BusinessMagazin

Tag: FMI

  • PNL cere Guvernului să demareze negocierile pentru prelungirea acordului cu FMI, CE şi BM

    “Acest acord cu FMI, CE şi Banca Mondială urmează să expire în luna septembrie. În acest moment, îi solicităm lui Victor Ponta sau lui Liviu Dragnea, că nu mai ştim cine se raportează ca şef la PSD, să spună dacă Guvernul a demarat negocieri cu FMI pentru prelungirea acordului, dacă le-au demarat, în ce etapă sunt, iar, dacă nu s-a întâmplat absolut nimic, îi cerem să demareze negocierea unui nou acord cu toate aceste instituţii pentru menţinerea stabilităţii economice în România”, a declarat Gorghiu, care a precizat că până în acest moment nu există o poziţie publică a Guvernului pe această temă.

    Gorghiu a mai susţinut că premierul Victor Ponta a avut până acum un comportament public “oscilant” în privinţa unui nou Acord.

    Copreşedintele PNL a atras atenţia că, în lipsa unui astfel de acord, vor exista efecta “nu tocmai favorabile”, cum ar fi pierderi de aproximativ 2 miliarde de euro din fonduri europene, dar şi creşterea costurilor cu care România se împrumută în exterior.

    “Poziţia PNL, discutată astăzi (luni – n.r.) în şedinţa Biroului Politic, este una foarte clară, că România are nevoie de acest acord înnoit cu FMI, CE şi BM, pentru că acest lucru nu ne oferă doar fonduri europene suplimentare şi dobânzi reduse la împrumuturi, ci şi garanţia că vom rămâne în parametri economici stabili, creşte încrederea investitorilor în economia noastră şi ne ajută să mergem mai departe cu reformele necesare”, a subliniat Gorghiu.

     

  • Experţii FMI recomandă board-ului să nu acorde Greciei un nou pachet de ajutor financiar

  • Grecia a reluat discuţiile la nivel tehnic cu creditorii internaţionali

    “În interesul tuturor părţilor, este important ca negocierile să aibă loc într-un ritm rapid şi să ţină cont de termenele-limită”, a declarat Mahmood Pradhan, un oficial din cadrul Fondului Monetar Internaţional.

    FMI a avertizat într-un raport prezentat luni că situaţia din Grecia “rămâne o sursă principală de incertitudine” pentru zona euro.

    Negocierile ar fi urmat să înceapă vineri la Atena pentru al treilea program de asistenţă financiară, dar au fost amânate câteva zile, din raţiuni organizatorice. Potrivit unui oficial UE, creditorii internaţionali caută un loc sigur pentru discuţii.

    Liderii zonei euro au ajuns, pe 13 iulie, la un acord cu partea elenă pentru negocierea unui al treilea program de asistenţă financiară, care să permită rămânerea Greciei în zona euro. Grecia şi-a asigurat restructurarea datoriilor şi finanţarea pe termen mediu în cadrul unei pachet în valoare de 86 de miliarde de euro care va permite ţării să rămână în zona euro. Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi.

     

  • Teodorovici: Acordul cu partenerii internaţionali nu se rupe. La Bruxelles s-a decis că avem acord

    “Acordul nu se rupe, acordul rămâne aşa cum este el până în septembrie. Şi chiar s-a menţionat şi la Comisie (Comisia Europeană – n.r.) în această săptămână, România trebuie să profite de perioada rămasă până în septembrie pentru a îndeplini cât mai multe dintre angajamentele asumate cu partenerii internaţionali”, a afirmat Teodorovici la Palatul Victoria, dând ca exemplu de conformare creşterea preţului la gaze, una dintre măsurile pe care România trebuia să le respecte.

    Întrebat dacă va exista un nou acord cu instituţiile internaţionale în altă formă, ministrul a spus “vom vedea după acesta se va finaliza”.

    “În 14 iulie, la Bruxelles, acolo unde ne-am întâlnit toţi miniştrii de finanţe din statele membre, decizia a fost clară: România rămâne în acordul cu Comisia Europeană. Nu există altă variantă decât a fi sau a nu fi în acordul cu cei de la Comisia Europeană, Fondul Monetar şi Banca Mondială. Faptul că decizia a fost luată în sensul acesta este clar că România rămâne în acord”, a punctat Teodorovici.

  • Decodificarea năucitoarei intervenţii a FMI în criza grecească

    Un atac dur al Fondului Monetar Internaţional asupra intenţiilor liderilor zonei euro de a disciplina Grecia cu austeritate este însoţit de o ofensivă diplomatică a Washingtonului la Frankfurt, de unde Draghi conduce Banca Centrală Europeană, la Berlin, de unde Merkel şi Schäuble predică rigoarea bugetară, şi la Paris, una din puţinele capitale ale zonei euro care sprijină făţiş Atena.

    Citiţi mai mult aici.

  • EXPLOZIV! Documentul SECRET al FMI arată care este, de fapt, DATORIA REALĂ a Greciei

    În ziua în care Parlamentul Greciei trebuie să decidă asupra măsurilor de austeritate, un document secret al FMI creează o situaţie explozivă în Europa. Datele arată care este de fapt datoria reală a Greciei.

    Raportul secret al FMI este considerat de unii analişti drept unul exploziv, pentru că Fondul nu poate împrumuta o ţară în cazul în care nu crede că aceasta poate returna banii.

    EXPLOZIV! Documentul SECRET al FMI arată care este, de fapt, DATORIA REALĂ a Greciei

  • Opinie Costas Polinakis: Un grec despre Grecia

    Costas Polinakis este născut la Brăila şi a lucrat o perioadă la agenţia de presă Mediafax. În urmă cu 15 ani a plecat în Grecia şi a lucrat în IT. În prezent este şomer.

    Foto: Cosmin Bumbuţ

    Este clar că FMI şi UE trebuie să-şi revizuiască regulamentele. Nu sunt specialist în economie, dar nu este nevoie să fii ca să-ţi dai seama că FMI este incapabil să gestioneze crize (şi nu e vorba numai de Grecia aici).

    Citind recent un articol al lui Thomas Piketty, în care acesta explica cum boomul economic al Germaniei postbelice se datorează în mare parte prescrierii datoriilor de război, aş adăuga că, în cazul Greciei, nu sunt convins că este de ajuns. Ca de obicei, adevărul este undeva la mijloc. Este clar că nu există altă cale decât anularea uriaşelor datorii, sau macar un „haircut“, deoarece datoria publică a Greciei nu a fost niciodată sustenabilă şi toate încercările de până acum erau menite să eşueze. Guvernele corupte ale Greciei au ascuns adevărul, dar FMI şi instituţiile europene au dat dovadă de incompetenţă criminală.

    Problema este că grecii au ales să răspundă la ce li se întâmplă cu socialism. Chiar dacă se va obţine un haircut (şi este sigur că Tsipras o să-şi şantajeze partenerii de negocieri cu rezultatul referendumului), cum poate să repună economia pe picioare un guvern care are ca scop extinderea şi mai mult a sectorului public, neproductiv? Spre deosebire de Germania postbelică, care şi-a concentrat toate eforturile în reconstrucţia ţării, mă îndoiesc că în Grecia lumea conştientizează că acum e momentul să ne punem serios pe muncă. Atmosfera predominantă este o euforie de genul „Am învins! De acum nu mai este nevoie să muncim, statul va avea grijă de toate“.

    Cum se întâmplă de obicei când partidele moderate (şi corupte) eşuează, sărim în braţele extremiştilor. Tânărul premier grec se baza pe faptul că nemulţumiţii din toată Europa (şi nu numai) îl vor urma şi ai fi putut spune, cel mult, că este un romantic sau idealist care admiră reţete vechi, dar neîncercate încă în ţara sa. Acum însă situaţia a trecut la următorul nivel, liderii europeni au început să simtă vârful morcovului şi, sincer, nu ştiu cine are atâta discernământ să propună soluţii pentru ca situaţia să nu scape şi mai mult de sub control. Economişti de prestigiu sunt divizaţi, cu atât mai mult populaţia.

    Tsipras şi echipa lui blamau BCE pentru „închiderea băncilor“ şi, după cum se pare, chiar a convins populaţia că „ceilalţi“ sunt responsabili pentru asta. Şi mai vagă este situaţia privind ultima rundă de negocieri eşuată, care l-a determinat pe Tsipras să anunţe referendumul. Sigur că şi în acest caz reprezentanţii Greciei şi ai UE/FMI se acuză unii pe ceilalţi. După cum relata un ziarist, la ora 10:00 erau la un pas de acord, dar peste numai o oră prim-ministrul grec se ridica de la masa de negocieri fără niciun rezultat. Aceeaşi echipă se declară moderată (dacă nu ştiaţi, avem şi partid comunist în Parlament, iar la ultimele alegeri au participat nu mai puţin de 5 partide care aveau sigla cu „secera şi ciocanul“).

    Tsipras, partidul şi o parte din cei 60% care au votat „Nu“ la referendum, au, însă, agresivitatea şi determinarea comuniştilor din anii ‘50. O societate divizată de 70 de ani este acum şi mai divizata. „Lupta de clasă“, „solidaritate“, „revoluţie“, „exploatare“, „muncitorime“ sunt cele mai uzuale expresii din vocabularul lor. Acum ceva timp încercam să-i fac unui prieten român „profilul“ revoluţionarului grec. Nu este bătrânelul nostalgic, admirator al lui Stalin, care face politică la cafenea. Este tânăr, în cele mai multe cazuri student, care nu a apucat încă să aibă o slujbă serioasă dar „ştie ce trebuie făcut pentru binele clasei muncitoare“. Îl cunoaşte bine pe Marx şi îi admiră pe Che Guevara şi pe Chavez pentru că au îndrăznit să combată imperialismul.

    În afară de cozi la bancomate pentru „raţia zilnică“ de 60 de euro (recent 50, pentru că s-au epuizat bancnotele de 20 de euro), populaţia face cozi şi la supermarketuri, cumpără mai mult ca niciodată baxuri de hârtie igienică şi alimente cu data de expirare îndelungată. La benzinării în ultimele zile s-a mai redus panica şi nu se mai văd cozi, datorită declaraţiilor liniştitoare sau poate a perspectivei că oricând am putea cumpăra petrol din Venezuela, din Iran sau Rusia, cine ştie?

    Un lucru este cert: Tsipras a dezbinat şi mai mult societatea asta, ba chiar şi restul Europei. Nu am fost niciodată paranoic şi nici teoriile conspiraţiei nu prind la mine, dar mi se pare un război de propagandă, iar prostimea crede. În ultima vreme mi-am cam schimbat părerea iniţială despre Tsipras; credeam că este doar un tânăr oportunist care se va detaşa mai devreme sau mai târziu de cei mai radicali din partid, dar încep să cred că e comunist convins şi ştie foarte bine ce face. Poate că scopul lui este să devină Chavezul Europei…

    De menţionat că, odată cu anunţarea referendumului şi a măsurilor privitoare la controlul de capital, guvernul a decis ca, în săptămâna dinaintea referendumului, deplasarea cu mijloacele de transport în comun să fie gratuită. Probabil un exemplu despre „ce bine va fi de acum înainte dacă votaţi pentru noi“, altfel nu se explică de ce, odată cu anunţarea acestei măsuri, la televiziunea naţională au ţinut să precizeze că „gratuitatea nu este valabilă şi pentru trenul urban, companie privată“. În orice caz, lumea a fost entuziasmată de măsură, deşi puţini folosesc mijloacele de transport în comun.

  • Grecia ar putea plăti scump votul antiausteritate

    Europa are nevoie de Grecia şi Grecia are nevoie de Europa, indiferent de rezultatul referendumului. Această realitate ar trebui să fie principiul călăuzitor în negocierile dintre guvernul premierului elen Alexis Tsipras şi Uniunea Europeană. Între timp însă, premierul elen nu s-a sfiit să discute cu preşedintele rus Vladimir Putin despre rezultatul referendumului din Grecia şi despre “o serie de probleme privind continuarea dezvoltării cooperării ruso-greceşti”, a anunţat Kremlinul.

    Premierul Tsipras ar putea să fi câştigat o victorie, prin respingerea de către greci, cu o mare majoritate, a politicilor europene de austeritate. Grecia riscă însă să plătească un preţ ridicat pentru această decizie. În timp ce votul a consolidat brusc popularitatea lui Tsipras, aceasta s-ar putea evapora rapid dacă va conduce ţara mai adânc în faliment şi haos financiar, creând o nouă rundă de instabilitate cu consecinţe pentru Grecia şi proiectul european, notează New York Times.

    Mai mult decât orice, Tsipras ar putea să constate că e mai greu, nu mai uşor să încheie rapid un acord cu creditorii europeni, sporind riscul ca Grecia să iasă din zona euro dacă Europa nu va decide să dea premierului de la Atena şi naţiunii sale sfidătoare o nouă şansă.

    „Tsipras s-a pus într-o situaţie imposibilă. Trebuie să aleagă între un drum care ar apropia ţara de Grexit şi reluarea negocierilor prin prezentarea unei oferte de măsuri care să respecte mai mult condiţiile creditorilor, în pofida votului negativ dat de populaţie austerităţii”, explică Wolfango Piccoli, director general al institutului Teneo Intelligence din Londra.

    Analiştii spun în acelaşi timp că liderii europeni poartă o parte din vină pentru acutizarea confruntării cu autorităţile de la Atena, prin insistenţa pentru respectarea strictă a regulilor europene de către Grecia, după ce au dovedit flexibilitate în cazul unor state mari cum este Franţa.

    „Avem nevoie de mai multă înţelepciune de ambele părţi. Grecia nu mai poate continua, se află pe marginea prăpastiei. După toate acestea, întrebarea este dacă partenerii noştri vor fi atât de lipsiţi de inteligenţă încât să împingă Grecia în prăpastie, ar fi dăunător pentru toată lumea”, a spus Loukas Tsoukalis, preşedintele Fundaţiei Elene pentru Politică Europeană şi Externă.

    Rezultatul referendumului a consolidat în aşa măsură puterea lui Tsipras în Grecia încât ceilalţi lideri europeni nu au altă alternativă decât să continue să colaboreze cu el.

    Situaţia economiei elene, care a reintrat în recesiune, s-a înrăutăţit drastic pe fondul haosului politic şi financiar, iar impunerea controlului capitalului şi blocarea activităţii băncilor şi a bursei ar putea să fi dublat sau triplat costul oricărui nou program de salvare, avertizează Mujtaba Rahman, analist-şef pentru zona euro la firma de analiză Eurasia Group din Londra.

    Noul program de susţinere financiară ar putea fi cu 20-30 de miliarde de dolari mai mare decât ar fi fost în lipsa controlului capitalului, potrivit estimărilor Eurasia Group.

    „Ce s-a întâmplat în ultimele şase luni a tras economia în urmă cu un an. Chiar şi în cel mai bun scenariu Grecia va plăti un preţ greu”, potrivit analiştilor unui institut de cercetări din Atena. În sectorul bancar, specialiştii au avertizat că băncile vor rămâne în curând fără bani, dacă Banca Centrală Europeană (BCE) nu va suplimenta finanţarea prin programul de urgenţă ELA.

    Prima problemă este menţinerea economiei pe linia de plutire. Sistemul bancar şi activităţile economice se prăbuşesc, veniturile scad, sărăcia creşte dramatic. A doua problemă este stabilirea şi implementarea unui program pe termen lung. Aceste eforturi trebuie să înceapă imediat, prin negocierile cu creditorii. Fără confirmare din partea zonei euro şi a Comisiei Europene, BCE va fi obligată să retragă sprijinul băncilor elene şi va avea loc o criză bancară devastatoare. Pe termen lung, BCE trebuie să continue să furnizeze lichidităţi băncilor din Grecia. În caz contrar, turismul se va prăbuşi, vor lipsi produse de consum de bază şi medicamentele, iar tensiunile sociale se vor amplifica.

    Noul program pentru Grecia trebuie reproiectat de la zero, în baza unui nou set de principii, concentrat pe deficienţele structurale ale economiei elene, potrivit unei analize realizată de Reuters.

    Ar trebui creat un mediu în care afacerile să funcţioneze, antreprenoriatul să fie eliberat, iar investiţiile să fie profitabile. Statul ar trebui să fie un susţinător şi nu un impediment pentru activităţile antreprenoriale.

    În domeniul social, programul ar trebui să facă tot posibilul, inclusiv financiar, prin împrumuturi sau granturi, pentru a împiedica Grecia să intre în haos şi să devină un stat eşuat. Noul program ar trebui în mod explicit să fie pe termen lung, nu pe termen scurt, legat de ţintele fiscale, şi să beneficieze de susţinerea populaţiei şi a partenerilor externi. Numai astfel ar putea fi reduse incertitudinile care sunt cel mai mare obstacol pentru redresarea socială şi economică.

  • Lagarde: Grecia are nevoie de restructurarea datoriilor, dar nu va primi tratament special

    “Restructurarea datoriilor este necesară în cazul particular al Greciei, pentru a fi sustenabile”, a afirmat Lagarde la un eveniment de la Brookings Institution, relatează MarketWatch.

    Chiar dacă Lagarde a reiterat astfel o analiză făcută de FMI săptămâna trecută, faptul scoate în evidenţă presiunile în creştere exercitate de FMI, Statele Unite şi alte părţi, ca Germania să permită restructurarea datoriilor elene,în cadrul acordului de susţinere financiară.

    Germania se opune restructurării datoriilor Greciei, dar marţi nu a exclus discutarea unei posibile extinderi a termenelor de rambursare.

    În pofida apelului pentru restructurare, Lagarde a avertizat autorităţile de la Atena să nu creadă că criza din Grecia este tratată ca un caz unic.

    Oficialii eleni au solicitat FMI amânarea plăţii datoriilor, pe fondul deficitului major de lichidităţi.

    “FMI trebuie să respecte regulile, nu să le încalce. Nu poate exista un tratament special”, a spus Lagarde.

    Şefa FMI a adăugat că Fondul este gata să ajute, în cadrul negocierilor pentru reluarea finanţării.

    “Grecia este în mod clar într-o situaţie de criză acută, care trebuie tratată serios şi prompt. Suntem angajaţi total să găsim o soluţie prin care să restabilim stabilitatea, creşterea şi sustenabilitatea datoriilor”, a mai spus Lagarde.

    Autorităţile din Grecia trebuie să prezinte un program de reforme care să permită un acord cu creditorii internaţionali, pentru reluarea finanţării ţării, duminică urmând să aibă loc un nou summit european.

    Grecia a cerut miercuri, în mod oficial, un plan de salvare pe o perioadă de trei ani din fondul de salvare al zonei euro şi a promis că va începe să implementeze unele dintre reformele solicitate de către creditori începând de săptămâna viitoare.

    Grecia are o datorie totală de peste 320 de miliarde de euro, dintre care 65% către ţări din zona euro şi către FMI, iar 8,7% către Banca Centrală Europeană (BCE). Începând de la 1 iulie Grecia este, tehnic, în incapacitate de plăţi. Actuala situaţie nu este o premieră pentru Grecia, dar ar putea fi cea mai gravă din istoria ţării. În 2012, economia Greciei a fost în incapacitate de plăţi tehnică, restructurând o datorie suverană de 124 de miliarde de euro. La acea vreme, Grecia a fost salvată de creditorii europeni. În prezent, Grecia riscă să nu poată plăti deloc datoria de 323 de miliarde de euro.

     

  • Guvernul va începe să lucreze în august la legea bugetului pe 2016, pentru a o prezenta FMI şi CE

    “Noi începem deja, după ce terminăm rectificarea de buget, în august începem proiectul legii de buget pe 2016. Categoric, dacă în octombrie trebuie să fie gata, el trebuie să fie discutat cu partenerii internaţionali, deci în modul în care octombrie va fi trimis spre Parlament (…) Noi le-am spus (instituţiilor financiare internaţionale – n.r.) că suntem deschişi să discutăm, aici la Bucureşti sau la Bruxelles, nu contează, îi vom invita la discuţii. Este nevoie ca modul în care noi creionăm bugetul să fie confirmat şi de partenerii internaţionali”, a afirmat Teodorovici marţi, după o întâlnire cu comisarul european pentru politici regionale Corina Creţu.

    Întrebat dacă reprezentanţii FMI mai vin la Bucureşti până la încheierea acordului în septembrie, ministrul a afirmat că nu poate spune el acest lucru, întrucât este decizia FMI.

    “Pe 14 iulie va fi Ecofin, întâlnirea miniştrilor de finanţe, vom vedea atunci care este decizia Comisiei Europene şi după aceea vom aştepta şi decizia Fondului Monetar. Logic este să închei ceea ce ai în bune condiţii pentru a putea discuta despre alt acord”, a precizat Teodorovici, fiind întrebat dacă România mai poate solicita un nou acord cu FMI în condiţiile în care acesta nu se încheie cu succes.

    La rândul său, comisarul Corina Creţu a punctat că nu se poate pronunţa pe această temă, întrucât nu face parte din atribuţiile sale.

    “După cum ştiţi foarte bine, portofoliul meu este cel al politicilor regionale şi responsabilitatea mea este împărţită cu a statelor membre privind gestionarea fondurilor europene, iar poziţia Comisiei Europene este foarte bine reflectată în rapoartele de ţară ale CE. Înţeleg că este un schimb de opinii între vicepreşedintele Pierre Moscovici, care este responsabil pentru politica fiscal în statele membre, şi autorităţile române pentru a găsi cele mai bune soluţii, atât pentru România, dar şi pentru Europa şi Uniunea Europeană”, a spus Creţu.