Mii de credincioşi din Volutnari au ajuns, în noaptea de luni spre marţi, la Iaşi, cu 150 de autocare.
În ultimii ani, pelerinii din sudul ţării vin în grupuri organizate în noaptea de dinaintea procesiunii de deschidere a sărbătorii.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Mihai Ciobanu a dat în judecată Poliţia după ce i s-a ridicat permisul şi după ce a primit o amendă de 1.300 de lei, pentru conducere cu viteză în localitate.
Atunci când a mers să-şi plătească amenda, a descoperit că agentul rutier care îi aplicase sancţiunea trecuse o cifră în plus la CNP-ul său. Din acest motiv, şoferul a cerut judecătorilor anularea sancţiunii, şi a avut câştig de cauză.
Potrivit actelor depuse în instanţă de ieşeanul Mihai Ciobanu, acesta a fost sancţionat contravenţional pentru o abatere rutieră din data de 31 mai. Atunci, aproape de miezul nopţii, ieşeanul de 35 de ani se deplasa cu un vehicul marca BMW pe direcţia Iaşi – Podu Iloaiei. Alături de el, în maşină se mai aflau şi alte persoane.
„Înainte de localitatea Leţcani, deplasându-mă în spatele unui alt autovehicul al cărui număr de înmatriculare nu îl reţin, am observat în oglinda retrovizoare un autovehicul deplasându-se cu viteză, alternând faza lungă a farurilor cu cea scurtă. Atât eu, cât şi şoferul maşinii din faţă am trecut pe prima bandă de circulaţie, pentru a permite celui de-al treilea să treacă în faţă. Aproape de ieşirea din localitatea Leţcani ambii şoferi am fost opriţi pe partea dreaptă de către un lucrător al Poliţiei care se afla în maşina care ne devansase”, a precizat în acţiunea depusă la Judecătorie Mihai Ciobanu.
Acesta a mai arătat că unul dintre agenţii de poliţie i-a spus că se deplasa cu 110 kilometri pe oră în localitate. Deşi a negat că ar fi avut această viteză în localitate, Ciobanu a primit o amendă contravenţională de 1.305 lei şi i s-a reţinut permisul de conducere. Ieşeanul a refuzat să semneze procesul verbal întocmit de agentul de poliţie, iar acesta nu ar fi solicitat vreunui alt pasager să semneze în calitate de martor, scrie ziaruldeiasi.ro
Gazeta Transilvaniei şi-a încetat apariţia odată cu retragerea armatei române din zona Braşovului, în toamna anului 1916, iar redactorii publicaţiei s-au stabilit iniţial în Bucureşti, apoi la Iaşi. În iunie 1917, după sosirea primului detaşament de ofiţeri, gradaţi şi soldaţi voluntari din Kiev la Iaşi, Voicu Niţescu, directorul Gazetei Transilvaniei, şi Victor Branişte au plecat în Rusia, spre Siberia, ca propagandişti ai comisiei de recrutare a Guvernului român de la Iaşi, pentru aducerea de voluntari din prizonierii aflaţi în lagărele ruseşti.
Activitatea comisiei a fost oprită de izbucnirea revoluţiei în Rusia, o parte din membrii acesteia reuşind să se întoarcă în Moldova, după multe peripeţii în partea europeană a Rusiei, în timp ce alţi membri, a căror retragere a fost tăiată, au luat drumul spre Siberia, alături de ei mergând şi un grup de voluntari şi foşti prizonieri care nu au reuşit să treacă în Moldova.
Gazeta Transilvaniei şi-a încetat apariţia odată cu retragerea armatei române din zona Braşovului, în toamna anului 1916, iar redactorii publicaţiei s-au stabilit iniţial în Bucureşti, apoi la Iaşi. În iunie 1917, după sosirea primului detaşament de ofiţeri, gradaţi şi soldaţi voluntari din Kiev la Iaşi, Voicu Niţescu, directorul Gazetei Transilvaniei, şi Victor Branişte au plecat în Rusia, spre Siberia, ca propagandişti ai comisiei de recrutare a Guvernului român de la Iaşi, pentru aducerea de voluntari din prizonierii aflaţi în lagărele ruseşti.
Activitatea comisiei a fost oprită de izbucnirea revoluţiei în Rusia, o parte din membrii acesteia reuşind să se întoarcă în Moldova, după multe peripeţii în partea europeană a Rusiei, în timp ce alţi membri, a căror retragere a fost tăiată, au luat drumul spre Siberia, alături de ei mergând şi un grup de voluntari şi foşti prizonieri care nu au reuşit să treacă în Moldova.
„Sunt moldoveancă de la Soroca, de pe malul Nistrului”, se prezintă tânăra antreprenoare. „Lucrez la o transformare treptată din «moldoveancă», aşa cum mi se spunea în 2012, la «moldoveanca de la Cuptorul Moldovencei», aşa cum încep oamenii să-mi spună.”
Nicoleta Hriţcu este absolventă a două facultăţi, respectiv Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor din cadrul Universităţii „Al.I. Cuza” şi Facultatea de Teatru, la Universitatea de Arte „George Enescu”, ambele în Iaşi. Ea îşi aminteşte momentul în care a ales calea antreprenoriatului: „Aveam 30 de ani, un copil, avusesem câteva joburi la care nu făcusem performanţă şi ştampila cu minimul pe economie, pe care mi-o puneau pe masă toţi potenţialii angajatori. Cu toate astea, nu mă descurajasem, aveam o părere bună despre mine”, povesteşte ea. „Rezultatele tot întârziau să apară, experienţele mele ca angajat de până atunci s-au dovedit a fi controversate. Fiecare colaborare începea extraordinar. Angajatorii mei aveau adesea aşteptări mari în ceea ce mă priveşte, iar eu, de asemenea, porneam la drum cu un entuziasm debordant şi multe, multe idei, la care se adăuga dorinţa de a schimba lumea. Până la final însă, nu reuşeam să conving pe nimeni, lumea rămânea neschimbată, iar eu sfârşeam prin a arăta, probabil, precum Don Quijote.”
Prin urmare, a decis să rişte şi să investească propriile resurse financiare într-un nou business. „Am muncit, însă nu oricum, ci respectând regulile jocului în care mă aventuram. La momentul respectiv aveam o idee care prindea din ce în ce mai mult viaţă. Îmi doream să fac ceva mai bine decât vedeam că se face deja, altfel decât o făceau companiile care aveau să fie viitorii mei competitori. Aşa am ajuns să mă poziţionez în piaţă cu un criteriu concret: gustul”, povesteşte Nicoleta Hriţcu. A făcut un plan, fiind în primă fază sprijinită financiar de familie, iar apoi a făcut rost şi de finanţare externă.
Antreprenoarea spune că în 2012, când a început businessul, concurenţa în domeniu nu era atât de serioasă ca acum. „Între timp, piaţa s-a mai aglomerat. Chiar şi aşa, sunt câţiva jucători importanţi care îşi fac bine treaba, gândesc lucrurile pe termen lung, au viziune şi e o reală plăcere să-i urmăreşti. Însă eu sunt de părere că încă mai este loc de surprize.” Odată cu creşterea puterii de cumpărare în România, crede ea, s-a schimbat şi comportamentul de consum, astfel că oamenii au început să iasă în oraş din ce în ce mai des. „Consider că în prezent piaţa încă nu este satisfacută pe toate segmentele. Mai ales în Iaşi, unde oferta nu este foarte puternică, fie că vorbim despre fast-food, restaurante gourmet, patiserii şi cofetării. Celelalte oraşe mari, cum ar fi Cluj, Timişoara şi mai ales Bucureşti, ne-au luat-o înainte în multe aspecte: diversitate, calitate, creativitate, design şi chiar unicitatea ofertelor.” Piaţa alimentaţiei publice este una dintre cele mai dinamice industrii, spune tânăra antreprenoare. „Este foarte primitoare, dar şi cea mai controversată. Iartă greu greşelile şi consecinţele pot fi însemnate. Cred că oricine poate intra în această industrie, sunt însă foarte puţini cei care reuşesc să construiască reale poveşti de succes.”
Nu se plânge de birocraţie, de impozite prea mari sau de taxe. „Nu pot, pentru că am creat şi dezvoltat o afacere sănătoasă, care funcţionează bine chiar şi în cadrul legal şi fiscal din România”, comentează antreprenoarea. „Nici finanţarea nu a fost niciodată pentru noi o problemă. Sunt foarte multe locuri de unde îţi poţi lua resursele băneşti necesare. Sunt adepta ideii «cine caută, găseşte», însă nu înainte de a te asigura că ştii ce vrei, ai un plan bun şi, desigur, referinţe bune.”
Nicoleta Hriţcu spune că nu s-a lovit de prejudecăţile care uneori urmăresc doamnele din business, dar drumul său în afaceri nu a fost lipsit de probleme. „Nu pot să spun că am avut probleme cu prejudecăţi legate de faptul că sunt femeie. Mai degrabă vârsta mi-a dat de furcă”, spune ea. „Când intram în contact cu potenţialii colaboratori sau cu reprezentanţi ai instituţiilor statului, le stârneam şi un zâmbet în colţul gurii, a neîncredere. Nu ştiu dacă şi în celelalte oraşe mari din ţară, precum în Capitală, se întâmplă la fel, dar la Iaşi sunt foarte multe femei antreprenor şi toate se simt foarte bine în pielea lor. La fel şi eu. Sunt însă probleme pe care le-aş menţiona, mai ales încercările de a împăca munca şi viaţa de familie.”
În prezent, Cuptorul Moldovencei are 26 de angajaţi şi planurile vizează angajarea altor 7-8 persoane. „În 2012, când am început businessul, eram doar doi angajaţi: eu şi un patiser. În 2013, eram cinci, apoi a crescut echipa progresiv: în 2014 eram 9 persoane, în 2015, 15, în 2016 am depăşit numărul de 20 de angajaţi. În 2017 preconizez că vom avea 30-35 de angajaţi”, notează Nicoleta Hriţcu. La ora actuală, antreprenoarea gestionează un laborator şi trei puncte de desfacere. Un nou laborator şi un alt punct de desfacere se află în amenajări; va ajunge astfel să controleze două laboratoare specializate: unul pentru patiserie şi unul pentru produsele de cofetărie, şi patru magazine proprii în Iaşi. Obiectivul general pentru Cuptorul Moldovencei este unul simplu: dorinţa ca produsele lor să ajungă la un număr cât mai mare de persoane, cu un preţ corect, afirmă antreprenoarea. Anul trecut, Cuptorul Moldovencei a raportat o cifră de afaceri de aproape 600.000 de euro, iar pentru 2017 Nicoleta Hriţcu şi-a stabilit ca obiectiv venituri de 800.000 de euro.
Atunci când vorbeşte despre Cuptorul Moldovencei, spune că îi este greu să cuantifice succesele, pentru că, argumentează ea, motorul afacerii nu a fost câştigul financiar, ci recunoaşterea propriei sale puteri de a construi ceva adevărat, valoros, dar şi cu extrem de multă responsabilitate faţă de toţi cei implicaţi. „Aşa am început, aşa funcţionăm şi acum. Pe traseu, am văzut şi potenţialul pe care îl are piaţa – mai mare decât mă aşteptam eu. Aşa am crescut din 2013 şi până în prezent deopotrivă cifra de afaceri, numărul de angajaţi, profitul. Şi nu ne oprim aici.”
Mihai Ciobanu a dat în judecată Poliţia după ce i s-a ridicat permisul şi după ce a primit o amendă de 1.300 de lei, pentru conducere cu viteză în localitate.
Atunci când a mers să-şi plătească amenda, a descoperit că agentul rutier care îi aplicase sancţiunea trecuse o cifră în plus la CNP-ul său. Din acest motiv, şoferul a cerut judecătorilor anularea sancţiunii, şi a avut câştig de cauză.
Potrivit actelor depuse în instanţă de ieşeanul Mihai Ciobanu, acesta a fost sancţionat contravenţional pentru o abatere rutieră din data de 31 mai. Atunci, aproape de miezul nopţii, ieşeanul de 35 de ani se deplasa cu un vehicul marca BMW pe direcţia Iaşi – Podu Iloaiei. Alături de el, în maşină se mai aflau şi alte persoane.
„Înainte de localitatea Leţcani, deplasându-mă în spatele unui alt autovehicul al cărui număr de înmatriculare nu îl reţin, am observat în oglinda retrovizoare un autovehicul deplasându-se cu viteză, alternând faza lungă a farurilor cu cea scurtă. Atât eu, cât şi şoferul maşinii din faţă am trecut pe prima bandă de circulaţie, pentru a permite celui de-al treilea să treacă în faţă. Aproape de ieşirea din localitatea Leţcani ambii şoferi am fost opriţi pe partea dreaptă de către un lucrător al Poliţiei care se afla în maşina care ne devansase”, a precizat în acţiunea depusă la Judecătorie Mihai Ciobanu.
Acesta a mai arătat că unul dintre agenţii de poliţie i-a spus că se deplasa cu 110 kilometri pe oră în localitate. Deşi a negat că ar fi avut această viteză în localitate, Ciobanu a primit o amendă contravenţională de 1.305 lei şi i s-a reţinut permisul de conducere. Ieşeanul a refuzat să semneze procesul verbal întocmit de agentul de poliţie, iar acesta nu ar fi solicitat vreunui alt pasager să semneze în calitate de martor, scrie ziaruldeiasi.ro
Mihai Ciobanu a dat în judecată Poliţia după ce i s-a ridicat permisul şi după ce a primit o amendă de 1.300 de lei, pentru conducere cu viteză în localitate.
Atunci când a mers să-şi plătească amenda, a descoperit că agentul rutier care îi aplicase sancţiunea trecuse o cifră în plus la CNP-ul său. Din acest motiv, şoferul a cerut judecătorilor anularea sancţiunii, şi a avut câştig de cauză.
Potrivit actelor depuse în instanţă de ieşeanul Mihai Ciobanu, acesta a fost sancţionat contravenţional pentru o abatere rutieră din data de 31 mai. Atunci, aproape de miezul nopţii, ieşeanul de 35 de ani se deplasa cu un vehicul marca BMW pe direcţia Iaşi – Podu Iloaiei. Alături de el, în maşină se mai aflau şi alte persoane.
„Înainte de localitatea Leţcani, deplasându-mă în spatele unui alt autovehicul al cărui număr de înmatriculare nu îl reţin, am observat în oglinda retrovizoare un autovehicul deplasându-se cu viteză, alternând faza lungă a farurilor cu cea scurtă. Atât eu, cât şi şoferul maşinii din faţă am trecut pe prima bandă de circulaţie, pentru a permite celui de-al treilea să treacă în faţă. Aproape de ieşirea din localitatea Leţcani ambii şoferi am fost opriţi pe partea dreaptă de către un lucrător al Poliţiei care se afla în maşina care ne devansase”, a precizat în acţiunea depusă la Judecătorie Mihai Ciobanu.
Acesta a mai arătat că unul dintre agenţii de poliţie i-a spus că se deplasa cu 110 kilometri pe oră în localitate. Deşi a negat că ar fi avut această viteză în localitate, Ciobanu a primit o amendă contravenţională de 1.305 lei şi i s-a reţinut permisul de conducere. Ieşeanul a refuzat să semneze procesul verbal întocmit de agentul de poliţie, iar acesta nu ar fi solicitat vreunui alt pasager să semneze în calitate de martor, scrie ziaruldeiasi.ro
Flota de maşini electrice va fi distribuită în întregul ora. După ce se vor înregistra pe site-ul companiei, utilizatorii vor putea închiria maşinile de la unul dintre cele 5 puncte de încărcare şi le vor folosi atât timp cât au nevoie, autonomia fiind undeva între între 120 si 300 de km.
CABY dezvoltă propria reţea de staţii de încărcare a maşinilor în parteneriat cu E.ON, care „a demarat un program internaţional de mobilitate alternativă ce vizează realizarea unei reţele pan-europene de staţii de încărcare. Două dintre aceste staţii de încărcare sunt găzduite de Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” din Iaşi.
Gabriela Constandache s-a născut la 6 martie 1938 la Bârlad, unul dintre cei şapte copii ai Mariei Stoica şi ai lui Panait Constandache. A absolvit Universitatea de Medicină şi Farmacie din Iaşi în anul 1961 şi a urmat o eminentă carieră medicală. A fost medic de ţară, apoi medic specialist de laborator, cu specialitatea microbiologie. A servit medicina românească timp de mai bine de patru decenii.
Gabriela Constandache s-a căsătorit cu profesorul doctor René Duda în anul 1957, acum exact şaizeci de ani. Au avut doi fii, pe Principele Radu al României, născut la 7 iunie 1960 la Iaşi, şi pe medicul Gabriel-Dan Duda, profesor asociat la Universitatea Harvard din Statele Unite ale Americii, născut la 16 iunie 1968, la Iaşi. René Duda a decedat în anul 1999.
În judeţul Iaşi, 26 de candidaţi au promovat examenul de bacalaureat, sesiunea de toamnă, în urma contestaţiilor.
Dan Marian Cornea a picat iniţial examenul de bacalaureat, după ce la proba de istorie a luat nota 3,70. Tânărul a depus contestaţie, iar în urma reevaluării tezei sale, nota finală a fost 10.
”Am dat bacalaureatul şi ca orice elev aşteptam notele şi mă aşteptam la note foarte mari, peste 9, chiar 9.50 la majoritatea, şi la istorie şi la română. Doar că am avut o surpriză foarte mare. Am luat nota pe care o aşteptam la română, am avut 9 şi 10 prima oară, doar că la istorie am fost total surprins cu un 3,70”, a declarat Dan Marian Cornea, absolvent al Colegiului Naţional de Artă ”Octav Băncilă” Iaşi.
În urma discuţiilor cu părinţii săi şi cu profesorul de istorie, Dan a depus contestaţie.
”Era inadmisibil să iau 3,70 când tot anul am luat de la 9,50 în sus. Şi apoi am primit rezultatele, din nou surpriză, de la 3.70 la 10. (…) Eu cred că a fost vorba de neatenţie sau poate nu au citit, dar totuşi am scris opt pagini, adică doamna profesoară mi-a spus că la 3,70 ar fi trebuit să scriu o pagină. La 8 pagini era clar că nu era nicio şansă să iau o notă aşa mică”, a afirmat acesta.