BusinessMagazin

Tag: financiar

  • Studiu Frames: 7 din 10 dezvoltatori imobiliari din România ar putea intra în insolvenţă în următoarea perioadă. “Sunt dezvoltatori imobiliari cu capacitate financiară redusă, dependenţi de cashflow şi de dinamica pieţei”

    Peste 70% dintre dezvoltatorii imobiliari din România prezintă un risc major de insolvenţă, pe fondul accentuării provocărilor generate de scăderea vânzărilor din imobiliare şi a creşterii taxelor, arată o analiză realizată de firma de consultanţă Frames.

    “În marea lor majoritate sunt dezvoltatori imobiliari cu capacitate financiară redusă, dependenţi de cashflow şi de dinamica pieţei, vulnerabili în faţa modificărilor financiare – creşterea taxelor, a costurilor operaţionale în general şi scăderea cererii de locuinţe. Capacitatea lor financiară este grevată, în prezent, şi de nivelul creditelor contractate – ale căror costuri au crescut semnificativ’’, spune Adrian Negrescu, managerul Frames.

    Statisticile arată că 5.633 de dezvoltatori imobiliari din totalul de 7.158 se aflau în zona micro, 1.071 firme sunt evaluate ca fiind mici, 364 mijlocii şi numai 90 sunt firme mari, cu o putere financiară semnificativă.

    Potrivit analizei datelor financiare din 2022, raportate la Ministerul Finanţelor, şi dinamicii de business din 2023, 69,94% dintre cele 7.158 de firme cu cod caen 4110 înregistrat un risc foarte mare de insolvenţă, iar alte 3,63% un risc mare de blocaj economic.

    Alte 3,38% dintre companii avea un risc mediu de insolvenţă, iar 22,% prezentau un risc scăzut sau foarte scăzut de dificultăţi financiare.

    Cele mai multe probleme sunt în Bucureşti unde, dintre cei 3.000 de dezvoltatori imobiliari, peste 2.300 aveau un risc mare şi foarte mare de insolvenţă.

    În topul judeţelor cu probleme urmează Cluj cu 623 de firme dintre care 453 cu probleme majore, Timiş – cu 569 de firme (383 cu risc mare şi foarte mare de insolvenţă) şi Constanţa cu 292 de dezvoltatori imobiliari dintre care 217 cu risc major de insolvenţă.

    Potrivit studiului Frames, cele 7.158 de firme aveau, la finele anului trecut, datorii totale de 86,2 miliarde de lei, valoare dublă faţă de 2015 (38,7 mld.lei).

    Valoarea stocurilor depăşea 18,3 miliarde de lei, iar pierderile nete însumau 1,5 miliarde de lei.

    Analiza Frames mai arată că după un an 2022 excelent din perspectiva cifrei de afaceri, care, şi pe fondul inflaţiei, a crescut la nivelul industriei la un record istoric de 18,8 miliarde de lei, rezultatele din 2023 ar putea indica un prim regres, în premieră în ultimii zece ani.

    Atfel, Comisia Naţională de Prognoză estimează o scădere de 8,5% a volumului construcţiilor rezidenţiale în 2023.

    ,,Creşterea TVA la imobilele noi, cu valoare mai mare de 120.000 de euro, de la 5 la 19%, de la 1 ianuarie, a venit să pună gaz pe focul problemelor din acest sector, grav afectat de creşterea preţurilor la materialele de construcţii, utilităţi, a cheltuielilor operaţionale în general. Majorarea TVA şi la locuinţele de până în 120.000 euro, de la 5 la 9%, va accentua şi mai mult problemele, mai cu seamă că peste 80% dintre apartamentele vândute în România se încadrează la locuinţe mici. Tuturor acestor probleme se alătură accesul tot mai dificil la creditare pentru majoritatea populaţiei şi posibilul risc de schimb valutar -esenţial în procesul de dezvoltare imobiliară”, afirmă consultanţii de la Frames.

    Problemele din acest sector sunt evidente şi dacă privim din prisma evoluţiei autorizaţiilor de construcţie.

    Astfel, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică, în luna septembrie 2023 (cele mai noi date), s-au eliberat 3.083 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 1,0% faţă de luna august 2023 şi cu 20,5%, faţă de luna septembrie 2022.

    ,,Piaţa dezvoltării imobiliare va trece printr-o schimbare semnificativă, din sita modificărilor fiscale urmând să rămână, probabil, doar companiile mari, cu acces la finanţare şi cu planuri bine definite. Micii investitori, cei care trăiau de la un proiect la altul, s-ar putea să aibă nevoie de salvare’’, concluzionează Adrian Negrescu.

  • Un fost analist de top avertizează că una dintre cele mai mari agenţii de rating financiar din lume a dat-o în bară când a retrogradat una dintre cele mai mari ţări europene

    Moody’s, una dintre cele mai mari agenţii de rating financiar din lume, s-a împins singură într-un punct sensibil, plasând Italia pe punctul de a fi catalogată drept „junk”, potrivit unui fost analist suveran de top, scrie Bloomberg.

    Moritz Kraemer, care a petrecut 17 ani la S&P Global Ratings, inclusiv în calitate de director global pentru ratinguri suverane, se îndoieşte că firma care a fost cel mai mare rival al său va retrograda Italia mai jos de nivelul actual privind investiţiile.â

    „Italia nu se află într-o situaţia prea roz în acest moment, dar încă nu ne putem gândi că ar putea retrograda la categoria non-investment grade. Nu cred că Moody’s o va face pentru că nu există niciun motiv”, a declarat Kraemer.

    În ciuda faptului că diferenţa dintre randamentul obligaţiunilor germane şi italiene s-a majorat semnficativ, cu 210 de puncte de bază, alte agenţii de rating precum Fitch şi S&P au menţinut o prognoza stabilă pentru Italia şi au plasat-o cu o treaptă mai sus privind ratingul fianciar, decât Moody`.

    „Toată lumea ştie că dacă o ţară ajunge să fie catalogată drept „junk”, problemele economice se vor agrava. Avem exmplul Greciei. Cu toate astea Grecia şi Italia sunt două probleme diferite, mai ales dacă ţinem cont de dimensiunea datoriei şi a economiei lor„ a mai spus Kraemer.

    În prezent, Fondul Monetar Internaţional consideră că datoria ca procent din produsul intern brut va rămâne peste 140%, chiar şi peste cinci ani. Fără o revoluţie a productivităţii, deficitele sale vor trebui să se micşoreze, a spus Kraemer.

    Nu este nevoie de un expert în matematică pentru a-ţi da seama unde va ajunge rata datoriei. Nu cred că situaţia în Italia este atât de gravă, însă dacă extrapolăm tendinţele actuale, se va sfârşi în lacrimi”, a declarat Kraemer.

    Ţara europeană aruncată într-un haos economic dintr-o greşeală: Agenţiile de rating financiar au dat-o în bară când au retrogradat-o aproape de „junk”.

  • Grupul german dm drogerie markt, activ pe seg­mentul drogheriilor din România, a încheiat anul financiar 2022-2023 cu o cifră de afaceri de 1,3 mld. lei, plus 58% faţă de anul precedent

    Grupul german dm drogerie markt, activ pe seg­mentul drogheriilor, care are în România 139 de ma­­gazine, a încheiat anul financiar 2022-2023 (1 octombrie – 30 septembrie) cu o cifră de afaceri de peste 1,3 miliarde de lei, în creştere cu 58% faţă de anul precedent, potrivit reprezentanţilor companiei, care au oferit aceste informaţii în cadrul unei conferinţe de presă.

    “În România am avut o dezvoltare puternică. La 30 septembrie 2023 aveam 1.634 de colegi, cu 35% mai mulţi decât în anul anterior, am reuşit să dezvoltăm reţeaua de filiale, ajungând la 139, o creştere de peste 10%, şi mă bucură foarte mult că am avut o creştere de peste 58% a cifrei de afaceri. Clienţii ne apreciază tot mai mult, iar în cifre se transpune în peste 1,3 miliarde de lei”, a spus Ivana Martinakova, CEO al dm drogerie markt. Ea este absolventă a Brno International Business School şi în 2016 a preluat operaţiunile locale ale dm România.

    Compania are distribuţie pe tot teritoriul ţării şi reprezentanţii săi spun că au crescut pe toate palierele: a crescut frecvenţa de cumpărare, a crescut preţul coşului mediu, a crescut numărul de clienţi, iar per total aceasta a fost de 58%

  • Un fost analist de top avertizează: O importantă agenţie de rating financiar a dat-o în bară când retrogradat Italia la categoria „junk” pentru datoria suverană. Datoria externă depăşeşte 140% din PIB şi nu va scădea în următorii cinci ani

    Moody’s, una dintre cele mai mari agenţii de rating financiar din lume, s-a împins singură într-un punct sensibil, plasând Italia pe punctul de a fi catalogată drept „junk”, potrivit unui fost analist suveran de top, scrie Bloomberg.

    Moritz Kraemer, care a petrecut 17 ani la S&P Global Ratings, inclusiv în calitate de director global pentru ratinguri suverane, se îndoieşte că firma care a fost cel mai mare rival al său va retrograda Italia mai jos de nivelul actual privind investiţiile.â

    „Italia nu se află într-o situaţia prea roz în acest moment, dar încă nu ne putem gândi că ar putea retrograda la categoria non-investment grade. Nu cred că Moody’s o va face pentru că nu există niciun motiv”, a declarat Kraemer.

    În ciuda faptului că diferenţa dintre randamentul obligaţiunilor germane şi italiene s-a majorat semnficativ, cu 210 de puncte de bază, alte agenţii de rating precum Fitch şi S&P au menţinut o prognoza stabilă pentru Italia şi au plasat-o cu o treaptă mai sus privind ratingul fianciar, decât Moody`.

    „Toată lumea ştie că dacă o ţară ajunge să fie catalogată drept „junk”, problemele economice se vor agrava. Avem exmplul Greciei. Cu toate astea Grecia şi Italia sunt două probleme diferite, mai ales dacă ţinem cont de dimensiunea datoriei şi a economiei lor„ a mai spus Kraemer.

    În prezent, Fondul Monetar Internaţional consideră că datoria ca procent din produsul intern brut va rămâne peste 140%, chiar şi peste cinci ani. Fără o revoluţie a productivităţii, deficitele sale vor trebui să se micşoreze, a spus Kraemer.

    Nu este nevoie de un expert în matematică pentru a-ţi da seama unde va ajunge rata datoriei. Nu cred că situaţia în Italia este atât de gravă, însă dacă extrapolăm tendinţele actuale, se va sfârşi în lacrimi”, a declarat Kraemer.

    Ţara europeană aruncată într-un haos economic dintr-o greşeală: Agenţiile de rating financiar au dat-o în bară când au retrogradat-o aproape de „junk”.

  • Un român, numit director financiar interimar al Revolut

    Fintech-ul britanic Revolut l-a numit în poziţia de director financiar interimar pe românul Victor Stîngă, care lucrează de 6 ani în cadrul companiei, scrie Sifted.

    El ar fi fost numit în această funcţie din mai, după ce fostul CFO Mikko Salovaraa a demisionat din companie din „motive personale”. Compania încă se află în căutarea unui CFO.

    Din noua sa poziţie, Stîngă va fi responsabil de semnarea bilanţurilor viitoare ale Revolut pentru anul financiar 2022, care vor juca un rol central în procesul de aprobare a licenţei Revolut, care este în curs de desfăşurare. O decizie privind licenţa va fi luată de Autoritatea de Reglementare Prudenţială a Băncii Angliei (PRA).

    Stîngă şi-a câştigat reputaţia de a fi „incredibil de inteligent, extrem de harnic şi o persoană care rezolvă  probleme în întreaga companie”, a declarat o sursă apropiată companiei pentru Sifted.
     

  • Un euro peste 5 lei şi un deficit bugetar de 5,8% din PIB. Iată ce preconizează analiştii financiari

    Analiştii financiari din cadrul asociaţiei CFA România spun că deficitul bugetar de stat anticipat pentru acest an va fi de 5,8% din PIB, cea mai mare valoare înregistrată în cadrul sondajului CFA de la începutul anului.
    „Conduita politicii fiscale s-a reflectat în anticipaţiile de defict bugetar pentru anul current, deficitul anticipat pentru acest an înregistrând cea mai mare valoare de la începutul anului”, explică Adrian Codirlaşu, vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania, citat de Ziarul Financiar.
    Datele colectate de CFA în luna septembrie mai arată că leul se va deprecia până la un curs mediu de 5,0607 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 6,86% în scădere de la 7,58% faţă de exerciţiul anterior.
    Pentru orizontul de 6 luni, 84% dintre analiştii financiari incluşi în sondajul lunar anticipează un curs valutar de 5,0169 lei/euro.
    În ceea ce priveşte indicatorul de încredere macroeconomică al CFA, acesta a a scăzut uşor în luna septembrie, cu 0,5 puncte, la valoarea de 47,4 puncte, situaţie care s-a datorat scăderii componentei de condiţii curente.
    „Încetinirea creşterii economice precum şi noile masuri fiscale s-au reflectat şi în componenta de condiţii curente a indicatorului de încredere, componentă care a înregistrat o scădere de 6,6 puncte faţă de exerciţiul anterior”, adaugă Adrian Codirlaşu.
    Datele sondajului mai arată că evoluţia în termeni reali a PIB în anul 2023 este estimată la 2,2% de la 2,1% în prognoza anterioară.
    Totodată, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor varia¬bile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este preconizat să atingă 5,90% în următoarele 12 luni.
    Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, 53% dintre participanţi anticipează o scădere a acestora în timp ce 42% dintre participanţi anticipează o stabilitate în următoarele 12 luni.
    De asemenea 73% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt supraevaluate, iar 21% că sunt corect evaluate.
    În paralel, datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 54% în următoarele 12 luni.
    Sondajul Asociaţiei CFA România reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia încearcă să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

     

  • Analiştii financiari preconizează un deficit bugetar de 5,8% din PIB, cea mai mare valoare înregistrată în sondajul CFA de la începutul anului; inflaţia va atinge o rată medie de 6,86% în următoarele 12 luni, dobânzile scad la 5,9%, iar cursul valutar va atinge 5,0607 lei/euro

    Analiştii financiari din cadrul asociaţiei CFA România spun că deficitul bugetar de stat anticipat pentru acest an va fi de 5,8% din PIB, cea mai mare valoare înregistrată în cadrul sondajului CFA de la începutul anului.

    “Conduita politicii fiscale s-a reflectat in anticipatiile de defict bugetar pentru anul current, deficitul anticipat pentru acest an inregistrand cea mai mare valoare de la inceputul anului”, explică Adrian Codirlaşu, vicepresedinte al Asociatiei CFA Romania.

    Datele colectate de CFA în luna septembrie mai arată că, leul se va deprecia până la un curs mediu de 5,0607 lei/euro în următoarele 12 luni, în timp ce rata anticipată a inflaţiei va înregistra o valoare medie de 6,86% în scădere de la 7,58%  faţă de exerciţiul anterior.

    Pentru orizontul de 6 luni, 84% dintre analiştii financiari incluşi în sondajul lunar anticipează un curs valutar de 5,0169 lei/euro.

    În ceea ce priveşte indicatorul de încredere macroeconomică al CFA, acesta a a scăzut uşor în luna septembrie, cu 0,5 puncte, la valoarea de 47,4 puncte, situaţie care s-a datorat scaderii componentei de conditii curente.

    “Incetinirea cresterii economice precum si noile masuri fiscale s-au reflectat si in componenta de conditii curente a indciatorului de incredere, componenta care a inregistrat o scadere de 6,6 puncte fata de exercitiul anterior”, adaugă Adrian Codirlaşu.

    Datele sondajului mai arată că evoluţia în termeni reali a PIB în anul 2023 este estimată la 2,2% de la 2,1% în prognoza anterioară.

    Totodată, indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor varia­bile la creditele în lei contractate înainte de luna mai 2019, este preconizat să atingă 5,90% în următoarele 12 luni.

    Referitor la evolutia preturilor proprietatilor rezidentiale in orase, 53% dintre participanti anticipeaza o scadere a acestora in timp ce 42% dintre participanti anticipeaza o stabilitate in urmatoarele 12 luni.

    De asemenea 73% dintre participanti considera ca preturile actuale sunt supraevaluate, iar 21% ca sunt corect evaluate.

    În paralel, datoria publica calculata ca procent in PIB este anticipata sa se majoreze la 54% in urmatoarele 12 luni.

    Sondajul Asociaţiei CFA România reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia încearcă să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

     

  • Sondaj CEC Bank: Aproape jumătate dintre studenţi vor fi sprijiniţi financiar de către familie pe timpul studiilor şi 1 din 4 studenti lucrează în timpul facultătii

    Aproximativ jumătate dintre studenţi vor fi sprijiniţi financiar de către familie în anul universitar care începe în această toamnă, iar un sfert din studenti spun că vor lucra pe perioada studiilor, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro.

    Astfel, aproximativ 43% dintre respondenţi spun că îşi vor sprijini copiii din punct de vedere financiar pe perioada studiilor universitare, în timp ce peste 30% spun că vor acoperi doar jumătate din cheltuieli, deoarece copiii beneficiază de bursă.

    Pe de altă parte, 1 din 4 studenţi (peste 27%) vor lucra pe perioada studiilor, conform răspunsurilor date în cadrul sondajului. 

    Dintre domeniile unde au ales să studieze, cei mai mulţi dintre studenţi sunt la Politehnică şi în domeniul economic (aproximativ 22% la fiecare dintre cele două domenii), opţiunile fiind urmate de medicină (circa 17%), drept (aproximativ 10%) şi facultăţi de limbi străine.  

    Aproape jumătate dintre cei care parcurg studiile universitare vor locui la cămin pe timpul studiilor în timp ce aproximativ 29% vor sta cu chirie iar puţin peste 24% vor locui acasă. 

    Conform sondajului, 4 din 5 studenţi au ales să înveţe la o facultate de stat în România (aproximativ 79%) în timp ce 14% au ales să urmeze o facultate particulară din ţară. Aproape 8% o să urmeze facultatea în străinătate (ţările cele mai vizate fiind Anglia, Olanda, Spania, etc.). 

    Sondajul privind pregătirile pentru începerea anului şcolar studenţesc a fost realizat online de comparatorul financiar FinZoom, la cererea CEC Bank, pe un eşantion de circa 1.200 de respondenţi persoane fizice din toată ţara, reprezentativ pentru utilizatorii de internet.

    Ca venituri lunare, 50% din total respondenţi câştigă sub 2.500 lei, 47,53% între 2.500 şi 5.000 de lei şi doar 2% peste 10.000 de lei.

     

  • Activele per capita ale fondurilor de investiţii din România, de opt ori sub cele din Ungaria: 216 euro vs. 1.766 euro

    • Deţinerile românilor, la 4,1 mld. euro. În Ungaria, totalul este de 17,1 mld. euro

     

    Deşi lichiditatea zilnică medie de la Bursa de Valori Bucureşti a recuperat mult din diferenţa faţă de Bursa de la Budapesta, ajungând la 21 de milioane de euro anul acesta datorită listării Hidroelectrica vs. 25 de milioane de euro în Ungaria, diferenţa în ceea ce priveşte piaţa fondurilor mutuale este în continuare mare, conform unui analize a OTP Asset Management, bazată pe date EFAMA (European Fund and Asset Management Association).

    La finele lui 2022, valoarea medie a deţinerilor populaţiei de fonduri de investiţii în România ajungea la 216 euro, de 8,2 ori sub cea de 1.766 de euro din Ungaria.

    De asemenea, activele totale ale fondurilor de investiţii domiciliate în România erau de 8,4 miliarde de lei, sumă ce ia în considerare atât fondurile deschise, cât şi cele închise, deci şi Fondul Proprietatea şi cele cinci SIF-uri listate la BVB. Din total, deţinerile populaţiei erau de 4,1 miliarde de euro. Prin comparaţie, locuitorii din Ungaria aveau deţineri totale de 17,1 miliarde de euro, iar asta într-o ţară cu 9,7 milioane de oameni, aproape la jumătatea României.

    „Averea financiară totală a românilor se situează la un nivel de aproximativ 102,5 mld. euro, în timp ce averea maghiarilor este la nivelul de 115,4 mld. euro. Dacă împărţim aceste cifre la numărul populaţiei din fiecare dintre ţări vom descoperi că valoarea medie a averii financiare a românilor este de aproximativ 5.407 euro, în timp ce averea financiară a maghiarilor este de aproximativ 11.890 euro (…) Din punct de vedere al PIB/capita suntem aproape de a ajunge Ungaria poate în viitorul apropiat, în ceea ce priveşte nivelul averii financiare/capita, mai avem mult de lucrat”, se arată în analiza OTP AM

    Piaţa de capital de la Budapesta activează într-o economie de circa 160 de miliarde de euro, susţinută de o populaţie de două ori mai mică decât cea de 19 milioane de oameni a României, care a avut anul trecut un PIB de aproximativ 280 de miliarde de euro. Totuşi, PIB-ul/capita al României a ajuns în 2022 la circa 11.500 de euro, cu 30% sub acelaşi indicator din Ungaria, care însuma 16.200 de euro, reiese dintr-o analiză recent realizată de ZF.

    „Creşterea averii financiare are legătură cu procesul de economisire pe termen lung şi cu creşterea gradului de educaţie financiară. Iar atunci când vorbim de economisire pe termen lung trebuie să ieşim din paradigma depozitului bancar şi să începem să luăm în considerare şi alte instrumente financiare”, adaugă reprezentanţii administratorului de investiţii cu 517 milioane de lei active.

     

     

  • ANAF scoate “tunurile grele”: Verificări “masive” ale contribuabililor. Ce trebuie să ştie milioane de români pentru a nu plăti amenzi “usturătoare”

    Direcţia Generală de Asisţenţă penţru Conţribuabili, din cadrul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) a publicat raportul “Principalele deficienţe constatate ca urmare a acţiunilor de control, precum şi principalele problematici fiscale adresate de contribuabili în semestrul I 2023”.

    În vederea creşterii tranparenţei şi a comunicării cu mediul de afaceri şi cu cetăţenii Agenţia Naţională de Administrare Fiscală a elaborat raportul menţionat anterior, care este structurat în două părţi:

    1. Principalele deficienţe constatate ca urmare a acţiunilor de control;
    2. Principalele problematici fiscale adresate de contribuabili.

    Agenţia Naţională de Administrare Fiscală are următoarele obiective strategice:

    – îmbunătăţirea serviciilor oferite;

     – soluţii digitale integrate;

    – prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale;

    – eficienţă şi transparenţă.

    În continuare, prezentăm o parte dinte deficienţele identificare de Fisc în primele şase luni ale acestui an:

    1. Direcţia generală antifraudă fiscală

    Principalele deficienţe constatate pe linia descoperirii şi combaterii evaziunii fiscale pot fi sintetizate astfel:

    1. Cazuri în care contribuabilii au evidenţiat, în actele contabile sau în alte documente legale, cheltuieli care nu au avut la baza operaţiuni reale ori au evidenţiat alte operaţiuni fictive în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.
    2. Cazuri în care contribuabilii nu au evidenţiat, în tot sau în parte, în actele contabile ori în alte documente legale, operaţiunile comerciale efectuate sau veniturile realizate în scopul sustragerii de la plata obligaţiilor fiscale.
    3. Cazuri în care au fost înregistrate livrări fictive.
    4. Cazuri în care societăţi înregistrate în scopuri de TVA, emit facturi în baza cărora alte societăţi (aparent clienţi) îşi deduc TVA, fără ca emitentul să îşi îndeplinească obligaţiile declarative şi/sau de plată.
    5. Tipologia faptelor pentru care au fost aplicate principalele sancţiuni contravenţionale.
    6. Deficienţe privind aplicarea legislaţiei fiscale.

    Raportul integral poate fi consultat AICI