BusinessMagazin

Tag: export

  • UPS introduce un nou segment de zbor cargo şi deschide un centru operaţional la Cluj-Napoca

    UPS introduce un nou segment de zbor cargo şi deschide un centru operaţional la Cluj-Napoca. UPS conectează astfel 44 de oraşe din opt judeţe situate în regiunea de centru-nord a României la hub-ul european din Koln/Bonn, Germania. Prin introducerea noului segment de zbor, UPS va oferi în această regiune ore maxime mai târzii de preluare a expediţiilor de export aeriene. 

    „Prin extinderea orelor maxime de preluare a expediţiilor, venim în întâmpinarea nevoilor companiilor multinaţionale şi ale IMM-urilor care au în vedere extinderea pe pieţele internaţionale”,  declară Daniel Carrera, preşedintele UPS pentru Europa de Est. „UPS poate acum să le ofere companiilor din regiunea de centru-nord a României până la cinci ore suplimentare de producţie, datorită extinderii orei maxime de preluare a expediţiilor.”

    Cele opt judeţe în care au fost extinse orele maxime de preluare a expediţiilor internaţionale de export aerian sunt: Alba, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Maramureş, Mureş, Sălaj, Satu Mare şi Sibiu.

    „Ne bucură iniţiativa UPS de a include Aeroportul Internaţional Cluj în reţeaua globală a companiei. Creşterea transportului de marfă pe aeroport cu 25% în anul 2015 faţă de anul 2014 arată potenţialul de dezvoltare a regiunii. Ne dorim ca parteneriatul cu UPS să fie de lungă durată şi să continue tendinţa de creştere a traficului cargo de pe Aeroportul Internaţional Cluj”, declară David Ciceo, directorul general al Aeroportului Internaţional „Avram Iancu” Cluj.

    Regiunea de centru-nord a ţării este hub de producţie pentru companii multinaţionale şi IMM-uri în domenii precum automotive, textile şi producţie industrială.  

    „Începerea operaţiunilor UPS pe Aeroportul Internaţional „Avram Iancu” Cluj oferă noi oportunităţi de transport pentru companiile din regiune. Suntem convinşi că UPS va avea succes şi că această iniţiativă va contribui la dezvoltarea economică a judeţului Cluj”,  declară Marius Mînzat, preşedintele Consiliului Judeţean Cluj.

    Noul centru operaţional de la Cluj-Napoca urmează îmbunătăţirii serviciului de export pentru expediţiile preluate din patru judeţe din estul României (Bacău, Iaşi, Neamţ şi Vaslui), precum şi deschiderii noului centru operaţional din Timişoara. Totodată, UPS  a îmbunătăţit recent serviciul de import oferit în două centre importante de business din vestul şi centrul ţării, Oradea, respectiv Sibiu.
     

  • Creştere de 15% în 2015 pentru soiurile româneşti ale Senator Wine

    Senator Wine a reunit în gama Monşer zece soiuri 100% româneşti, unele dintre acestea fiind foarte rare cum ar fi Băbeasca Neagră, Zghihara, Busuioaca de Bohotin sau Băbeasca Gri. Dealtfel, în România compania este singurul producător care cultivă şi vinifică Băbeasca Gri, considerată de unii specialişti o adevărată comoară naţională.

    “Ne bucură faptul că românii încep să îşi aprecieze din ce în ce mai mult vinurile tradiţionale. În plus, nici străinii nu se lasă mai prejos. La toate târgurile internaţionale la care am participat cu soiurile româneşti am surprins de fiecare dată vizitatorii, iar asta arată că putem concura oricând şi oriunde, fără emoţie, cu vinurile din soiuri internaţionale. O altă certificare vine din China unde vindem constant de doi ani, chinezii fiind mari amatori de Băbească Neagră şi de Fetească Neagră”, explică George Neacşu.

    Senator Wine a trimis la export în 2015 peste 800.000 de sticle de vin în China, Rusia, Japonia şi Canada. „În 2016 ne vom lărgi focusul şi pe alte pieţe, în prezent aflându-ne în diverse faze de tatonare. Vorbim despre Coreea de Sud, ţările Benelux şi Marea Britanie. În 2016 ne aşteptăm să depăşim 1.200.000 de sticle la export. Am fi atins şi în 2015 această cifră, însă comenzile pe care le aşteptam pentru a ajunge la acest nivel au sosit spre finalul anului din Rusia, iar livrările le-am făcut în ianuarie 2016”, mai precizează George Neacşu.

    În Federaţia Rusă Senator WINE furnizează vinuri pentru unul din cele mai importante lanţuri de retail, reţeaua X5 , care deţine în jur de 5000 de magazine.  În România compania este prezentă în 80% din reţelele de retail, intenţia fiind ca în 2016 să acopere în totalitate şi această piaţă.

    Senator Wine cultivă în acest moment peste 800 de hectare de viţă de vie, dintre care 250 de hectare sunt reprezentare de plantaţia ecologică de la Însurăţei, judeţul Brăila. Aceasta este cea mai mare plantaţie de acest tip din sud-estul Europei şi una dintre cele mai mari la nivelul întregului continent. Piaţa de vinuri bio se află încă în stadiul de început, iar concurenţa este redusă având în vedere riscurile pe care le comportă o astfel de afacere şi condiţiile naturale pretenţioase de care are nevoie o astfel de plantaţie.

    Vinul organic ocupă o pondere de aproximativ 25-30% din producţia actuală totală a Senator Wine. Luând în calcul faptul că podgoria bio de la Însurăţei este încă tânără şi nu a ajuns la capacitatea sa maximă, se preconizează ca această pondere să crească în următorii ani. Tendinţele pieţei de vinuri organice arată deschiderea mai mare a consumatorilor faţă de anii trecuţi, compania înregistrând vânzări cu aproximativ 10% mai mari pe acest segment faţă de 2014.

    Senator Wine a încheiat 2015 cu o cifră de afaceri de aproximativ 15,6 milioane de lei, în creştere cu 20% faţă de 2014. Compania expolatează podgorii în trei zone ale ţării (la Huşi, Vrancea şi Însurăţei) şi are un portofoliu ce include şapte game de vin, între care Monşer, Omnia şi Suav pentru zona de retail. Pentru HoReCa au fost dezvoltate vinurile din gamele Varius, Glia, Hereditas şi cupajele senator Private Collection.

  • Soluţia găsită de Merkel la criza refugiaţilor

    UE ar putea oferi favoruri comerciale ţărilor care găzduiesc refugiaţi sirieni. Uniunea Europeană promite să îmbunătăţească condiţiile de export pentru ţările care sunt afectate de criza refugiaţilor sirieni şi va oferi inclusiv favoruri comerciale statelor respective, a declarat cancelarul german Angela Merkel, potrivit agenţiei de presă Reuters.

    “UE va face orice pentru a îmbunătăţi condiţiile de export pentru acele ţări, ia în considerare inclusiv oferirea de favoruri comerciale”, a declarat Merkel la o conferinţă de presă de la finalul conferinţei internaţionale de la Londra, de joi, pentru strângerea de fonduri ce urmează a fi alocate Siriei şi ţărilor care se confruntă cu valurile de refugiaţi sirieni.

  • Soluţia găsită de Merkel la criza refugiaţilor

    UE ar putea oferi favoruri comerciale ţărilor care găzduiesc refugiaţi sirieni. Uniunea Europeană promite să îmbunătăţească condiţiile de export pentru ţările care sunt afectate de criza refugiaţilor sirieni şi va oferi inclusiv favoruri comerciale statelor respective, a declarat cancelarul german Angela Merkel, potrivit agenţiei de presă Reuters.

    “UE va face orice pentru a îmbunătăţi condiţiile de export pentru acele ţări, ia în considerare inclusiv oferirea de favoruri comerciale”, a declarat Merkel la o conferinţă de presă de la finalul conferinţei internaţionale de la Londra, de joi, pentru strângerea de fonduri ce urmează a fi alocate Siriei şi ţărilor care se confruntă cu valurile de refugiaţi sirieni.

  • Strategie pentru creştere de doi digiţi

    Luxoft România a dezvoltat în mod tradiţional linia de afaceri telecom. Treptat însă, pe măsură ce diverse pieţe s-au dezvoltat, Luxoft şi-a diversificat competenţele, astfel că acum, alături de telecom, dezvoltăm proiecte de anvergură şi pentru clienţi din domeniile auto şi financiar“, spune Bogdan Pelinescu, managing director al Luxoft România. Compania a înregistrat în 2014 o cifră de afaceri de aproape 143 de milioane de lei, faţă de 103 milioane de lei în 2013, cu un profit de 17,8 milioane de lei, cu 932 de angajaţi.

    Acum, numărul angajaţilor se apropie de 1.600, iar Pelinescu spune că rezultatele anului trecut reprezintă „un pas înainte în ceea ce priveşte indicatorii de business“. Compania este prezentă pe piaţa românească din 2008, când a preluat ITC Networks, una dintre cele mai mari şi mai vechi companii de software de telecomunicaţii de pe piaţa locală. În 2009 firma avea 452 de angajaţi şi o cifră de afaceri de aproape 57 de milioane de lei, iar în şapte ani compania şi-a sporit veniturile de circa trei ori. Numărul de angajaţi a crescut în acelaşi interval de 3,5 ori. „Numai în ultimul an am angajat peste 500 de membri, ceea ce ne face unul dintre cei mai activi angajatori în IT. Pentru noi, principala provocare rămâne aceea de a găsi acei candidaţi care să lucreze pe o tehnologie specifică şi să aibă cunoştinţe în alte domenii, precum bancar sau economie“, mai spune Pelinescu.

    El adaugă că Luxoft are constant nevoie de profesionişti IT, programatori, specialişti în asigurarea calitatii, iar compania angajează permanent atât seniori, cât şi tineri, la început de drum. „Credem că este esenţial să avem persoana potrivită, la locul potrivit, în momentul potrivit, de aceea punem accent pe procesul de recrutare. În cazul nostru, acesta include mai multe etape şi necesită o cooperare strânsă cu aplicanţii pentru o perioadă de timp“, mai spune Pelinescu. Tot el argumentează şi că acum proiectele la care lucrează echipele Luxoft sunt în industrii de top, de pildă financiar, telecom şi auto. În proiectele pentru Avaya, o companie americană din domeniul telecomunicaţiilor, cu o cifră de afaceri de 4,3 miliarde de dolari în 2014, sunt implicaţi mai mult de 350 de oameni în acest moment, spune Pelinescu. Printre cei mai mari clienţi pentru care Luxoft România dezvoltă soluţii software se mai numără gigantul bancar elveţian UBS, cu venituri de peste 25 de miliarde de euro în 2014, Harman, companie americană din domeniul electronicii, cu venituri de 6,4 miliarde de dolari în 2015, Deutsche Bank şi Continental.

    Luxoft mizează şi pe faptul că angajaţii companiei din România pot aplica pentru locuri de muncă din alte ţări, astfel ajungând să lucreze la proiecte cu expunere internaţională. „Bineînţeles că ne actualizăm permanent şi oferta financiară, astfel încât să ne situăm la nivelul pieţei“, spune Pelinescu.

    IT-ul este domeniu cel mai efervescent din punctul de vedere al cererii şi ofertei de pe piaţa muncii şi a avut o evoluţie atipică chiar şi în perioada de după 2008, când salariile au continuat să crească, iar companiile se luptă să recuruteze şi să menţină angajaţii. Previziunile făcute de specialiştii din domeniul recrutărilor indică IT&C ca vedetă a pieţei muncii şi anul acesta, atât în ce priveşte numărul de locuri de muncă, cât şi veniturile salariale. Pentru poziţiile de suport IT, plaja veniturilor salariale începe de la 3.300 de lei şi ajunge la 18.400 de lei brut, variind în funcţie de experienţă, complexitatea proiectelor şi nivelul de iniţiativă proprie. Pe piaţa românească există în permanenţă în jur de 3.000 de locuri de muncă disponibile în acest domeniu, conform studiului IT&C Talent Map Romania 2015, realizat de Brainspotting, una dintre cele mai mari companii din România specializată în restructurări în domeniul tehnologiei. Acelaşi studio mai arată şi că, în momentul în care anunţă că vor să plece la un alt loc de muncă, un sfert dintre angajaţi primesc o contraofertă din partea companiei la care lucrează.

     

  • Două din trei locuinţe se încălzesc cu lemne, dar se fac planuri pentru exportul gazului din Marea Neagră în Austria

    O casă are de aşteptat jumătate de an pentru a fi conectată la reţeaua de gaze. Accesul la utilităţi este un indicator care plasează România pe ultimele locuri din lume.

    În timp ce deja se lucrează la rute de export pentru gazul din Marea Neagră, două din trei lo­cuinţe din România se încălzesc sau îşi pre­pară mân­carea la butelie sau la foc cu lemne. Practic, nu­mai 3 milioane de locuinţe din cele aproape 8,5 din România sunt conectate la reţeaua de distribuţie a gazelor naturale. În oraşe cheie, cum este cazul Constanţei, doar una din cinci locuinţe este racordată la reţeaua de ga­ze.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Povestea neştiută a explorărilor de sare. Cum a reuşit Transilvania să dea tonul în cea mai veche „industrie” din lume

    Bogăţia zăcămintelor de sare din această regiune a României ar fi atras încă din antichitate toate popoarele care se situau în zonele sărace în zăcăminte de sare. Astfel, s-au pus la punct sisteme complexe de exploatare a sării pentru a se putea exporta cantităţi importante de sare, mai ales spre vest, scrie Vocea Transilvaniei.

    „Transilvania este una dintre cele mai bogate provincii salifere din lume şi, totodată, se învecinează cu regiuni întinse lipsite de surse de sare, mai ales cu cele aflate pe teritoriul actual al Banatului, Crişanei si Câmpiei Maghiare. Conform documentelor istorice antice şi medievale, zăcămintele transilvănene aprovizionau cu sare cea mai mare parte a Europei de sud-est şi centrale. Cu toate acestea, spre deosebire de alte regiuni salifere ale Europei, până de curând, pe teritoriul Transilvaniei, cu câteva excepţii, nu au fost cunoscute vestigii arheologice privind exploatarea sării”, se precizează într-un studiu al Muzeului Carpaţilor Răsăriteni, numit „Patrimoniul cultural imobil privind exploatarea preindustrială a sării.

    Citiţi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • Cum a ajuns un singur oraş să exporte 70% din produsele româneşti de software

    Prima oară când am fost la Cluj, în urmă cu vreo 11-12 ani, am rămas cu impresia plăcută a unui oraş civilizat, cu clădiri vechi şi monumente bine aşezate. Îmi aduc aminte de un loc curat şi destul de agitat. Anul acesta am petrecut o săptămână întreagă în oraşul de pe Someş, iar schimbările au fost evidente. Oraşul e în continuare curat, clădirile vechi sunt tot acolo, dar printre ele şi-au făcut loc coloşii de sticlă şi termopan care anunţă noua eră a Clujului, dominată şi generată de creşterea sectorului IT.

    Clujul a fost mereu un centru universitar cu tradiţie şi un oraş cu şomaj mic, dar în ultimii ani a devenit un magnet pentru companiile de IT şi outsourcing. Sursa succesului IT din oraşul transilvan are mai multe explicaţii, dar are la bază tradiţia antreprenorială a oraşului şi încercarea de a găsi o nişă în care oraşul să exceleze.

    Competiţia dintre Cluj şi Bucureşti i-a obligat pe specialiştii din institutele de cercetare de profil din Cluj‑Napoca să adopte rapid o atitudine antreprenorială, încercând să atragă comenzi din exteriorul ţării sau să dezvolte mici afaceri private capabile să furnizeze soluţii proprii pentru mediul economic local şi regional, spune Stelian Brad, preşedinte al Cluj IT. „S-a constatat că institutele de cercetare de profil din Bucureşti beneficiau de cele mai multe fonduri publice de cercetare (peste 60‑70% sau chiar mai mult). În timp relativ scurt, bazându-se pe un fond uman bun, deschis pentru învăţare şi adaptare, cu o atitudine adecvată pentru muncă şi calitate moştenită din tradiţia istorică transilvăneană, comunitatea de IT din oraş a învăţat bine lecţia afacerilor în domeniul software şi a proceselor tehnice aferente, a câştigat încrederea partenerilor externi, şi-a consolidat lanţul valorii şi şi-a dezvoltat şi diversificat reţelele internaţionale de afaceri. Beneficiind de un bazin constant de resurse umane tinere bine calificate şi motivate pentru afirmare profesională, firmele de IT locale şi-au putut creşte treptat-treptat afacerile – preponderent pe pieţele internaţionale (peste 90%). De la acest punct, evoluţia fenomenului de clusterizare în acest caz particular nu mai are rost să fie prea mult descrisă.“

    Industria de IT este cea care a determinat dezvoltarea rapidă a Clujului, transformând oraşul de pe Someş în al doilea „motor“ al economiei după Bucureşti. Iar acest lucru a fost posibil printr-o serie de oportunităţi de care clujenii au profitat, după cum remarcă Stelian Brad: „Dintre oportunităţile acelor vremuri aş menţiona deschiderea canalelor de comunicare cu occidentul, capacitatea specialiştilor IT din oraş de a comunica uşor cu colegii omologi din occident, nivelul redus al capitalului financiar iniţial necesar pentru a porni o afacere privată în domeniul dezvoltării software, raportul preţ/calitate al serviciilor prestate de specialiştii locali extrem de competitiv, evoluţia pozitivă a industriei IT pe plan internaţional, dezvoltarea accelerată a internetului, explozia tehnologiilor hardware şi software în domeniul comunicaţiilor care a facilitat globalizarea afacerilor IT, precum şi impactul IT asupra creşterii productivităţii şi competitivităţii altor sectoare economice“.

    De aici şi până la concentrarea geografică a companiilor de IT din Cluj a mai fost doar un pas, care s-a pliat perfect pe fondul cererii venite din pieţele vestice. „Acestea au ajuns la un grad de saturaţie. Clujul însemna o masă critică de specialişti care pot fi educaţi prin interacţiunea cu pieţele mature. Motivaţiile primare au fost secondate de factori precum preţuri convenabile, competenţele lingvistice, proximitatea geografică, avantajul unei culturi europene sau reducerile de taxe“, subliniază Călin Văduva, CEO al Fortech. „În primul rând, la nivelul României, Clujul deţine cea mai mare pondere de specialişti IT raportat la populaţia activă. Totodată, Clujul este caracterizat de o forţă de muncă preponderant tânără, orientată spre învăţare. Astfel, oraşul a împrumutat repede o cultură a standardelor şi a calităţii muncii, inspirată de experienţa colaborării cu clienţii internaţionali. Apoi, colaborarea dintre universităţi şi companii, dezvoltarea unui cluster de IT sau elanul antreprenorial pot constitui factori diferenţiatori, sporind capitalul de atractivitate al Clujului în comparaţie cu alte oraşe.“

  • Exportul este principalul motor de creştere pentru IMM-urile din Europa

    Exportul este principalul motor de creştere pentru IMM-urile din Europa, potrivit unui studiu UPS. Companiile mici şi mijlocii (IMM-uri) din Europa estimează accelerarea activităţii de export pe parcursul anului viitor. Analiza a sondat 10,717 proprietari şi manageri de IMM-uri din domenii precum auto, îngrijire a sănătăţii, high-tech, industrii şi retail şi s-a desfăşurat între 15 iunie – 7 august 2015  

    Studiul arată că: 9 din 10 IMM-uri din Europa estimează afaceri în creştere în 2016, pe fondul extinderii activităţii de export în industrii menţionate mai sus. Există o tendinţă accelerată de adopţie a comerţului online în rândul IMM-urilor . De asemenea, în ultimii trei ani, 49% dintre IMM-urile cu activitate la export au raportat o creştere a cifrei de afaceri

    În urma studiului a reieşit că Germania este ţara europeană cu cel mai mare număr de IMM-uri cu activitate de export, peste 120.000 de companii

    „IMM-urile din Europa înregistrează un avans al exporturilor şi intră în pieţe noi, beneficiind astfel de oportunităţi de creştere a afacerilor,” declară Cindy Miller, Preşedinte, UPS Europa. „Notabil este faptul că adesea cererea din partea clienţilor îi determină să înceapă activitatea de export. Bariere impuse sau reale stau în calea extinderii companiilor în această zonă, până ce clienţii îi contactează direct pentru a plasa comenzi. Într-o perioadă în plină expansiune a comerţului electronic, IMM-urile europene beneficiază de multe oportunităţi generate de activitatea de export.”

    Pentru fiecare ţară, există preferinţe clare pentru anumite destinaţii de export, cu toate că acestea se extind treptat. În general, cea mai mare piaţă non-europeană pentru export, după SUA, este Asia, urmată de Africa şi Orientul Mijlociu. China rămâne o destinaţie nesemnificativă de export, doar 11% dintre companii exportă acolo.

    „IMM-urile din Europa cu activitate de export se maturizează rapid,” spune Cindy Miller. „Acum, companiie sunt preocupate mai ales de probleme mai practice, precum siguranţa transporturilor, aşteptând sprijin din partea partenerilor logistici pentru a ajunge la cât mai multe pieţele internaţionale.”

    Majoritatea companiilor mici şi mijlocii din Europa au început activitatea de export la cererea clienţilor – reprezentanţii companiilor din Belgia, Franţa, Germania şi Marea Britanie afirmă că acesta a fost principalul driver. Acest factor se regăseşte în top trei argumente pentru IMM-urile din Europa , cu excepţia companiilor din Italia, să intre pe pieţe noi.
     

  • Ţara care îşi vinde locuitorii ca sclavi. Oamenii sunt “exportaţi” în străinătate, unde lucrează în condiţii de muncă forţată

    Un expert ONU în drepturile omului a atras atenţia asupra unui fenomen îngrijorător, într-un raport către Adunarea generală.

    50.000 de nord-coreeni au fost constrânşi de autorităţile ţării lor să meargă să muncească în străinătate, în principal în Rusia şi China, Potrivit AFP şi DPA.

    Marzuki Darusman, trimis special al ONU pentru monitorizarea situaţiei drepturilor omului în Coreea de Nord, a afirmat că Phenianul a recurs tot mai mult la această practică, foarte lucrativă, care i-ar aduce statului comunist între 1,2 miliarde şi 2,3 miliarde de dolari pe an.

    Citiţi mai multe pe www.stirileprotv.ro