BusinessMagazin

Tag: fuziune

  • Compania de servicii IT Endava realizează o fuziune cu Alpheus Solutions

    În ultimele 12 luni, Endava a colaborat cu Alpheus pentru furnizarea de servicii către clienţii actuali din Germania.  Această colaborare a determinat fuziunea, iar organizaţia care rezultă în urma acesteia, va funcţiona sub numele Endava.  În completare la serviciile de consultanţă oferite de Alpheus, va livra pe pieţele de limba germană servicii de Dezvoltare Software, Digital Media, Testare Software, Management Aplicaţii Software şi Servicii Cloud.

    Endava este compania privată de servicii IT înfiinţată în anul 2000 cu peste  1.400 de angajaţi în opt sedii în Marea Britanie, Statele Unite, România şi Republica Moldova şi o cifră anuală de afaceri de peste 50 de milioane de euro. Endava livrează soluţii de business şi servicii informatice în special pentru organizaţii din bănci, asigurări, plăţi electronice, retail, telecomunicaţii, media şi publishing. Endava este specializată în livrarea de servicii de Dezvoltare Software, Digital Media, Testare Software, Management Aplicaţii Software, Servicii Cloud.

    Alpheus este o companie de consultanţă independentă cu o echipă de peste 30 de consultanţi specializaţi în business şi tehnologia informaţiei, cu un venit anual de 4 de milioane de lire sterline/5 de milioane de euro.

     

  • Renault şi Nissan vor fuziona operaţiunile de producţie şi dezvoltare, vizând economii

    Ca prim pas, alianţa Renault-Nissan va desemna un manager care se va ocupa începând din luna aprilie operaţiunile de producţie ale ambelor companii, potrivit Nikkei, preluat de Reuters.

    Ulterior, companiile va urma o strategie similară în privinţa diviziilor de cercetare şi dezvoltare.

    În final, Renault şi Nissan vor putea produce automobile cu aceleaşi piese, în aceleaşi fabrici, notează Nikkei.

    În prima etapă, noua structură va fi implementată începând de anul viitor la fabrica pe care cele două companii o deţin în joint venture în India. Strategia va fi extinsă în peste 10 ţări până în 2020, notează publicaţia japoneză.

    Renault şi Nissan deţin aproape 50 de fabrici în întreaga lume. Grupul vrea să integreze şi producătorul rus AvtoVAZ, în prezent companie afiliată celor două concerne, potrivit Nikkei.

    Alianţa Renault-Nissan a anunţat anterior că a înregistrat în 2012 economii de 2,7 miliarde euro datorită parteneriatului, în urcare de la 1,75 miliarde euro în 2011.

    Renault deţine în România producătorul de automobile Dacia.

  • Grupul Fabryo Corporation – Atlas Paints, o singură entitate juridică

    Noua companie va fi condusă de un consiliu de administraţie compus din Laurenţiu Ispir, Ioannis Anagnostou şi Daniel Niţulescu, în timp ce conducerea operativă va fi asigurată de Dragoş Militaru, în calitate de director general executiv.

    „Această consolidare într-o singură entitate juridică este un pas normal în procesul de integrare operaţională început în ianuarie 2013 şi va aduce beneficii multiple în modul de funcţionare al tuturor departamentelor companiei, prin unificarea şi simplificarea proceselor de lucru”, precizează Laurenţiu Ispir, investment director în cadrul Oresa Ventures.

    „În urma fuziunii vom structura mai bine activitatea companiei prin separarea diviziilor de vopsele şi tencuieli decorative de cele de mortare, adezivi şi polistiren extrudat”, spune Ioannis Anagnostou, membru în consiliul de administraţie al Fabryo-Atlas Paints. „Astfel, vom păstra în platforma Tunari divizia de produse de termoizolare şi vom concentra celelalte divizii în Popeşti-Leordeni”.

    „În 2013, primul an de integrare operaţională, ne-am concentrat eforturile pe creşterea distribuţiei brandului Apla în toate canalele comerciale şi am obţinut creşteri semnificative ale cifrei de afaceri în categoriile de mortare şi termoizolaţii, pe o piaţă în scădere”, spune Dragoş Militaru, director general executiv Fabryo-Atlas Paints. „Ne-am întărit poziţia de lider al pieţei de lacuri şi vopsele decorative şi am creat un portofoliu complex de produse şi branduri complementare, capabil să ofere clienţilor soluţia completă de izolare, finisare şi decorare”.

    Fabryo-Atlas Paints este liderul pieţei de vopsele şi tencuieli decorative din România. În urma fuziunii dintre Fabryo Corporation şi Atlas Paints – compania desprinsă din Atlas Corporation la sfârşitul anului 2012 -, portofoliul Fabryo-Atlas Paints include produse comercializate sub mărcile savana, Apla, INNENWEISS, ROST. Compania activează, de asemenea, pe segmentul produselor de termoizolare şi hidroizolare.

    Fabryo-Atlas Paints deţine o platformă de producţie de vopsele, mortare şi adezivi în Popeşti-Leordeni şi o alta de produse termoizolatoare în Tunari, Judeţul Ilfov, şi are, în urma fuziunii, aproximativ 440 de angajaţi.

  • EY: Piaţa de fuziuni şi achiziţii are o evoluţie sub aşteptări. În cel mai bun caz, va rămâne la nivelul din 2012

    “Piaţa de fuziuni şi achiziţii nu s-a ridicat la nivelul aşteptărilor de la începutul anului 2013, rămânând, în cel mai bun caz, la acelaşi nivel cu 2012. Lipsa de predictibilitate a cadrului fiscal şi de reglementare, precum şi dificultatea atragerii de finanţare bancară au influenţat evoluţia pieţei. S-au remarcat în 2013 un număr de tranzacţii importante în sectorul serviciilor financiare, în timp ce sectorul energiei, în particular cel al energiei regenerabile, a fost cel mai afectat de instabilitatea mediului de reglementare. Pentru 2014, piaţa fuziunilor şi achiziţiilor ar trebui să reia tendinţa de creştere, pe fondul îmbunătăţirii condiţiilor de creditare şi al recâştigării aşteptate a statutului de ţară cu rating investment grade”, a declarat într-un comunicat Bogdan Câmpianu, director executiv corporate finance, EY România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • Strategia noului şef al Romtelecom şi Cosmote: ce va însemna fuziunea pentru clienţi

    Lucrează de 18 ani în cadrul Deutsche Telekom şi de şase luni în România, unde a venit să pregătească fuziunea dintre Romtelecom şi Cosmote, primul operator pe piaţa de telefonie fixă, respectiv al treilea de pe piaţa de telefonie mobilă, cu afaceri combinate de peste un miliard de euro anual şi peste 10 milioane de clienţi. „Hm, deci acum ar trebui să spun ceva inteligent”, spune Nikolai Beckers cu o atitudine jovială, invitat în deschiderea evenimentului MEET THE CEO să răspundă la o întrebare dezarmant de simplă: cine sunteţi?

    „Mai bine îmi puneţi întrebări precise, altfel e greu de prevăzut ce ar interesa un public atât de divers; de pildă, oamenii de marketing ar fi interesaţi să mă întrebe despre branding, iar eu aş refuza să răspund”, adaugă neamţul, înveselind imediat sala.

    Aluzia la branding se referă, evident, la identitatea viitoarei companii rezultate din fuziunea dintre Romtelecom şi Cosmote. Până acum, Beckers şi alţi oficiali ai grupului german au schiţat câteva direcţii de acţiune – pregătirea operaţională a fuziunii, integrarea ofertei de servicii, eficientizarea businessului, orientarea spre 4G şi servicii de televiziune interactivă, livrate inclusiv pe dispozitive mobile, şi lansarea unor servicii de plată prin telefonul mobil (în genul aplicaţiei MyWallet, lansată în Polonia). Iar de la 1 august au fost unificate echipele de conducere ale celor doi operatori, în noua echipă de şase intrând inclusiv trei expaţi noi.

    Doi dintre ei provin de la Deutsche Telekom, iar unul dintre ei – Mathias Hanel, noul director executiv comercial pentru segmentul rezidenţial – a lucrat înainte la Makedonski Telekom şi T-Mobile Macedonia, firme al căror CEO a fost Beckers până în urmă cu doi ani.

    „Vrem să fim operatorul telecom integrat nr. 1 în România, oferind întregul spectru de servicii IT&C pentru consumatorii individuali şi companii. Suntem singurii care putem face asta, pentru că avem activitate pe întregul lanţ de creare a valorii; suntem singurii care oferă servicii integrate fix-mobil. Trebuie să lucrăm un pic mai mult la educarea pieţei, dar vedem clar că potenţialul există„, declară acum Nikolai Beckers. Dacă e suficient loc pentru toţi operatorii de acum? „Numai o piaţă mare poate susţine patru jucători mari; va dispărea cel care n-o să-şi facă temele, cel care o să facă cele mai multe greşeli”, răspunde prudent managerul.

    Majoritatea clienţilor Cosmote sunt actualmente în sectorul prepaid, reprezentând segmentul preponderent al clientelei rezidenţiale. „Vrem să evoluăm spre un eşalon superior al pieţei„, afirmă Beckers. Romtelecom, în schimb, se adresează întregului spectru al pieţei, de la gospodăriile rurale la oficiali şi bancheri de top.

    „Poate întregul spectru al pieţei să fie administrat de o singură companie? În principiu da; o serie de mari operatori reuşesc să facă asta, inclusiv Deutsche Telekom în Germania sau France Telecom ori Telefonica în Spania. Este posibil şi să te adresezi fiecărui segment sub umbrela unui singur brand? Depinde de dimensiunea pieţei. Dacă ai o piaţă mare ca Germania, ai nevoie de sub-branduri; posibil şi în România, însă nu am luat încă o decizie.”

    Despre rebrandingul care ar urma să însoţească fuziunea dintre Romtelecom şi Cosmote spune că nu s-a fixat încă nici numele viitoarei companii şi îi invită în glumă pe cei prezenţi la MEET THE CEO să propună câteva nume, pe lângă cel al grupului Deutsche Telekom. „Sigur că ne gândim la asta, dar nu am luat încă o hotărâre, suntem în faza de explorare. Trebuie să discutăm şi cu Guvernul, trebuie apoi ca numele să fie aprobat şi de OTE şi de Deutsche Telekom.”

  • Chrysler a început procedura de listare la bursă. Fiat speră la fuziunea cu producătorul american

     Directorul general al Fiat şi Chrysler, Sergio Marchionne, încearcă de patru ani să fuzioneze cele două companii prin preluarea participaţiei deţinute la Chrysler de influentul sindicat United Auto Workers (UAW).

    UAW deţine, printr-un trust de asigurări de sănătate pentru angjaţii pensionaţi, 41,5% din acţiunile Chrysler, participaţie obţinută în 2009, când compania a obţinut un bailout de la guvernul american şi a fost preluată de urgenţă de Fiat, pentru a evita falimentul.

    Restul acţiunilor sunt deţinute de Fiat, care doreşte o fuziune cu Chrysler pentru a căpăta anvergura necesară pentru a concura la nivel global cu grupuri de talia Toyota, Volkswagen şi General Motors.

    Fiat şi UAW sunt prinse într-un litigiu privind preţul acţiunilor Chrysler.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Orange ia în calcul achiziţionarea de operaţiuni în domeniul telefoniei fixe în România şi Belgia

     “Dacă Germania va accepta să meargă de la patru operatori la trei, decizia va crea un cutremur în Europa. Va forţa alte ţări să-şi reevalueze poziţia privind consolidarea pieţei”, a declarat directorul general al Orange, Stephane Richard, citat de Bloomberg.

    Grupul francez anticipează un “cutremur” pe piaţa europeană a telecomunicaţiilor dacă autorităţile germane vor aproba fuziunea diviziilor locale ale Telefonica şi KPN, acceptând astfel reducerea numărului de concurenţi de pe piaţă de la patru la trei, transmite Bloomberg.

    Comisia Europeană va evalua de asemenea preluarea operatorului german E-Plus, deţinut de compania olandeză Royal KPN, de către Telefonica Deutschland Holding, divizie a grupului spaniol Telefonica, acesta fiind cunoscut în Germania prin marca O2.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Grupul Fiat-Chrysler ar putea fi înregistrat în Olanda, după fuziunea celor două companii

     Stabilirea sediului central în Olanda ar putea fi avantajoasă dacă Fiat-Chrysler va opta pentru listarea principală a acţiunilor în Statele Unite, întrucât reglementările corporatiste din statul olandez sunt similare cu cele din Statele Unite, relatează Automotive News Europe.

    Marchionne a declarat la sfârşitul lunii aprilie că ar prefera ca acţiunile Fiat-Chrysler să aibă ca piaţă principală bursa din New York.

    Compania Fiat Industrial îşi va muta la rândul ei sediul central în Olanda după fuziunea cu divizia americană CNH, care va fi finalizată în această toamnă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La loc comanda pentru fuziunea marilor bănci greceşti

    Instituţia care se ocupă de recapitalizarea băncilor elene, Fondul de Stabilitate a Sistemului Bancar, ar putea decide reluarea fuziunii, în funcţie de desfăşurarea evenimentelor. Deocamdată, agenţia Fitch estimează că o repornire a fuziunii s-ar putea dovedi dificilă, având în vedere mărimea băncilor implicate, respectiv faptul că împreună ar forma o instituţie cu active de 184 mld. euro, mai mari decât PIB elen. Or, exact disproporţia între nişte active bancare supradimensionate şi un PIB în scădere a fost la originea recentei crize financiare din Cipru.

    Cele patru mari bănci elene au termen de finalizare a recapitalizării până la finele lunii aprilie, în condiţiile în care necesităţile cumulate de finanţare estimate de banca centrală a Greciei depăşesc 40 mld. euro. NBG şi Eurobank au nevoie cumulat de 15,6 mld. euro pentru consolidarea ratei de adecvare a capitalului.

  • Fuziunea dintre grecii de la Eurobank şi NBG a eşuat pe ultima sută de metri. Bancpost şi Banca Românească rămân bănci separate

    Eurobank şi NBG, acţionarii celor două bănci, care declan­şaseră procedura de fuziune în luna februarie printr-un schimb de acţiuni, vor fi recapitalizate separat, ceea ce înseamnă practic îngheţarea procesului de consolidare a operaţiunilor, potrivit unui anunţ publicat pe bursa de la Atena.

    „Autorităţile de reglementare au decis, cu acordul managementului celor două bănci, ca Eurobank şi NBG să fie recapitalizate independent. Drept consecinţă, procesul de fuziune dintre cele două bănci a fost suspendat“, potrivit unui anunţ publicat de Eurobank.

    O eventuală reluare a procesului de fuziune ar putea fi decisă de Fondul de Stabilitate a Sistemului Bancar, care va furniza cea mai mare parte a banilor necesari recapitalizării băncilor elene.

    Fuziunea dintre cele două bănci ar fi condus la crearea celei mai mari bănci din Grecia, cu active de 184 mld. euro, mai mari decât Produsul Intern Brut (PIB) al ţării. Acesta a fost de altfel şi principalul argument al celor care au decis anularea fuziunii. Decizia ridică însă semne de întrebare după ce anterior creditorii Greciei au pus presiune pentru consolidarea sistemului bancar. Practic, fuziunea trebuia să aibă loc prin preluarea controlului Eurobank de către NBG. Aproximativ 80% din acţionarii Eurobank acceptaseră schimbul de acţiuni, iar procesul de fuziune intrase în linie dreaptă şi urma să se încheie până la jumă­tatea acestui an.

    Toate stirile sunt pe zf.ro