BusinessMagazin

Tag: finante

  • Prima femeie care reuşeşte într-un univers condus anterior de bărbaţi: a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8, a condus FMI şi conduce acum BCE

    Christine Lagarde este prima femeie care a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8 (Franţa), este prima femeie care a ajuns la conducerea Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi este prima femeie care conduce Banca Centrală Europeană (BCE). Aceste premiere vin într-un univers financiar mondial dominat şi condus mult timp de bărbaţi. Care este povestea Christinei Lagarde?

    Sistemul financiar este în continuare dominat de bărbaţi, dar criza financiară şi economică care a izbucnit în 2007/2008 a trecut unele dintre cele mai importante frâie în mâinile unor femei care rescriu istoria leadershipului în instituţiile financiare mondiale. Christine Lagarde a fost caracterizată ca o figură impunătoare, carismatică, cu o personalitate foarte puternică, care se evidenţiază clar ca lider. Se simte în largul ei când vorbeşte cu oamenii, nu este arogantă şi abordează direct problemele, jonglând cu cuvintele cu diplomaţie. Este renumită pentru abilităţile solide de negociere şi nu este de mirare, având în vedere faptul că a lucrat mulţi ani ca avocat corporatist şi a avut multe funcţii în viaţa politică în Franţa.
    Din poziţiile importante deţinute în lumea finanţelor internaţionale, franţuzoaica Christine Lagarde (63 de ani) – supranumită „rock star of finance” –  a ajuns să-şi pună amprenta asupra întregii economii mondiale, să influenţeze pieţele financiare, chiar şi numai prin cuvintele rostite, şi, practic, să-şi pună indirect amprenta asupra vieţii fiecăruia dintre noi prin deciziile pe care le girează.
    Născută în anul 1956 la Paris într-o familie de profesori, Christine Madeleine Odette Lagarde este avocat de profesie, absolventă a Şcolii Superioare de Drept din Paris şi a Institutului de Studii Politice din Aix-en-Provence. Franţuzoaica este divorţată, mamă a doi copii, vegetariană, pasionată, printre altele, de yoga şi grădinărit. În adolescenţă a fost membră a echipei naţionale de înot sincron.
    Christine Lagarde are o importantă experienţă internaţională, fiind timp de mai mulţi ani şefa firmei internaţionale de avocatură Baker & McKenzie din Chicago. Până să ajungă în fruntea FMI, a deţinut diverse portofolii de ministru în Franţa, ajungând şi ministru de finanţe – prima femeie care a devenit ministru de finanţe al unei economii din G8. Financial Times a desemnat-o în 2009 cel mai bun ministru de finanţe din zona euro, în timp ce revista Forbes a clasat-o în primele 20 cele mai puternice femei din lume.
    În 2011, Christine Lagarde a devenit prima femeie care a ajuns la conducerea Fondului Monetar Internaţional de la înfiinţarea acestuia în 1944. Christine Lagarde, cel de-al 11-lea managing director al FMI, a câştigat respectul lumii financiare în timpul crizei financiare care a debutat în 2007/2008, având un rol important în salvarea euro. Ea a condus instituţia financiară internaţională cu sediul la Washington în perioada 2011-2019. FMI a redevenit un pion important pe scena finanţelor internaţionale odată cu venirea crizei economice mondiale, după ce anterior ajunsese în situaţia de a fi nevoit să-şi justifice raţiunea de a mai exista şi se uita cum îi scad veniturile pentru că nu mai avea pe cine să finanţeze.
    Pe parcursul crizei, realitatea economică nu a contenit să ia prin surprindere instituţiile financiare internaţionale, estimările optimiste privind creşterea economică fiind corectate din mers de mai multe ori pe an. Iar creşterea fragilă a economiei a rămas în top pe lista dezamăgirilor FMI.
    La FMI Christine Lagarde a fost cu ochii şi pe creşterea economică, iar după ce a părăsit Washingtonul pentru Frankfurt în toamna anului 2019, pentru a prelua conducerea BCE, ea urmăreşte în continuare, printre altele, şi relansarea creşterii economice.
    Alegerea Christinei Lagarde la conducerea BCE – instituţia din inima zonei euro a fost o surpriză, cu atât mai mult cu cât a fost exclusă această posibilitate în trecut. O alegere neconvenţională şi controversată pentru şefia BCE în condiţiile în care ea nu a fost nici economistă, nici şef de bancă centrală, după cum au criticat unii analişti.
    La conducerea BCE, noul gardian al euro a primit o moştenire destul de dificilă, concretizată în normalizarea politicii monetare, caracterizată în prezent de dobânzi foarte mici şi chiar negative şi de reluarea achiziţiilor de active de către BCE, şi îndepărtarea pericolului „japonizării“ Europei. Japonia a ajuns în deflaţie după spargerea unei bule financiare în 1990. Iar inflaţia şi dobânzile reduse pentru o perioadă mare reduc dramatic spaţiul de manevră într-o nouă criză economică.
    Strategia adoptată după criza financiară izbucnită în urmă cu mai bine de un deceniu, cu stimulente importante şi recapitalizări bancare, a dat rezultate câţiva ani, dar acum, inflaţia, un indicator al echilibrului economiei urmărit de BCE şi Fed, este sub ţintă atât în zona euro, cât şi în SUA. Iar politicile radicale precum ratele negative ale dobânzilor au devenit foarte nepopulare în unele ţări.
    Predecesorul Christinei Lagarde la conducerea Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, a avut grijă de zona euro în cea mai dificilă perioadă din istoria acesteia, reuşind să salveze euro, să ţină uniunea monetară închegată şi să scoată economia din criză, cu un efort financiar fără precedent, dar şi cu discursul devenit celebru prin cele trei cuvinte, „orice este nevoie“ („whatever it takes”) pronunţat la paroxismul crizei datoriilor suverane din zona euro.
    În primul său discurs important de la ocuparea funcţiei de preşedinte al BCE, Christine Lagarde a cerut ajutor guvernelor europene, care lasă pe umerii băncilor centrale obiectivul relansării economiilor, pentru ca economia zonei euro să se revigoreze. Ea a explicat că este nevoie de un nou mix de politici în care investiţiile publice sunt accelerate pentru reducerea greutăţii ce apasă pe politicile monetare de stimulare pentru ca regiunea să se revigoreze. Franţuzoiaca a transmis că instituţia pe care o conduce va continua să sprijine economia zonei euro şi a spus că politica bugerară este un element cheie pentru depăşirea celor două provocări principale ale uniunii monetare: schimbarea naturii comerţului global, blocat de politici protecţioniste, şi încetinirea creşterii economice interne.
    „Pentru a culege toate roadele măsurilor noastre de politică monetară, alte zone ale politicii trebuie să contribuie mai hotărât la îmbunătăţirea potenţialului de creştere pe termen lung, sprijinind cererea şi reducând vulnerabilităţile. Guvernele cu spaţiu bugetar ar trebui să fie gata să acţioneze într-o manieră eficientă şi din timp. În ţările în care datoria publică este ridicată, guvernele trebuie să urmeze politici prudente şi să-şi atingă ţintele de echilibru structural“, a spus Lagarde.
    Într-un context economic delicat, marcat de semnale mixte, cu provocări precum Brexitul, războiul comercial SUA-China şi disensiuni la nivelul Europei (şi chiar în cadrul boardului BCE), fosta şefă a FMI a optat pentru cartea prudenţei la primele decizii în fruntea BCE, începându-şi mandatul cu menţinerea dobânzilor pentru zona euro la minime record, în ton cu aşteptările. BCE a confirmat că a repornit programul de stimulare economică şi a inflaţiei prin achiziţii masive de obligaţiuni.
    Banca centrală a zonei euro şi-a revizuit în jos prognoza de creştere economică pentru regiune în 2020, de la 1,2% la 1,1%.
    Christine Lagarde şi-a început mandatul la BCE lăsând dobânda pentru împrumuturi la minimul record de 0% şi menţinând la -0,5% dobânda pentru banii ţinuţi de bănci în depozitele sale pentru a le stimula să crediteze economia reală. În plus, facilitatea de creditare a BCE, utilizată de bănci pentru credite pe termen scurt, are în continuare o rată de dobândă de 0,25%.
    Mesajul transmis de noua preşedinţie a BCE a rămas în linie cu cel susţinut de italianul Mario Draghi: dobânzile din zona euro vor rămâne la minimele record ceva timp, până când perspectiva inflaţiei va ajunge la un nivel suficient de apropiat de ţinta de 2% a băncii centrale a zonei euro.
    BCE a confirmat că a repornit programul de stimulare economică şi a inflaţiei prin achiziţii masive de obligaţiuni – instituţia cumpără active de 20 mld. euro în fiecare lună – şi că va lăsa acest mecanism pornit „atâta timp cât este necesar“. Programul ar urma să fie oprit „cu puţin timp înainte“ ca BCE să înceapă să majoreze dobânzile.
    Rămâne de văzut dacă Christine Lagarde va urma la conducerea BCE ritualul clasic, cu o coregrafie mai mult sau mai puţin strictă, sau va avea propria manieră de a trata problemele. Şi rămâne de văzut dacă ea va reuşi să convingă pieţele financiare şi să le dea încredere prin mesajele transmise de ea.
    Primele semnale indică faptul că şefa BCE intenţionează să îşi lase amprenta asupra instituţiei cu cea mai ambiţioasă strategie, Christine Lagarde cerându-le colegilor să înceapă un proces de analiză a ţintei de inflaţie, care nu a mai fost schimbată din 2003, conform Bloomberg. În acest proces vor fi incluse şi probleme precum tehnologia, inegalităţile sau schimbările climatice.
    Ţinta de inflaţie în zona euro este „sub, dar destul de aproape de 2%“, însă creşterea preţurilor este modestă, chinuindu-se să treacă de 1%, artizanii finanţelor europene nereuşind să restabilizeze inflaţia zonei euro, în ciuda anilor de impulsuri monetare masive.
    Christine Lagarde, care este mai degrabă un fost politician decât un economist, consideră că regândirea strategiei era necesară de mai mult timp. Ea vrea să asculte cetăţenii pentru ca BCE să nu „ofere aceeaşi predică pe care toţi o ştiu“, însă parametrii revizuirii strategiei nu sunt încă stabiliţi.

    Christine Lagarde în vizită la unul din cei mai mari „clienţi” ai FMI 

    Pentru a face faţă crizei, România a devenit în 2009 unul dintre cei mai mari clienţi ai FMI din Uniunea Europeană. A semnat un împrumut record cu FMI, Comisia Europeană, Banca Mondială şi BERD de aproape 20 de miliarde de euro. Mai exact, România a convenit asupra unui pachet de finanţare în sumă de 19,95 de miliarde de euro de la finanţatorii externi (din care cea mai mare parte, respectiv 12,95 mld. euro, de la FMI), cel mai mare împrumut din istoria României şi cât jumătate din bugetul ţării. România a experimentat doi ani de ajustări dramatice, concretizate în disponibilizări, tăierea salariilor bugetarilor şi majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. În vara anului 2013 Christine Lagarde, atunci şefa FMI, a ajuns la Bucureşti. Ingredientele-cheie ale mesajului şefei FMI în România: consumul, exporturile şi investiţiile sunt cele trei „locomotive“ care ar trebui să alimenteze creşterea economică a României. Şi, un detaliu important: este nevoie de echilibru între cei trei piloni de creştere, deoarece dependenţa de o singură „locomotivă“ poate duce la dezechilibre care sunt foarte greu de gestionat.
    Ceva inedit? Înainte de izbucnirea crizei economice mondiale recente, timp de zeci de ani, FMI avea ca mesaj principal austeritatea. Acum, FMI a ajuns să vorbească despre consum şi despre creşterea economică, care însă, din păcate, s-a lăsat aşteptată mai mulţi ani în Europa. În toată istoria relaţiilor României cu FMI programele cereau în primul rând privatizarea şi restructurarea companiilor de stat cu pierderi şi austeritate. Apoi, vorbeau de deficite bugetare. Şi nu insistau pe creşterea economică. Acum s-a schimbat, oarecum, abordarea. Vorbind despre calea integrării europene, care nu a fost nici scurtă, nici netedă, franţuzoaica de la conducerea FMI a amintit în România un citat din francofonul Eugène Ionesco (un celebru dramaturg din Slatina care a plecat în Franţa), că „visurile şi angoasele ne unesc“. După trei acorduri succesive cu FMI, România a ajuns să fie macrostabilizată“, dar letargică, economia revigorându-se lent. 

    Carte de vizită

    ∫ 1956 Christine Lagarde s-a născut în Paris
    ∫ Are studii de drept la University Paris X, un master în economie şi finanţe la Political Science Institute din Aix-en-Provence şi un master în drept comercial (DESS in Commercial and Labour Law) la University Paris X Law School;
    ∫ 1981 S-a alăturat firmei internaţionale de avocatură Baker & McKenzie ca associate şi a devenit după 18 ani preşedinte global al acestei firme;
    ∫ 2005
    A devenit ministru al afacerilor externe în Franţa, iar în 2007 a devenit ministru de finanţe şi economie în Franţa (prima femeie care a deţinut această poziţie într-o economie a G8);
    ∫ 2011-2019
    A fost şefa Fondului Monetar Internaţional (FMI);
    ∫ 2019
    Din noiembrie a devenit preşedinte al Băncii Centrale Europene.

  • Împrumuturile statului în euro au ajuns la 6,6 mld. euro în 2019. Ministerul Finanţelor a împrumutat o sumă record de 5 mld. euro de pe pieţele externe în 2019, lanâsând în premieră euroobligaţiuni în euro pe 30 de ani. Iar împrumuturile statului de pe piaţa internă, în euro, s-au apropiat de 1,6 mld. euro

    Ministerul Finanţelor a împrumutat o sumă record de 5 mld. euro de pe pieţele externe în 2019, iar de pe piaţa internă Trezoreria Statului a mai împrumutat în euro de la bănci peste1,59 mld. euro. România s-a împrumutat în 2019 pentru prima dată în euro pe o maturitate de 30 de ani, după ce în 2014 lansa în premieră bonduri în dolari pe 30 de ani.

    Cel mai recent Ministerul Finanţelor a împrumutat prin euroobligaţiuni de pe pieţele externe 2 mld. euro la începutul lunii iulie.

    Concret, Ministerul Finanţelor a îm­prumutat în luna iulie 2 mld. euro la a doua ieşire pe pieţele financiare inter­na­ţionale din 2019, din care 1,4 mld. euro pe matu­ritatea de 12 de ani şi 600 mil. euro prin redes­chiderea eurobon­du­rilor pe 30 de ani lansate iniţial în luna martie.

    În cazul împrumutului de 1,4 mld. euro cu maturitatea de 12 ani, dobânda a fost de 2,124%, iar pentru euroobligaţiunile de 600 mil. euro dobânda a fost de 3,4%. Gradul de suprasubscriere a fost de circa 2,6 ori. În cadrul tranzacţiei au participat un număr de 360 investitori, remarcându-se prezenţa echilibrată a celor din Europa şi SUA, fiind mulţi investitori instituţionali.

    În luna martie, Ministerul Finan­ţelor îm­prumutase de pe pieţele externe o sumă re­cord de 3 mld. euro prin euroobli­gaţiuni, din care 1,35 mld. euro pe 30 de ani (şi dobânda de 4,625%), 500 mil. euro pe 15 ani (cu dobânda de 3,5%) şi 1,15 mld. euro pe 7 ani (cu o dobândă de 2%). Emisiunea a fost suprasubscrisă de peste 2,5 ori. Un număr de 450 investitori au participat în tranzacţie, remarcându-se prezenţa substanţială a investitorilor din SUA, mare parte fiind investitori instituţionali.

    Tranzacţia a reprezentat o premieră şi, în acelaşi timp, o performanţă a Ministerului Finanţelor, în primul rând, prin lansarea celei mai lungi maturităţi pentru o emisiune de euroobligaţiuni pe piaţa euro, respectiv tranşa de 30 ani, dar şi în ceea ce priveşte obţinerea celor mai reduse prime de emisiune raportat la nivelul cotaţiilor din piaţa secundară, conform datelor Ministerului Finanţelor.

    Astfel, suma totală împrumutată de M­inisterul Finanţelor în 2019, prin euroobligaţiuni, a ajuns la un record de 5 mld. euro, fiind depăşit şi programul indicativ de împrumuturi aferent anului 2019 planificate a fi atrase de pe pieţele externe, estimat la circa 4,25 mld. euro.

    De pe piaţa internă, Ministerul Finanţelor a împrumutat de la bănci 1,59 mld. euro, pe lângă împrumuturile în lei.

    În luna decembrie, Ministerul Finanţelor a împrumutat de pe piaţa internă în euro 416,1 mil. euro, după ce în luna noiembrie a împrumutat 670,6 mil. euro, în luna mai a mai atras de pe pia­ţa internă 423,2 mil. euro, iar în ianuarie a îm­prumutat 83,5 mil. euro de la bănci.

    Titlurile în euro lansate în acest an pe piaţa internă se adaugă la eurobon­durile plasate pe pieţele internaţionale.

    Prima licitaţie cu titluri de stat în euro a fost organizată de Ministerul Finanţelor în 2009.

    Vârful sumei împrumutate de Finanţe în urma licitaţiilor cu titluri de stat în euro lansate pe piaţa internă, de 2,6 mld. euro, a fost înregistrat tot în 2009. Anul 2015 a fost primul şi singurul an, până acum, fără emisiuni de obligaţiuni în euro pe piaţa locală de la începutul crizei.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro. 

  • Avocat de business în lumea digitală

    „Decizia efectivă de a urma o carieră de avocat am luat-o destul de timpuriu, dar forma în care s-a concretizat aceasta – respectiv avocatura de business cu o concentrare pe domeniul financiar – a devenit 100% clară pentru mine după anul al treilea de facultate, când am făcut un stagiu de practică în cadrul unei firme internaţionale de avocatură”, povesteşte Alexandra Manciulea, ​partener în cadrul Filip & Company specializat în practica de Finanţe – Bănci.

    Ea are o experienţă de peste 10 ani pe piaţa serviciilor financiare şi a fost implicată într-o serie largă de achiziţii în sectorul financiar, tranzacţii de finanţare multi-jurisdicţionale, restructurări şi tranzacţii care vizează aspecte de reglementare privind instituţii de credit şi de asigurări, fintech-uri şi entităţi din sfera serviciilor de plată. În rândul proiectelor în care a fost implicată se numără asistarea Băncii Transilvania în achiziţia Bancpost (cea mai mare tranzacţie de pe piaţa bancară din România în 2017) şi respectiv Volksbank (cea mai mare tranzacţie de pe piaţa bancară din România în 2014).

    Referindu-se la profesia sa, Alexandra Manciulea povesteşte că un mare avantaj al avocaturii de business este că îţi dă acces la o evoluţie profesională extrem de rapidă, dictată de multitudinea de tranzacţii în care avocaţii sunt implicaţi, dar şi de ritmul de obicei accelerat al acestora. „În primii ani ai profesiei, evoluţia se materializează, printre altele, în transformarea gândirii teoretice orientate mai degrabă spre identificarea problemelor juridice într-o gândire practică, orientată spre găsirea soluţiilor”, subliniază ea.
    Mai spune că, pe măsură ce a avansat în carieră, avocatura de business i-a deschis opţiunile de a-şi dezvolta şi alte abilităţi în afara celor strict juridice, printre care abilităţile de comunicare, de mentorat, de coordonare şi project management, precum şi cele care ţin de dezvoltarea avocaturii de business. „Dintre provocările care m-au ajutat să evoluez şi care s-au regăsit în mod recurent în cadrul proiectelor aş menţiona necesitatea de a rezolva probleme juridice complexe într-un timp scurt, dictat de dinamica tranzacţiilor, dar şi de a contribui la alinierea a numeroase părţi cu interese diferite”, adaugă ea.

    Fintech şi Blockchain în avocatura de business
    Din rolul pe care îl are, Alexandra Manciulea observă şi modul în care tehnologiile disruptive influenţează domeniul financiar-bancar, dar şi modul în care schimbă piaţa avocaturii de business. Ea a observat că, odată cu deschiderea pieţei către noi jucători, în special către cei din zona de fintech, s-a confruntat cu cerinţe din partea clienţilor de a analiza în ce măsură modelul lor de business inovator – uneori implementat cu succes în alte jurisdicţii – este compatibil cu legislaţia noastră. Prin corelare, a observat şi situaţii în care jucători locali au implementat cu succes un astfel de model de business inovator în România, având interesul să îl implementeze în mod similar şi în alte jurisdicţii.
    Una din provocările la nivel juridic ţine de încadrarea corespunzătoare a activităţilor desfăşurate de aceste fintech-uri în activităţi reglementate şi care necesită autorizare şi, respectiv, în activităţi nereglementate, care nu necesită autorizare, fiind eventual auxiliare unei activităţi reglementate. Astfel, din rândul „dilemelor” din perspectivă juridică, menţionează analizele cu privire la măsura în care anumite contracte sau procese de cunoaştere a clienţilor realizate în mod tradiţional prin interacţiune faţă în faţă între părţi se pot încheia sau realiza prin platforme online şi mijloace de identificare la distanţă, cum ar fi semnătura biometrică sau recunoaşterea facială. Alte provocări sunt determinate de implementarea cu întârziere a legislaţiei europene în România, exemplele cele mai recente în acest sens fiind directiva UE AML 4 privind prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor sau finanţării terorismului, precum şi directiva UE PSD 2 privind serviciile de plată în cadrul pieţei interne, ambele implementate doar de curând în România.
    Spre exemplu, directiva AML 4 reglementează şi posibilitatea de a folosi mijloace electronice pentru a verifica identitatea clienţilor, or o astfel de posibilitate poate fi esenţială pentru businessuri din zona fintech. De asemenea, directiva PSD 2, recent implementată în România, are potenţialul de a genera o adevărată revoluţie în domeniul plăţilor, observă Manciulea. Acest lucru se poate realiza, explică ea, prin acordarea către noi jucători a posibilităţii de a accesa această piaţă în moduri care anterior nu erau disponibile. Spre exemplu, companii din zona de fintech, (big)tech, dar şi comercianţii se pot autoriza ca prestatori de servicii de iniţiere a plăţilor clienţilor sau ca prestatori de servicii de informare cu privire la conturi, băncile având obligaţia de a le furniza accesul la infrastructura lor de plăţi. Astfel, plăţile se vor realiza direct pe baza accesului acordat prestatorilor de servicii de iniţiere a plăţilor în contul clientului (cu acordul clientului) şi fără a apela la intermediari. De asemenea, apelând la prestatorii de servicii de informare cu privire la conturi, clientul va putea avea acces la informaţie agregată cu privire la toate conturile sale, indiferent de banca la care sunt deţinute. În plus, cerinţele de securitate privind plăţile sunt sporite ca urmare a implementării acestei directive, protecţia clienţilor fiind îmbunătăţită din această perspectivă. „Importanţa PSD 2 este critică, directiva fiind justificată de autorităţile europene ca necesară şi pentru a aduce reglementarea din domeniul plăţilor electronice la nivelul tehnologic actual”, subliniază Manciulea.
    Spune că echipa cu care lucrează a fost implicată de-a lungul timpului într-o serie de proiecte care, sub o formă sau alta, au inclus tehnologii noi şi emergente, iar de anul trecut au creat noi arii de practică în cadrul companiei. „În ultimii ani, investiţiile în fintech la nivel mondial au crescut enorm. Anticipăm că sectorul îşi va continua expansiunea şi va reprezenta un instrument eficient pentru incluziune financiară, care poate asigura servicii financiare de calitate pentru clienţii care nu ar fi avut acces la acestea în trecut. Totodată, va permite fluxurile financiare transfrontaliere şi infrastructura asociată, prin canale de investiţii şi creditare alternativă”, observă Manciulea. Totodată, subliniază ea, este o certitudine şi faptul că tot mai multe bănci tradiţionale investesc în inovaţie financiară şi au creat divizii destinate inovaţiei şi digitalizării în cadrul organizaţiilor lor. „La nivel global, unele dintre acestea au achiziţionat fintech-uri sau au format parteneriate cu companii fintech în vederea furnizării de servicii specializate pentru clienţii lor”, adaugă Manciulea. Ea observă că, dezvoltarea sectorului este sprijinită şi la nivel european, în contextul în care există o preocupare constantă legată de existenţa unui cadru de reglementare adecvat şi suficient care să răspundă dinamicii rapide acestui sector. „Mai multe autorităţi de reglementare şi supraveghere au lansat iniţiative de promovare a dezvoltării sectorului fintech, asigurând totodată siguranţa şi soliditatea sistemului financiar.”
    În ceea ce priveşte companiile techfin, respectiv acele companii de tehnologie care includ în activitatea lor şi furnizarea de servicii financiare, rolul lor în furnizarea acestora este în creştere la nivel mondial sau, în unele ţări din Asia, chiar esenţial, motiv pentru care se aşteaptă ca acesta să afecteze tot mai mult şi piaţa locală. „Transformarea digitală nu mai este deja opţională în sectorul financiar. Este răspunsul critic şi necesar pentru a satisface aşteptările crescânde ale clienţilor pentru a livra experienţe individualizate la scară largă şi pentru a funcţiona la viteza de schimbare a pieţei.”
    În acest context, şi tranzacţiile care se vor realiza în viitor vor integra în mod curent noile tehnologii şi în activitatea de asistenţă juridică, de la realizarea activităţii de due diligence prin utilizarea roboticii şi a inteligenţei artificiale până la semnarea la distanţă a contractelor. Totuşi, crede Alexandra Manciulea, „factorul uman va rămâne relevant în analizarea problemelor juridice complexe, în găsirea unor soluţii creative şi, în general, în cadrul acelor etape din proces în care va avea capacitatea de a genera valoare adăugată”. De asemenea, se aşteaptă ca, într-un viitor mai mult sau mai puţin îndepărtat, interacţiunea între părţi în accesarea serviciilor financiare şi, mai ales, în sectorul plăţilor să fie atât de mult simplificată, până la folosirea exclusivă a propriei identităţi, respectiv a datelor noastre biometrice, pentru accesarea/realizarea acestora, fără a mai fi necesar să apelăm la acte de identitate, carduri sau e-wallet. 

  • Ministrul Finanţelor promite transformarea cozilor la ghişee în click-uri pe mobil

    Ministrul Finanţelor Florin Cîţu vorbeşte, într-o postare pe Facebook, de transformarea cozilor de la ghişee în click-uri pe dispozitivele mobile, prezenând o serie de măsuri legate de modernizarea ANAF şi a Spaţiului Virtual Privat (SVP). 

    Pentru optimizarea şi simplificarea serviciilor aferente obligaţiilor fiscale, nefiscale şi plăţii taxelor, ministerul are în vedee modernizarea portalului ANAF, extinderea gamei de servicii oferite în SVP, extinderea disponibilităţilor serviciilor electronice către beneficiari prin realizarea portalului ANAF adaptate la smartphone şi tabletă, precum şi dezvoltaea unor aplicaţii pentru Android şi iOS pentru accesarea serviciilor.

    Pentru eliberarea documentelor, ministrul anunţă modernizarea platformei de arhivare elecronică şi îmbunătăţirea comunicării interinstituţionale, pentru schimb automat de date între Ministerul Finanţelor şi alte instituţii.

    Cu ajutorul unui cod de bară contribuabilul va putea urmări stadiul documentului depus şi va primi răspunsul în format electronci prin SPV.

    Florin Cîţu a anunţat recent că urmează o perioadă în care procesul de modernizare al ANAF va fi accelerat, iar pentru asta se va propune ca acest proiect să fie considerat de siguranţă naţională. Ministrul a spus că baza de date de la MFP trebuie modernizată pentru a se înţelege de ce sunt alocaţi bani la ministere şi proiectele nu se realizează.

     

     

  • Ministrul Florin Cîţu reacţionează dur: Dacă Teodorovici continuă cu acuzaţii, voi arăta cum PSD nu intenţiona să majoreze pensiile

    “Un mesaj clar pentru Eugen Teodorovici, pentru că în ultima perioadă a început cu acuzaţii care nu au niciun fundament. Dacă continuă în această direcţie mă văd forţat să public un document prezentat în Guvernul României care arată foarte clar că PSD nu avea nicio intenţie să aplice legea pensiilor în 2020”, a spus ministrul, luni, într-o conferinţă de presă.

    El a citit un paragraf din concluzia documentului respectiv şi a spus că publicarea lui este o decizie politică ce trebuie luată în PNL. Acesta nu a precizat ce instituţie a elaborat documentul.

    “Vă rugăm să dispuneţi reanalizarea calendarului de implementare a prevederilor Legii 127 privind sistemul public de pensii în ceea ce priveşte creşterea pensiilor pentru respectarea ţintei de 3% din PIB pentru deficitul bugetar aferent perioadei 2020-2023”, a citit Florin Cîţu.

    Încă din luna aprilie, ministrul PSD al Finanţelor Eugen Teodorovici ştia că deficitul bugetar ar putea depăşi 4% din PIB, conform unor note interne din minister citite de ministrul Finanţelor Florin Cîţu la conferinţa de presă de luni.

    Ministrul a prezentat documente care arătau că încă din ianuarie sau aprilie 2019 ministrul Teodorovici şi premierul Viorica Dăncilă erau informaţi de specialiştii din minister că deficitul ar putea depăşi 4% din PIB, în condiţiile în care veniturile la buget nu puteau atinge nivelul preconizat.

    Cîţu a spus că notele interne vor fi prezentate Curţii de Conturi.

  • Ministrul Florin Cîţu reacţionează dur: Dacă Teodorovici continuă cu acuzaţii, voi arăta cum PSD nu intenţiona să majoreze pensiile

    “Un mesaj clar pentru Eugen Teodorovici, pentru că în ultima perioadă a început cu acuzaţii care nu au niciun fundament. Dacă continuă în această direcţie mă văd forţat să public un document prezentat în Guvernul României care arată foarte clar că PSD nu avea nicio intenţie să aplice legea pensiilor în 2020”, a spus ministrul, luni, într-o conferinţă de presă.

    El a citit un paragraf din concluzia documentului respectiv şi a spus că publicarea lui este o decizie politică ce trebuie luată în PNL. Acesta nu a precizat ce instituţie a elaborat documentul.

    “Vă rugăm să dispuneţi reanalizarea calendarului de implementare a prevederilor Legii 127 privind sistemul public de pensii în ceea ce priveşte creşterea pensiilor pentru respectarea ţintei de 3% din PIB pentru deficitul bugetar aferent perioadei 2020-2023”, a citit Florin Cîţu.

    Încă din luna aprilie, ministrul PSD al Finanţelor Eugen Teodorovici ştia că deficitul bugetar ar putea depăşi 4% din PIB, conform unor note interne din minister citite de ministrul Finanţelor Florin Cîţu la conferinţa de presă de luni.

    Ministrul a prezentat documente care arătau că încă din ianuarie sau aprilie 2019 ministrul Teodorovici şi premierul Viorica Dăncilă erau informaţi de specialiştii din minister că deficitul ar putea depăşi 4% din PIB, în condiţiile în care veniturile la buget nu puteau atinge nivelul preconizat.

    Cîţu a spus că notele interne vor fi prezentate Curţii de Conturi.

  • Senatul votează, luni, moţiunea împotriva lui Florin Cîţu, la doar o lună de la preluarea Finanţelor

    Senatul dezbate şi votează, în Plenul de luni, moţiunea simplă cu titlul „Guvernare PNL-numele tău este austeritate”, depusă de PSD împotriva ministrului de Finanţe Florin Cîţu. Audierea are loc la doar o lună de la preluarea mandatului de ministru de către senatorul liberal.

    Pe ordinea de zi a şedinţei Senatului de luni se află dezbaterea şi votul asupra moţiunii simple iniţiate de PSD împotriva ministrului de Finanţe Florin Cîţu. Plenul începe la ora 16:00.

    Ministrul Finanţelor Florin Cîţu a anunţat că luni va da detalii, în premieră, despre bugetul pe 2020 şi despre un plan de măsuri pentru stabilizarea economiei naţionale, după dezbaterea şi votul moţiunii simple.

    Planul elaborat de Cîţu vizează şi eliminarea dezechilibrelor macroeconomice pe care economia le-a adunat în ultimii trei ani de guvernare social-democrată, potrivit ministrului de resort.

    Liberalul s-a angajat, prin declaraţii publice, ca deficitul pe 2020 să se apropie de circa 3,5% din PIB şi ca rata nominală de creştere a cheltuielilor bugetare să nu fie mai mare de 4%. Aceasta din urmă este o cerere a Comisiei Europene transmisă în recomandările din luna iunie a acestui an.

    Premierul Ludovic Orban a afirmat că moţiunea simplă depusă de social-democraţi împotriva ministrului Finanţelor Florin Cîţu constituie încă o ocazie de a prezenta “nenorocirea lăsată de guvernanţi iresponsabili”. Acesta a pus la îndoială veridicitatea datelor din alcătuirea bugetului de stat al PSD.

  • Ministerul Finanţelor respinge ofertele băncilor pentru achiziţia de titluri de stat. “Nivelul preţului ofertat este neacceptabil”

    Ministerul Finanţelor Publice a respins joi toate ofertele de cumpărare primite pentru titluri de stat de 500 milioane lei, cu scadenţa în februarie 2029, considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari.

    Data limită de acceptare a ofertelor de cumpărare era prevăzută astăzi, 14 noiembrie.

    Volumul total al cererii a fost de 372 milioane lei, din care băncile au licitat în nume şi cont propriu 345 mil. lei, în timp ce ofertele necompetitive au totalizat 27 milioane lei.

    „În conformitate cu prevederile art. 4, alin. 3 din Regulamentul-cadru privind operaţiunile de piaţă cu titluri de stat pe piaţa internă aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor publice nr. 2245 din 16.09.2016, Ministerul Finanţelor Publice respinge în totalitate ofertele de cumpărare transmise, considerându-le la un nivel neacceptabil al preţului ofertat“, anunţă ministerul.

    Ministerul Finanţelor a programat pentru luna noiembrie licitaţii pe piaţa internă în volum de 4,1 mld. lei şi 200 mil. euro, după ce în octombrie statul s-a împrumutat 4,3 mld. lei, cu circa 340 mil. lei peste nivelul programat.

    În lunile septembrie şi octombrie au fost câteva licitaţii eşuate, la care Ministerul Finanţelor nu a împrumutat nicio sumă deoarece nu s-a înţeles cu băncile în privinţa dobânzii.

  • Ministerul Finanţelor a împrumutat 792 milioane de lei de la bănci, într-o emisiune de obligaţiuni pe 4 ani, la o dobândă de 3,86% pe an

    Ministerul Finanţelor a împrumutat astăzi 792 milioane de lei de la bănci, într-o emisiune de obligaţiuni în valoare de 500 milioane lei şi scadentă în 2023, la o dobândă de 3,86% pe an.

    La licitaţie au participat şapte dealeri primari, valoarea totală a ofertei fiind de 1,47 miliarde lei, din care băncile au oferit în nume şi cont propriu  1,25 miliarde lei. Ofertele necompetitive s-au ridicat la 22 milioane lei. 

    În final, suma totală adjudecată a fsot de 792 milioane lei, băncile oferind 570 milioane lei. 

    Randamentul până la maturitate aferent preţului mediu de adjudecare a fost de 3,86%. Rata cuponului a fost de 4,40%.

    Ministerul Finanţelor a programat pentru luna noiembrie licitaţii pe piaţa internă în volum de 4,1 mld. lei şi 200 mil. euro, după ce în octombrie statul s-a împrumutat 4,3 mld. lei, cu circa 340 mil. lei peste nivelul programat.

    În lunile septembrie şi octombrie au fost câteva licitaţii eşuate, la care Ministerul Finanţelor nu a împrumutat nicio sumă deoarece nu s-a înţeles cu băncile în privinţa dobânzii. 

  • Orban: Ministrul Finanţelor trebuie să strângă şurubul şi să evite orice cheltuială inutilă

    Ministrul Finanţelor Florin Cîţu are o misiune extrem de dificilă şi în consecinţă trebuie să evite orice cheltuială inutilă pentru a ţine sub control deficitul, a precizat premierul Ludovic Orban în cadrul unei conferinţe comune la Ministerul Finanţelor Publice.

    “Domnul Florin Cîţu are o misiune extrem de dificilă. Este clar că din prima zi trebuie să se concentreze pe câteva proiecte majore. Proiectul ordonanţei de urgenţă cu privire la rectificarea bugetară, care să asigure resursele financiare pentru toate instituţiile publice care nu au prevăzute sumele necesare pentru a încheia exerciţiul bugetar în bune condiţii şi de asemenea pentru autorităţile locale”, a spus Orban.

    El a adăugat: “Trebuie strâns şurubul la maxim şi evitată orice cheltuială inutilă şi de asemenea cât se mai poate evident în ultimele nici două luni să vedem dacă putem să recuperăm în ceea ce priveşte planul de încasare (a veniturilor)”.

    Premierul a precizat că trebuie luate măsuri pentru a limita expansiunea deficitului bugetar şi a cheltuielilor şi pentru a combate evaziunea fiscală, “care trebuie atacată în faţă”.

    Orban a mai spus că în primul rând, pe lângă colectare mai bună, trebuie restrânse la maximum cheltuielile care nu sunt absolut necesare.

    “Pe structura bugetului (n.r. draftului de buget de la MFP pentru 2020), 36% din cheltuieli sunt pe materiale şi servicii. Au cumpărat maşini în draci de asemenea. Apropo de cheltuieli de capital, sunt foarte multe care trebuie analizate şi trebuie oprite cheltuielile ne-necesare. Gândiţi-vă că mai avem şi situaţia legată de întârzierile la rambursarea TVA, iar mai ales sistemul care a fost folosit pentru că nu mi se pare normal ca unele firme să beneficieze de rambursare imediată iar alte firme să fie ţinute cu lunile”, a declarat prim-ministrul.