BusinessMagazin

Tag: Germania

  • TikTok „a contribuit foarte probabil” la victoria extremei drepte germane la alegerile regionale

    Partidul de extremă dreapta din Germania, Alternativa pentru Germania (AfD), a fost de două ori mai eficient în a ajunge la alegătorii aflaţi la primul vot prin intermediul TikTok decât toate celelalte partide la un loc. Acest lucru poate explica de ce partidul a obţinut rezultate atât de bune.

    AfD a câştigat alegerile din Turingia şi s-a clasat pe locul al doilea în scrutinul din Saxonia, potrivit voturilor numărate. Este primul partid de extremă dreapta care câştigă un scrutin regional de după al Doilea Război Mondial şi a sporit îngrijorările în rândul oficialilor germani, cancelarul Olaf Scholz făcând un apel la formarea unor guverne fără „extremişti de dreapta”.

    Cu ajutorul aplicaţiei TikTok, AfD a devenit cel mai puternic partid în rândul tinerilor alegători cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani, cu o marjă largă, conform sondajului Infratest Dimap, scrie Deutsche Welle.

    Întrucât platforma este populară în rândul tinerilor utilizatori, Roland Verwiebe, profesor la Universitatea din Potsdam şi unul dintre coordonatorii unui proiect de monitorizare a activităţii partidelor germane pe TikTok a declarat pentru sursa citată „succesul AfD pe TikTok a contribuit foarte probabil la succesul electoral al AfD”.

    Conţinut predominant al AfD înainte de alegeri
    Cercetătorii de la Universitatea din Potsdam au efectuat o analiză a datelor utilizatorilor, iar rezultatele au arătat că în săptămânile de dinaintea votului, conţinutul legat de AfD a fost afişat unui public mult mai numeros pe platforma de socializare decât conţinutul legat de alte partide politice.

    În acelaşi timp, cercetătorii au observat că deşi celelalte formaţiuni au realizat mai multe videoclipuri în cele opt săptămâni premergătoare votului, acestea nu au apărut la fel de mult ca videoclipurile legate de AfD.

    Totodată, potrivit rezultatelor obţinute, vizibilitatea în rândul tinerilor alegători a conţinutului legat de AfD a fost de 71%, spre deosebire de cea a Uniunii Creştin-Democrate (CDU), care a fost de 8%.

    Care este explicaţia
    Potrivit lui Verwiebe, un motiv pentru care conţinutul legat de AfD a fost mai des întâlnit pe TikTok ar putea fi faptul că o reţea de influenceri de dreapta bine conectaţi pe platforă distribuie conţinutul AfD şi contribuie la viralizarea acestuia.

    Pe de altă parte, spre deosebire de celelalte partide, majoritatea candidaţilor AfD sunt mult mai activi pe TikTok.

    În aceste condiţii, popularitatea în creştere a AfD în rândul tinerilor alegători a fost atribuită, cel puţin parţial, acestei prezenţe a partidului pe TikTok.

    La alegerile europarlamentare din iunie 2024, 16 % dintre tinerii germani au votat pentru AfD, un scor de trei ori mai mare la această categorie demografică faţă de alegerile de acum cinci ani.

  • Germania schimbă macazul: Partidul de extremă dreaptă Alternativa pentru Germania a câştigat primele alegeri regionale din istoria postbelică a ţării

    Alternativa pentru Germania a câştigat alegerile în regiunea estică Turingia, fiind pentru prima dată când un partid de extremă dreapta obţine victoria într-un scrutin de stat în istoria postbelică a ţării, scrie FT. 

    Conform rezultatelor preliminare, AfD a obţinut 32,8 % în Turingia, cu mult peste toate celelalte partide. Uniunea Creştin-Democrată (CDU), de centru-dreapta, s-a situat pe locul al doilea, cu 23,6 %.

    În landul vecin Saxonia, CDU a câştigat cu 31,9 %, iar AfD s-a clasat pe locul al doilea cu 30,6 %.

    Tino Chrupalla, co-liderul AfD, a descris rezultatul partidului în Turingia drept „senzaţional”.

    „Un lucru este clar: voinţa alegătorilor este că trebuie să existe o schimbare politică, atât în Saxonia, cât şi în Turingia”, a declarat el. „Dacă doriţi să faceţi o politică credibilă, nu veţi putea să o faceţi fără AfD”.

    Rezultatele sunt un dezastru pentru partidele din coaliţia tripartită a cancelarului Olaf Scholz, social-democraţii, verzii şi liberalii coborând la o singură cifră în ambele state.

    În Turingia, SPD a obţinut cel mai slab rezultat la alegerile regionale din istoria postbelică a Germaniei, obţinând doar 6,1 %, în timp ce Verzii şi liberalii din FDP au obţinut rezultate atât de slabe încât nu vor mai fi reprezentaţi în parlamentul landului.

    Rezultatele reflectă frustrarea crescândă din estul Germaniei faţă de un guvern pe care mulţi îl asociază cu inflaţia ridicată, stagnarea economică, creşterea costurilor energiei şi disputele interne constante.

    Dar ele arată, de asemenea, cum alegătorii abandonează din ce în ce mai mult centrul pentru partidele populiste de la marginea politicii.

    Omid Nouripour, copreşedintele Verzilor, a descris alegerile drept un „punct de cotitură”.

    „Oamenii din lumea culturii, oamenii cu rădăcini de imigranţi, oamenii care merg la Gay Pride sunt foarte speriaţi”, a spus Nouripour. „Trebuie să fim alături de ei şi să apărăm democraţia”.

    AfD nu este singurul beneficiar al furiei localnicilor: aceştia au votat în număr mare şi pentru un nou partid de extremă stânga, Alianţa Sahra Wagenknecht (BSW), care a obţinut 15,8 % în Turingia şi 11,8 % în Saxonia.

    Alegătorii au fost atraşi atât de AfD, cât şi de BSW prin opoziţia lor faţă de războiul din Ucraina. Ambele partide au criticat dur livrările de arme germane către Kiev, precum şi sancţiunile occidentale împotriva Rusiei, şi au făcut apel la negocieri pentru a pune capăt luptelor.

     

  • Succesul economic al Germaniei de Est nu risipeşte pesimismul care a ridicat partidele anti-sistem

    Statisticile arată că estul Germaniei a reuşit destul de bine să ajungă din urmă vestul mai bogat în ultimul deceniu, însă acest succes nu a reuşit să risipească pesimismul economic care a contribuit la ascensiunea partidelor anti-sistem, scrie Reuters.

    Înaintea alegerilor din trei state estice care vor începe la 1 septembrie, două partide – unul de extremă dreapta şi unul de extremă stânga din punct de vedere economic – sunt cotate împreună între 40% şi 50%, un studiu recent arătând că jumătate dintre germanii din est sunt convinşi că regiunea lor stagnează din punct de vedere economic.

    Studiul, realizat de institutul economic IW, a arătat, de asemenea, că o cincime dintre locuitorii din est au sentimentul că sunt lăsaţi în urmă.

    Datele economice spun o poveste diferită. În ultimul deceniu, producţia economică pe cap de locuitor a crescut mai mult în est decât în vest, şomajul a scăzut acolo, în timp ce în vest a crescut, iar lucrătorii din est au înregistrat creşteri salariale mai mari.

    Cu toate acestea, nu aşa văd lucrurile alegătorii.

    „Economia din Turingia este destul de slabă, în special în Eisenach”, a declarat Louis Huettig, un student de 20 de ani, în piaţa din Eisenach, în timp ce aştepta un eveniment al partidului populist Buendnis Sahra Wagenknecht (BSW), care combină conservatorismul social cu economia de stânga.

    Economiştii spun că povestea Germaniei de Est, care a fost condusă de comunişti, ca o rudă săracă permanentă, chiar şi la zeci de ani după reunificare, nu mai este adevărată.

    „Această veche poveste conform căreia Germania de Est se află într-o situaţie economică mult mai proastă decât Germania de Vest este, într-o măsură semnificativă, depăşită”, afirmă economistul şef al Berenberg, Holger Schmieding.

    Atunci de ce partidele principale şi guvernul central de la Berlin se luptă să schimbe percepţia oamenilor? Nu degeaba se încearcă. Politicienii din partidele consacrate au lăudat în ultimii ani progresele înregistrate de regiune, subliniind modernizarea infrastructurii publice şi vorbind despre „renaşterea industrială” a acesteia, determinată de investiţiile în tehnologii de vârf.

    Unul dintre motivele pentru care un astfel de mesaj este lipsit de substanţă este faptul că diferenţa de venituri şi bogăţie dintre vest şi est s-ar putea să se fi redus, dar nu a dispărut încă, iar progresul este mai greu de vândut atunci când vecinul este încă mai bine situat.

    Economiştii observă cum salariul mediu lunar a crescut între 2014 şi 2022, la 735 de euro în est faţă de 585 de euro în vest, şi cum scăderea costului vieţii a apropiat şi mai mult veniturile reale. Cu toate acestea, salariul mediu brut al lucrătorilor din est, de 3.013 euro pe lună, rămâne sub cel de 3.655 de euro pe care îl primesc lucrătorii din vest.

    „Salariile sunt încă mult prea mici în comparaţie cu salariile din vest pentru aceeaşi muncă”, a declarat pentru Reuters Dieter Laudenbach, candidatul partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) pentru districtul Gera.

    Şomajul în estul Germaniei rămâne, de asemenea, mai ridicat, la 7,8% faţă de 5,1% în vest, chiar dacă a scăzut cu 1,7 puncte procentuale din 2013, în timp ce rata şomajului în vest a crescut cu 0,2 puncte, arată datele IW.

    De asemenea, se menţine diferenţa în ceea ce priveşte averea acumulată, 98% din toate taxele de moştenire fiind plătite în vest, potrivit institutului economic DIW.

    Un alt factor este reprezentat de politicile ecologice ale Berlinului, care fac guvernul de coaliţie nepopular şi mai puţin popular în est.

    Germania de Est este mai rurală decât restul ţării, cu peste 10% din forţa sa de muncă activă în agricultură şi silvicultură, comparativ cu media naţională de 1,2%, iar promovarea energiei curate este văzută ca o ameninţare la adresa sectorului agricol.

  • Cel mai mare producător german de panouri solare decide să rămână în ţară şi renunţă la relocarea în SUA

    Cel mai mare producător de panouri solare din Germania, Meyer Burger, nu-şi va închide unitatea de pe plan local pentru a se reloca în SUA, a anunţat recent acesta, relatează Euractiv. Meyer Burger îşi anunţase închiderea fabricii din Germania în ianuarie. Totuşi, acum acesta a decis să nu-şi mai cosntruiască fabrica din Colorado Springs, SUA.

  • Germanii nu se lasă: Autoritaţie încearcă să afle cu orice mijloace cine le-a aruncat în aer conducta Nord Stream 1, care le aduncea gaz din Rusia

    Autorităţile germane au emis un mandat de arestare cu privire la sabotarea conductelor Nord Stream în urmă cu aproape doi ani, potrivit publicaţiilor germane ARD, Süddeutsche Zeitung şi Die Zeit.

    Într-o investigaţie publicată miercuri, publicaţiile au raportat că suspectul este un instructor de scufundări ucrainean, numit doar Volodymyr Z. din motive de confidenţialitate.

    Se presupune că acesta a atacat conductele în tandem cu cel puţin alte două persoane, care ar fi, de asemenea, cetăţeni ucraineni.

    Se crede că suspectul a locuit ultima dată în Polonia, însă autorităţile poloneze au declarat că nu au putut acţiona în baza mandatului deoarece acesta a părăsit ţara.


    Ce s-a întâmplat cu gazoductele Nord Stream?

    Conductele Nord Stream 1 şi Nord Stream 2, care nu sunt încă operaţionale, erau conducte importante în Marea Baltică pentru gazul rusesc care ajungea în Europa, în special în Germania. Utilizarea acestora a fost întotdeauna controversată din cauza rolului lor de a face UE dependentă de energia rusească şi a devenit şi mai controversată după invazia Ucrainei de către Moscova în februarie 2022.

    La 26 septembrie 2022, au fost detectate mai multe explozii de-a lungul conductelor, care au dus la scurgeri de gaze.

    Germania, Danemarca şi Suedia au deschis anchete cu privire la acest incident, însă anchetele daneze şi suedeze au fost închise fără a identifica un suspect.

    Exploziile au atras atenţia presei mondiale, alimentând speculaţiile cu privire la cine ar putea fi responsabil. Rusia şi Occidentul s-au acuzat reciproc că ar fi în spatele exploziilor. S-a suspectat imediat implicarea ucrainenilor, însă preşedintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy a negat ferm rolul statului.
     

    Ce a descoperit ancheta germană?

    Potrivit autorităţilor germane, Volodymyr Z. şi alte două persoane s-au apropiat de şoferul iahtului Andromeda, sub pavilion german, care a acostat în nordul insulei Rügen.

    ARD a relatat că Volodymyr Z. l-a îndrumat pe şofer spre locaţia conductei, iar doi dintre cei trei suspecţi au îmbrăcat echipamentul de scufundare şi au intrat sub apă.

    Şoferul l-ar fi identificat pe Z. dintr-o serie de fotografii care i-au fost arătate de poliţie. Potrivit raportului, în septembrie 2022, o dubiţă albă suspectată că ar fi fost folosită pentru a transporta materiale pentru scufundări a fost surprinsă de o cameră de supraveghere a traficului din Rügen cu un pasager care „semăna foarte mult cu Z.”

    O instanţă germană a emis un mandat de arestare pe numele lui Volodymyr Z. în iunie.
     

  • Ofensiva Kievului primeşte undă verde din partea Berlinului: Ucraina are dreptul la autoapărare

    Ministerul german de Externe a afirmat că „Ucraina are dreptul la autoapărare consacrat de dreptul internaţional”, adăugând că principiul autoapărării „nu se limitează la propriul teritoriu”, scrie POLITICO.

    Deşi este un aliat care a fost adesea reticent în a risca să-l provoace pe preşedintele rus Vladimir Putin, Germania a dat undă verde Ucrainei pentru a se autoapăra, în contextul incursiunii ucrainene în regiunea Kursk.

    „Ucraina are dreptul la autoapărare consacrat în dreptul internaţional”, a declarat Ministerul de Externe al Germaniei pentru POLITICO într-o declaraţie, menţionând faptul că „acest lucru nu se limitează la propriul său teritoriu”.

    Mulţi politicieni din opoziţia conservatoare din Germania au oferit un sprijin şi mai puternic pentru ofensiva ucraineană , dar şi pentru utilizarea armelor germane pe teritoriul Rusiei. Roderich Kiesewetter, un deputat de rang înalt al creştin-democraţilor, a declarat pentru POLITICO că este absolut legitim să se lovească „zonele de staţionare” din interiorul Rusiei cu arme donate de Germania, afirmând că odată ce armele occidentale sunt livrate Kievului, acestea devin „arme ucrainene”.

    De la debutul războiului Rusiei în Ucraina, cancelarul german Olaf Scholz a respins de mai multe ori solicitarea Ucrainei de a primi rachete cu rază lungă de acţiune Taurus, justificându-şi reticenţa prin faptul că o astfel de mişcare ar echivala cu o participare directă a Germaniei în război.

  • Bursa scade uşor joi, într-o şedinţă cu o apreciere de 1,1% pe Transelectrica, dar cu scăderi pe Nuclearelectrica (-1,4%) şi Hidroelectrica (-0,6%) şi Petrom (-0,4%)

    Cu 0,02% s-a depreciat astăzi BET, indicele principal al Bursei de Valori Bucureşti, la 18.625,4 puncte, afişând astfel după şedinţa de tranzacţionare de joi un avans de 21,17% de la începutul anului. BET s-a aflat „pe verde” în cea mai mare parte a sesiunii.

    Singurii indici care au înregistrat creşteri la finele şedinţei de astăzi au fost BETPlus (0,2%) şi BETAeRO (0,14%), cel din urmă având însă una dintre cele mai slabe dinamici de la BVB în 2024, respectiv un plus de 4,9%.

    Cele mai bune evoluţii din structura benchmark-ului BET au fost consemnate de Transelectrica (1,1%), Purcari (0,8%), BRD – Groupe Société Générale (0,7%) şi Fondul Proprietatea (0,7%). La capitolul „scăderi” s-au încadrat Nuclearelectrica (-1,4%), Hidroelectrica (-0,6%), OMV Petrom (-0,4%) şi TeraPlast (0,4%).

    Valoarea tuturor tranzacţiilor realizate la BVB a ajuns la 46,4 milioane de lei, cu mult sub media zilnică din 2024, respectiv 134 de milioane de lei înaintea şedinţei de joi.

    Marele burse din vestul continentului afişau scăderi semnificative spre finele sesiunii, precum 1,9% pe indicii DAX din Germania şi CAC 40 din Franţa, 2,3% pentru FTSE-MIB din Italia şi 1,8% în cazul IBEX 35 din Spania. Pe Wall Street, S&P 500 pierdea 0,5% în vreme ce investitorii aşteptau rezultatele financiare ale giganţilor Amazon şi Apple.

     

  • Economia germană rămâne blocată în criză: Experţii avertizează că prima economie a Europei continuă să piardă viteză, iar redresarea este încă departe

    „Economia germană este blocată în criză”, afirmă Klaus Wohlrabe, şeful departamentului de sondaje de la ifo, comentând raportul Oficiului Federal de Statistică, conform căruia producţia economică a scăzut cu 0,1% în al doilea trimestru din 2024. „Nici în trimestrul al treilea din 2024 nu este de aşteptat aproape nicio îmbunătăţire”, continuă Wohlrabe. „Acest lucru este indicat de rezultatele indicelui ifo privind climatul de afaceri în luna iulie”, potrivit Financial Times.

    Revenirea este încă departe, în special în industrie. Industriile mari consumatoare de energie au reuşit să îşi extindă oarecum producţia de la începutul anului. În restul sectorului manufacturier, producţia economică stagnează. În general, comenzile în aşteptare continuă să scadă, industria fiind lipsită de noi comenzi. În iulie, evaluarea situaţiei actuale s-a situat la cel mai scăzut nivel înregistrat din septembrie 2020, aşteptările întreprinderilor pentru lunile următoare suferind considerabil.

    Redresarea consumului privat este, de asemenea, lentă. Conform sondajelor economice ifo, este probabil ca Euro 2024 din iunie să fi determinat o creştere temporară a vânzărilor, în special în industria ospitalităţii. În plus, vânzările de automobile din iunie au fost surprinzător de pozitive. Cu toate acestea, în ansamblu, climatul de afaceri pentru furnizorii de servicii legate de consum şi pentru sectorul comerţului cu amănuntul s-a deteriorat în continuare în iulie. Prin urmare, este probabil ca şi consumul privat să înregistreze creşteri uşoare în trimestrul al treilea.

  • Cel mai mare producător de automobile din Europa elaborează o serie de planuri ambiţioase de redresare pentru ca obiectivele companiei să fie atinse în a doua jumătate a anului

    Volkswagen a declarat că va reduce mai multe costuri, în condiţiile în care câştigurile celui mai mare producător auto european au scăzut parţial din cauza costurilor neaşteptate generate de programele de disponibilizare, scrie Financial Times.

    Compania a declarat joi că profitul înainte de impozitare în al doilea trimestru a scăzut cu 8,4%, la puţin sub 5 miliarde de euro, în timp ce vânzările au crescut cu 4,1%, la 83,3 miliarde de euro.

    Directorul financiar al companiei, Arno Antlitz, a declarat că marja operaţională a VW de 6,6% a fost „sub ambiţiile şi potenţialul firmei”. Acesta a adăugat că producătorul auto – cel mai mare angajator din Germania – va face „eforturi semnificative în ceea ce priveşte costurile în a doua jumătate a anului pentru ca obiectivele companiei să fie atinse”.

  • Încrederea investitorilor în economia Germaniai a scăzut pentru prima dată în ultimul an

    Un indice al aşteptărilor compilat de institutul ZEW a scăzut la 41,8 în iulie de la 47,5 în iunie, arată datele publicate marţi. Aceasta a fost uşor mai mare decât prognoza de 41 de puncte înregistrată într-un sondaj Bloomberg.

    „Perspectivele economice se înrăutăţesc”, a declarat preşedintele ZEW, Achim Wambach. „Faptul că exporturile germane au scăzut mai mult decât era de aşteptat în mai, incertitudinea politică din Franţa şi lipsa de claritate cu privire la viitoarea politică monetară a BCE au contribuit la această evoluţie”.

    Deşi cea mai mare economie a Europei „îşi recapătă echilibrul”, potrivit Bundesbank, redresarea va fi lentă: aceasta prevede o creştere de doar 0,3% în acest an. În spatele acestei performanţe slabe se află nemulţumirea persistentă în rândul producătorilor, cifrele privind producţia industrială şi comenzile din fabrică fiind dezamăgitoare în ultima perioadă.

    Bloomberg Economics consideră că este posibil ca industria germană să fi suferit o lovitură permanentă. Jumătate din deficitul de capacitate de producţie estimat la 7% este structural, se arată într-un raport recent, ceea ce sugerează că va fi greu să se revină complet după aproape doi ani de stagnare.

    În plus, Institutul de politică macroeconomică al Fundaţiei Hans-Böckler a declarat luni că indicatorul său de risc de recesiune a crescut pentru prima dată de la începutul anului 2025, deşi a subliniat că o recesiune nu este iminentă.