBA din cadrul ASEBUSS.

    Anterior funcţiei în cadrul Policolor a ocupat poziţii de conducere în departamentele de vânzări în companii din sectorul de bunuri de larg consum. Între 2003 şi 2005 a coordonat activitatea de Trade Marketing la InBev Romania, după care a preluat funcţia de Senior Brand Manager pentru mărcile germane din cadrul aceleaşi companii. Ulterior s-a ocupat, din poziţia de Modern Trade Director, de dezvoltarea vânzărilor în canalul International KA. Între anii 2009 – 2012, în cadrul companiilor Fabryo şi Bergenbier, a ocupat funcţiile de Sales Director Retail şi respectiv Sales Director Traditional Trade.

    În 2012 Florin Stoleriu a fondat o companie de consultanţă, oferind servicii de consultanţă în managementul vânzărilor şi leadership. De la începutul acestui an Florin Stoleriu este cooptat în cadrul echipei Policolor, pentru care conduce structura comercială.

    Policolor are 1100 angajaţi şi a reportat în 2012 o cifră de afaceri de 72 milioane de euro. Grupul Policolor – Orgachim operează unităţile de producţie: Policolor România şi Orgachim Bulgaria şi este liderul regional în domeniul tehnologiei vopselelor şi lacurilor în zona Sud-Est Europeană. Policolor are peste 20 de distribuitori în România şi produsele sale sunt prezente în peste 2.000 de  magazine de retail tradiţional şi în marile reţele de bricolaj din România. Compania dispune în prezent de o reţea de 6 magazine proprii.

  • Guvernul va elabora săptămâna viitoare calendarul proiectelor de investiţii convenite cu China

     “Săptămâna viitoare începem să scriem calendarul pentru proiectele pe care le-am semnat cu investiţiile din China, energie, transporturi, IT, agricultură. Deci, a trecut anul nou românesc, anul nou chinezesc o să vină acum, repede, dar trebuie ca tot ceea ce am semnat să şi facem”, a spus Ponta la începutul şedinţei de guvern.

    Premierul anunţase anterior că evoluţia proiectelor semnate cu China va fi analizată într-o şedinţă de guvern, în ianuarie.

    “E foarte important ce urmează. Am semnat documente, am pornit lucruri importante. Ne dau, dar nu ne bagă-n traistă, motiv pentru care – acum e decembrie – în ianuarie, la un moment dat, în cursul unei şedinţe de guvern, vreau să facem o şedinţă separată, cum se implementează proiectele pe care le-am semnat, care merg bine, care s-au blocat, ca să le deblocăm, ce reuşim să realizăm din intenţiile bune şi din proiectele demarate, acela va fi într-adevăr lucrul care contează”, a spus Ponta anul trecut, în prima şedinţa de guvern desfăşurată după Forumul economic China-Europa Centrală şi de Est, precum şi după întâlnirile bilaterale avute cu premierul Li Keqiang.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro