BusinessMagazin

Tag: fabrici

  • Din Alba Iulia în toată lumea

    Rodica Vasin a preluat fabrica Apulum, din Alba Iulia, şi a dus-o pe primul loc în Europa în ceea ce priveşte producţia de produse din porţelan. Ea povesteşte de ce a investit într-un business aflat în impas şi care au fost paşii pe care i-a urmat pentru a transforma fabrica din centrul ţării într-un jucător important la nivel global.
     

  • C&W Echinox: Dezvoltatorii romani, cei mai activi cumpărători de terenuri în Bucureşti

    Suprafaţa totală a terenurilor tranzacţionate în Bucureşti la nivelul anului trecut a fost de 116 hectare, acesta fiind cel mai mare volum înregistrat în ultimii zece ani. Valoarea de tranzacţionare a acestor terenuri este estimată la 216 milioane de euro, în creştere cu 69% faţă de anul precedent.

    Firme controlate de investitori români, precum ERES, DVD Residential Imobiliare, Eden Capital Development, Impact, Exigent Development sau H4L Development, au realizat tranzacţii cu o valoare cumulată de 110 milioane de euro, contribuind cu aproape 51% la volumul total tranzacţionat. În timp ce investitorii locali s-au concentrat în principal pe terenuri pretabile pentru proiecte rezidenţiale, investitori străini precum GTC, Atenor şi Globalworth şi-au asigurat poziţii pentru noi proiecte de birouri în nordul şi vestul oraşului.

    Cu toate acestea, în volumul total tranzacţionat, cea mai mare pondere (aproape 42%) au avut-o loturile destinate proiectelor rezidenţiale situate în toate zonele oraşului, cu un accent mai ridicat pe zonele de nord şi vest. În total, anul trecut au fost tranzacţionate 48 de hectare pentru proiecte rezidenţiale în cadrul cărora pot fi construite 10.000-15.000 de locuinţe noi.

    Cu privire la segmentul de birouri, in 2017 au fost tranzacţionate cinci loturi de teren pe care pot fi construite noi spaţii de birouri cu o suprafaţă închiriabilă de circa 200.000 de metri pătraţi.

    Cele mai importante tranzacţii cu terenuri destinate dezvoltării unor noi proiecte de retail sunt două foste fabrici – Policolor şi Industria Iutei – loturi achiziţionate pentru dezvoltarea unui parc de retail şi a unui magazin de bricolaj.

    Autostrada A1 rămâne cea mai atractivă zonă pentru segmentul logistic, întrucât CTP şi P3, doi dintre principalii proprietari şi dezvoltatori, au decis în 2017 să îşi consolideze poziţia prin achiziţii noi de terenuri. De asemenea, în zona Chitila, grupul polonez MLP a decis să revină pe piaţa locală prin achiziţionarea unui teren 18,8 hectare in vederea dezvoltării unui proiect logistic de 80.000 de metri pătraţi.

    Perspectivele pe piaţa imobiliară din Bucureşti rămân pozitive, însă numărul terenurilor mari din interiorul oraşului, cu acces facil la utilităţi şi mijloace de transport în comun, a început să se diminueze. Ratele de neocupare pentru proprietăţile de birouri, retail şi logistică au continuat să scadă în cursul anului 2017, reflectând o cerere durabilă şi constantă din partea chiriaşilor.

    „Ne aşteptăm ca în anul 2018 terenurile altor mari foste fabrici, precum Griro, Helitube sau Aversa, care se întind pe suprafeţe de aproximativ 10 hectare fiecare, sa intre în circuitul imobiliar pentru dezvoltarea unor proiecte rezidenţiale, de retail sau mixte, incluzând aici şi o componentă de birouri. Totodată, terenurile altor foste fabrici cu suprafeţe de circa cinci-şase ha, precum Ventilatorul sau Textila Dacia, sunt disponibile la vânzare şi în atenţia dezvoltatorilor. 

  • BSH investeşte în România 110 milioane de euro pentru a construi o fabrică de maşini de spălat rufe. Vor să angajeze 700 de oameni

    Construcţia unei hale de producţie, precum şi a unui centru logistic şi a clădirilor administrative trebuie să înceapă pe proprietate încă din acest an. Liderul European în electrocasnice intenţionează să înceapă producţia de maşini de spălat în anul 2020. După construirea unor noi facilităţi de producţie, fabrica va avea începând cu 2022 o capacitate de producţie anuală de peste un milion de maşini de spălat pentru piaţa europeană.

    Noua locaţie va fi în viitor pe lângă Germania, Spania şi Polonia, cea de-a patra fabrica de maşini de spălat din Europa.
    “În ultimele luni am căutat intens o locaţie potrivită. Proprietatea din Simeria ne oferă condiţii ideale pentru producerea maşinilor de spălat moderne precum şi logistica necesară “, spune Mihai Voicila, director general al filialei BSH din România. “Vom crea peste 700 de locuri de muncă acolo în următorii ani. Scopul nostru este de a produce aparate de uz casnic adaptate nevoilor consumatorilor şi de a face viaţa de zi cu zi mai uşoară pentru oameni. Pentru aceasta avem nevoie de site-uri de producţie şi de centre logistice de primă clasă”.

    Filiala română BSH a fost înfiinţată în 1999 şi comercializează aparate electrocasnice sub mărcile Bosch, Neff şi Zelmer în România. Gama de produse include frigidere, maşini de gătit, maşini de spălat, uscătoare, maşini de spălat vase, aspiratoare, roboţi de bucătărie, maşini de cafea.

    BSH Hausgeräte GmbH este unul dintre cei mai importanţi producători de aparate electrocasnice din lume cu vânzări de aproximativ 13,8 miliarde de euro în 2017 si peste 61,800 de angajaţi. BSH produce în aproximativ 40 de fabrici şi este reprezentată de peste 80 de companii din aproximativ 50 de ţări.

  • Opinie Dragoş Damian, CEO al Terapia Cluj: Stimaţi Directori de HR, când o să strigaţi în gura mare că România se confruntă cu un dezastru de resurse umane în zona de execuţie din operaţiunile de manufactură industrială?

    Nu există (nici în plan) nici un fel de pregătire vocaţională pentru personalul de execuţie pentru manufactură industrială mare pentru că nici nu ştim ce industrie este prioritară într-o strategia de competitivitate a României care se schimbă anual (în afară de automotive bineînţeles, dar să nu se creadă că fabricile de automotive şi satelitele acestora stau pe roze şi găsesc personal de execuţie pe toate drumurile, au cu toţii aceleaşi probleme).  
     
    Fără şcoli profesionale, fără legea internship-ului, fără a (re) educa milenialli de pe băncile şcolii că miza carierei nu este întotdeauna, vrei nu vrei, să ai licenţă, masterat şi doctorat şi să n-ai ce face cu ele, angajatorii industriali vor deveni specie pe cale de dispariţie. Nici măcar nu e vorba de salarii-industriaşii sunt pregătiţi să plătească ce trebuie-este vorba de lipsă de educaţie, de direcţie, de pregătire vocaţională, de “sa-ţi placa”; este similar, dacă îmi permiteţi comparaţia, cu aspiraţiile adolescenţilor de a avea trăsături fizice ca modelele din reviste – e ruşinos dacă nu ai licenţă, masterat şi doctorat, nu? Muncitorul în fabrică este un paria social, nu vrei să fi aşa ceva…. Asta este mentalitatea care s-a creat pe piaţa forţei de muncă, falsă şi dăunătoare, şi nimeni nu iese din zona de confort că s-o schimbe.

    Până şi inspectoratele locale de muncă admit că va fi şi mai rău, milenialli nu vor joburi de execuţie în industria de manufactură, construcţii şi HORECA. Mai bine stau acasă pe banii părinţilor, marea majoritate din generaţia decreteilor, care vor evident ce-i mai bine pentru copiii lor, adică o licenţă, masterat, doctorat.
     
    Dar, aşa cum am spus-o, poate că România nu are nevoie de industrie mare de manufactură, de peste 100 angajaţi în execuţie – cu excepţia automotive, însă repet să nu creadă cineva că aceasta nu face eforturi supraomeneşti să găsească angajaţi. Importăm bine-mersi tot, avem un pic de manufactură în industria alimentară şi a bunurilor de larg consum, şi cam atât. Asamblarea şi lohn-ul să trăiască, cui îi trebuie valoare adăugată şi o ţară care să fie un competitor industrial şi exportator într-o regiune aşa de plină de oportunităţi când poţi importa absolut totul?
     
    A observat cineva că nu se mai deschid fabrici mari în România, eventual se extind sau tranzacţionează cele existente, şi că există o tendinţă (încă stopabila), de închidere a unora dintre cele existente? A calculat cineva care este media de vârstă a angajaţilor din execuţie din fabricile mari şi mijlocii din România?
     
    S-a gândit cineva să ceară facilităţi fiscale de genul celor din OUG 32/2016 pentru personalul de execuţie din manufactură industrială, în special din KBE,  în aşa fel încât să atragem milenialli în fabrici?  (dealtfel o foarte bună idee de re-industrializare a României)

  • Un mare producător de electronice, cu venituri de peste 650 mil. EURO, deschide o fabrică România. Compania vrea să angajeze 100 de oameni

    Sennheiser anunţă planurile sale de a construi la Braşov cea de-a patra sa fabrică la nivel global. Alături de fabricile deja existente în Germania, Irlanda şi Statele Unite ale Americii, noua bază de producţie va asigura pentru Sennheiser şi mai multă flexibilitate pentru a acoperi cererea din piaţă. 

    După finalizarea construcţiei, programată anul acesta, fabrica din Braşov se va concentra iniţial pe producţia de electronice destinate publicului larg.

    Noua fabrică se va concentra pe producţia de electronice destinate publicului larg. Sennheiser va demara procesul de producţie în cursul verii cu până la 100 de angajaţi.

    Prin investiţia într-o nouă fabrică, Sennheiser intenţionează să îşi întărească poziţia pe piaţa Europeană de produse electronice. “De mai mulţi ani, EMEA (Europa, Orientul Mijlociu şi Africa) este regiunea care ne-a adus cele mai mari creşteri. Cu noua fabrică din România, avem o a treia bază de producţie europeană şi, în acelaşi timp, ne extindem reţeaua de distribuţie din Europa. Aceste acţiuni ne oferă un mai bun control asupra volumelor de producţie, dar şi capacitatea de a fi mai flexibili în a adapta produsele noastre la cerinţe de piaţă dinamice”, a declarat Dr. Andreas Sennheiser, Co-CEO at Sennheiser, adăugând: “Cu această nouă fabrică ne continuăm investiţiile în independenţa care continuă să reprezinte calitatea distinctivă şi avantajul Sennheiser ca o afacere de familie.”

    “Unul dintre principalele motive pentru care am ales Braşovul este infrastructura, apoi conexiunea foarte bună cu zona economică europeană”, a declarat Daniel Sennheiser, Co-CEO at Sennheiser. “Aşteptăm cu nerăbdare să cooperăm cu Industrial Park Braşov (IPB). Ca un partener important, IPB va juca un rol cheie în a asigura standardele de înaltă calitate pe care le avem pentru fabricarea produselor noastre”, a completat Daniel Sennheiser, Co-CEO al Sennheiser.

    Fondată în 1945, Sennheiser continuă să fie o afacere de familie şi este astăzi unul dintre cei mai importanţi producători globali de căşti, microfoane şi sisteme de transmisie wireless. Cu peste 20 de subsidiare de vânzări şi parteneri de distribuţie cu tradiţie, compania este prezentă în peste 50 de ţări şi deţine fabrici în Germania, Irlanda şi Statele Unite ale Americii. Sennheiser are aproximativ 2800 de angajaţi pasionaţi de audio la nivel global. Compania a înregistrat venituri de peste 650 de milioane de euro în 2016.
     

  • Un gigant chinez a început ASALTUL asupra Europei. Cum vrea să schimbe piaţa auto

    Producătorul chinez de baterii pentru maşini electrice Contemporary Amperex Technology este pe cale să dea drumul primei sale fabrici din Europa.
     
    Surse apropiate au declarat celor de la Bloomberg că fabrica va fi construită în Germania, Ungaria sau Polonia.


    “Vedem o mare oportunitate în Europa”, a spus Zeng Yuqun, CEO-ul celor de la Contemporary Amperex Technology. “Companiile coreene, care folosing preţuri reduse pentru a ne face concurenţă, nu au avansat prea mult din punct de vedere tehnologic în ultimii doi ani; în aceeaşi perioadă, noi am crescut în mod constant şi am depăşit competitorii.”

    Fabrica din Europa este doar o parte a planului de dezvoltare: o nouă unitate va fi deschisă în Ningde, oraşul de unde a plecat compania, ce va creşte capacitatea de producţie cu 500%, transformând Contemporary Amperex Technology în cel mai mare producător de baterii pentru maşini electrice la nivel global.

    Fabrica din Europa va deservi mai mulţi producători auto, printre care şi BMW.

    Grupul Volkswagen a acceptat deja să folosească baterii produse de Contemporary Amperex Technology în modelele comercializate în China. Înţelegerea ar putea ulterior facilita un contract la nivel global pentru producătorul de baterii şi ar putea aduce venituri importante, având în vedere că Volkswagen s-a angajat să investească 50 de miliarde de euro în dezvoltarea maşinilor electrice.

  • O viaţă de muncă, 0 lei pensie. Românii care plătesc pentru greşelile de după Revoluţie

    Erau fericiţi că aveau un trai mai bun în fiecare lună şi, în acelaşi timp, noii lor şefi nu se înghesuiau să le plătească taxele către stat. Acum, mulţi au ajuns la o vârstă dificilă, la care nu se pot pensiona sau nu au stagiul de cotizare necesar pentru un venit decent.

    La 73 de ani, Adriana Dana are o poveste de viaţă de-a dreptul impresionantă, dar niciun leu de pensie. Nu a fost un om leneş, a lucrat în multe locuri şi peste tot şi-a făcut conştiincioasă treaba.

    Adriana Dan, asistată social: „Pe toate mi le amintesc. Munceam de dimineaţă până seara. Două magazine, ţineam şi casieria, vă daţi seama.”
    Reporter: „Dar fără acte?”
    Adriana Dan: „Fără acte, bineînţeles că la negru.”

    Deşi provine dintr-o familie bună, în care tatăl său a fost Director la Arhivele Statului, nu şi-a imaginat o clipă că va ajunge asistată social, cu 156 de lei lunar. 100 de lei îi dă la căminul în care locuieşte, iar restul de 56 nu îi ajung pentru medicamente. Oricum ar fi calculat, cei de la Casa de Pensii nu au putut să o ajute pentru că are doar 13 ani vechime.

    Adriana Dan, asistata social: „Şi ştiţi că eu muncesc la negru acuma. Am nouă luni, merg acuma pe zece, de când mă duc şi îngrijesc zi de zi un bătrân.”

    După o viaţă de muncă, un inginer constructor are 1354 de lei.

    Lucian Climovici, pensionar: „Mi-am dat seama că sunt vreo 11 ani în care vreo trei firme la care am lucrat angajat, cu contract, cu carte de muncă, nu mi-au plătit asigurările sociale, CAS-ul. Nu primeam fluturaşi, semnam un stat de plată aşa, cum practicau mulţi şi ca mine sunt foarte mulţi, foarte, foarte mulţi. ”

    Nimeni nu a estimat în prezent câţi români nu au vechimea necesară pentru a beneficia de pensie, pentru că cei de la Casa de Pensii se ocupă doar de dosarele complete. Se ştie, însă, că zeci de mii dintre cei plecaţi din fabricile falimentare au găsit soluţii de supravieţuire la limita legii, stirileprotv.ro

  • LOVITURĂ uriaşă la graniţa cu România. Când toată lumea era cu ochii în politica la Bucureşti, Ungaria a realizat IMPOSIBILUL

    În doar câteva zile patru multi­naţionale au anunţat proiecte impor­tante de sute de milioane de euro pen­tru industria maghiară. Vor fi create astfel câteva sute de locuri de muncă.
     
    Ungaria este un magnet pentru producători industriali străini cu toate că în ţările de origine ale unora dintre ei guvernul maghiar este criticat pentru nerespectarea principiilor UE şi pentru retorica sa anti-imigraţie, cu toate că această economie est-europeană se confruntă cu o penurie de forţă de muncă, iar salariile cresc accelerat.
     
    În pofida discursului antiimigraţie al guvernului Orban, unii oficiali maghiari au spus că o soluţie pentru alimentarea pieţei muncii sunt muncitorii străini. În 2015 circa 65.000 de muncitori străini lucrau în Ungaria. Cei mai mulţi, 34.000, au venit din România. Ministrul economiei Mihaly Varga a declarat în toamna anului trecut că se aşteaptă ca 50.000 de muncitori străini să ocupe locurile de muncă vacante. Noi surse de forţă de muncă ieftină pentru statele UE din Europa de Est au devenit Ucraina şi Moldova.  Analiştii spun că în acest context, dacă nu-şi schimbă modelul economic, bazat acum pe forţa de muncă ieftină, Ungaria riscă să devină necompetitivă.
     
    Miercuri, presa maghiară a anunţat că compania germană din industria auto Continental va construi o fabrică de 100 de milioane de euro în Ungaria pentru a-şi extinde operaţiunile de electronice pentru maşini. Noua facilitate va fi construită la Debrecen şi va furniza pentru pieţele europene senzori şi sisteme de control al transmisiei, scrie Portfolio.hu. Continental are şase fabrici, o reprezentanţă pentru vânzarea de anvelope şi un centru logistic în Ungaria. De asemenea, compania a decis recent să deschidă un centru de inteligenţă artificială la Budapesta. Investiţia de la Debrecen va crea 450 de locuri de muncă.
     

  • Cum a transformat piaţa imobiliară faţa Bucureştiului: Din foste fabrici au răsărit malluri şi centre de birouri, iar zone abandonate au fost transformate cu sute de milioane de euro

    Dincolo de cele circa 40 de foste platforme industriale transformate în centre comerciale sau birouri, alte 300 de hectare de teren din cel puţin 16 platforme industriale aşteaptă investiţii ♦ În afară de marile platforme, sunt alte loturi de teren care au transformat complet zonele. 
     
    Ultimii 28 de ani de capitalism au transformat puternic faţa Bucureştiului, care dintr-un oraş industrial s-a tranformat într-unul al serviciilor, iar muncitorii au lăsat locul corporatiştilor.
     
    Dincolo de cele circa 40 de foste platforme industriale transformate în centre comerciale sau birouri, alte 300 hectare de teren din cel puţin 16 alte foste platforme industriale din Capitală aşteaptă investiţii. În afară de marile platforme, sunt alte loturi de terenuri care au transformat complet zonele în care se află.
     

  • Avertisment sumbru: „Se vor tot închide fabrici, dacă salariile nu pot creşte din cauza taxelor”

    „Închiderea fabricii Delphi Packard (n.n.- producător de componente auto electrice din Moldova Nouă, judeţul Caraş-Severin) este o premieră post-criză în această industrie şi este un semnal de alarmă foarte puternic. Dacă acolo s-a luat în calcul că producţia se poate face cu oameni plătiţi la nivelul salariului minim, atunci asta e, dar nu cred că e cazul. Problema este că Guvernul pune taxe suplimentare pe forţa de muncă în loc să încurajeze majorările de salarii, şi dacă o s-o ţinem tot aşa or să se tot închidă fabrici pe bandă rulantă”, a spus Liviu Rogojinaru.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro