“Activitatea de investiţii în Europa Centrală a crescut substanţial în 2011, ajungând la 6,1 miliarde de euro investiţi realizate în principalele pieţe din regiune, respectiv Polonia, Cehia, Slovacia, Ungaria şi România. Această sumă este dublul celor 2,9 miliarde de euro învestiţi în Europa Centrală în 2010”, potrivit unui raport al companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield. În România, volumul tranzacţiilor în 2011 a fost de 320 de milioane de euro, reprezentând doar 5% din totalul din regiunea analizată. Faţă de 2010, achiziţiile de active imobiliare de pe piaţa locală au crescut cu 32%, de la 241 milioane de euro. Astfel, România a avut cea mai modestă evoluţie a activităţii sectorului tranzacţiilor imobiliare, având în vedere că celelalte pieţe din regiune au raportat creşteri semnificativ mai mari.
Tag: Europa Centrala
-
Fondul Proprietatea va fi inclus în trei indici regionali ai Bursei din Viena
“Vizibilitatea internaţională a Fondului Proprietatea va creşte semnificativ în rândul investitorilor instituţionali şi de retail în urma acestei decizii, ceea ce va stimula şi volumele de tranzacţionare pentru acţiunile FP”, potrivit Bursei din Viena.
În prezent, 12 instituţii financiare internaţionale (Barclays, Commerzbank, Danske Bank, Erste Bank, Erste Sparinvest KAG, Handelsbanken, Market Access, RBS, RCB, Société Generale, Swedbank, Unicredit) oferă o serie de certificate şi ETF-uri (Exchange Traded Funds) bazate pe indicii SETX, CECExt si NTX ai Bursei din Viena.
După listarea la Bursa de Valori Bucureşti, acţiunile FP au fost incluse şi în indicele ROTX – Romanian Traded Index (diseminat în timp real de Bursa din Viena), iar în prezent reprezintă peste 20% din ponderea indicelui. Indicele ROTX a fost lansat în martie 2005 de Bursa din Viena în cooperare cu Bursa de Valori Bucureşti.
În prezent, Bursa din Viena operează cu un număr de 47 de indici internaţionali.
-
Credit Agricole: Din cauza Romaniei si a Ungariei nu au incredere investitorii in Europa Centrala
Guillaume Tresca, analist al Credit Agricole, apreciaza ca in
Europa Centrala si de Est se adancesc diferentele de performanta
economica intre state, cu Romania si Ungaria “luptandu-se sa iasa
din turbulentele crizei” pe de o parte, iar de cealalta parte cu
Polonia si Cehia care “prezinta oportunitati atractive” pentru
investitori. Analistul crede ca aceste discrepante intre tari vor
continua sa se manifeste si pe parcursul ultimului trimestru din
2010.“Europa Centrala sufera de pe urma unei perceptii inca defavorabile
a investitorilor, iar daca este asa, este in special din cauza
situatiei din Ungaria si Romania, care raman destul de riscante”,
apreciaza Tresca, notand ca ambele tari incearca sa-si reduca
deficitele si sa stimuleze cererea interna pe fondul unei
instabilitati politice interne. Polonia si Cehia au avut, in
schimb, ameliorari in toate sectoarele pe parcursul trimestrului al
treilea.Banca estimeaza pentru anul acesta o scadere a economiei romanesti
cu 2%, urmata de o crestere cu 1,7% la anul.Pentru Ungaria, Credit Agricole estimeaza stagnare a economiei
anul acesta, urmata de o crestere de 2,4% la anul. Polonia va
termina 2010 pe plus cu 3,1% si anul viitor cu 3,4%, in timp ce
economia ceha va creste cu 1,5%, respectiv 3%.Analistii francezi incadreaza Romania in grupul tarilor unde
deficitele de cont curent sunt de asteptat sa se adanceasca si sa
ajunga rapid la niveluri aproape nesustenabile pe termen mediu sau
lung, incluzand Turcia, Africa de Sud, Romania, unele tari din
Orientul Mijlociu care nu sunt exportatoare de energie si zona
Africii de Nord.Prognoza pentru deficitul de cont curent este de 5,8% din PIB in
2010 si de 6,9% la anul. Banca franceza estimeaza ca Romania va
incheia anul in curs cu o inflatie medie de 6,2%, care va cobori in
2011 la 5,2%.Majorarea deficitului de cont curent al Romaniei, ca expresie a
dezechilibrului comercial si a influxurilor mai mici de fonduri din
strainatate, nu este o premisa buna nici pentru perspectiva
cursului de schimb, pe care Credit Agricole il vede la 4,35
lei/euro la sfarsitul lunii decembrie, pentru a ajunge apoi in
iunie 2011 la 4,30 lei/euro, urmand sa incheie anul viitor la 4,20
lei/euro.Grupul Credit Agricole este proprietarul bancii grecesti Emporiki,
care are operatiuni si pe piata romaneasca. -
Creditele neperformante din Europa Centrala si de Est vor atinge punctul maxim in acest an
In pofida capitalizarii suficiente a bancilor pentru a face fata
volumului de credite neperformante asteptate pentru 2010, statele
din Europa Centrala si de Est sunt foarte vulnerabile la
inrautatirea situatiei economice.
O noua accelerare a imprumuturilor neperformante, in cazul unui
scenariu economic pesimist, ar slabi bancile si ar reduce
capacitatea acestora de a absorbi pierderile, se arata in Raportul
Perspective Economice Globale 2010, Capitolul I, al FMI.Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
-
Romania a obtinut anul trecut finantari externe de 185 mil. dolari
Suma atrasa de Romania, obtinuta exclusiv din emisiune de
obligatiuni si credite sindicalizate, este mult inferioara celor
atrase in total de tari central- si est-europene ca Polonia
(aproape 13,4 miliarde de dolari), Ungaria (5,6 miliarde) si chiar
Bulgaria (540 milioane) sau Letonia (278,2 milioane).Valoarea obligatiunilor externe emise de Romania in 2009 a fost
de numai 23,9 milioane de dolari, comparativ cu 10,1 miliarde
pentru Polonia, 3,1 miliarde pentru Croatia, 3 miliarde pentru
Ungaria si 2,4 miliarde in cazul Lituaniei.Pe ansamblul pietelor emergente, ca valoare a obligatiunilor
externe emise in 2009, Polonia este depasita de Mexic (15,5
miliarde), Venezuela, Brazilia, Qatar, Emiratele Arabe Unite si
Rusia (10,8 miliarde).In 2008, Romania s-a imprumutat din obligatiuni externe cu 1,16
miliarde de dolari.La capitolul credite sindicalizate, statistica FMI indica pentru
Romania o valoare de 161,3 milioane de dolari in 2009, comparativ
cu 727,5 milioane in anul precedent.Dintre tarile central- si est-europene, cel mai mult au apelat
la aceasta modalitate de finantare Ungaria, cu 1,37 miliarde de
dolari, si Serbia, cu aproape 887 de milioane. Pe ansamblul
economiilor emergente, cel mai mult s-au imprumutat prin credite
sindicalizate India (38 miliarde), China (23,5 miliarde) si Rusia
(35,1 miliarde). -
De fapt o sa fie bine
“Viata noastra e in mainile noastre, chiar daca suntem membri ai
UE si inconjurati de tari mari – Rusia pe de o parte, Germania pe
de alta si – gratie tehnologiei moderne – nici SUA nu mai sunt asa
de departe ca odinioara”, a declarat ironic Viktor Orban,
presedintele partidului de centru-dreapta Fidesz, readus la putere
prin vot popular. Orban se referea de fapt la viitoarele negocieri
cu FMI, despre care sustine ca sunt importante, doar ca nu vrea ca
ungurii sa creada ca soarta tarii lor se decide peste hotare.Cum era de asteptat, tonul se schimba cand e vorba de interviuri
pentru presa straina. Janos Martonyi, desemnat sa ocupe functia de
ministru de externe intr-un guvern al Fidesz, sustine intr-un
interviu pentru Reuters ca e posibila o prelungire a actualului
acord cu FMI sau incheierea unuia nou, dupa ce actualul expira in
octombrie. In tot cazul, necesitatile de finantare pentru anul in
curs raman notabile, atata vreme cat dupa primele cinci luni,
autoritatile au calculat ca deficitul va depasi deja 80% din cel
programat pentru tot anul, tinta pentru 2010 fiind de 3,8% din PIB.
Viktor Orban, care in opozitie a avertizat in mai multe randuri ca
tinta e nerealista, a prezis ca deficitul va ajunge la 7-7,5% anul
acesta si a declarat pentru Financial Times ca el nu-si propune
nicio tinta de deficit. “Intrebarea nu e ce tinta avem, ci cat de
mare e deficitul”, afirma el.Cu toate acestea, Fidesz a promis in campanie o reducere a
fiscalitatii, care ar urma sa fie finantate prin concedierea
personalului inutil din administratie (de pilda, scrie
Portfolio.hu, ar urma sa fie injumatatit numarul de consilieri
locali). Masuri de austeritate? “Masurile de austeritate nu-s
masuri”, raspunde Orban. “In Ungaria, ele duc la contractarea
economiei si impiedica viitoarea crestere.” In tot cazul, liderul
Fidesz are in mod evident o viziune mai pesimista despre
indicatorii statistici: in afara de previziunile sumbre despre
deficit, crede si ca rata reala a somajului a ajuns deja undeva la
16-20%. Tot la capitolul viziune despre economie, Fidesz sustine ca
va promova atat proiectul energetic Nabucco, cat si South Stream,
ceea ce ar fi o dovada de continuitate fata de fostele
guvernari.
Pe scurtBULGARIA
Exportul va va salva. Cresterea exporturilor va fi factorul
esential de stimulare a redresarii economiei bulgare, apreciaza
FMI, in raportul de previziuni privind Bulgaria in 2010, obtinut de
agentia BGNES. FMI sustine ca economia de la sud de Dunare isi va
reveni pe urmele celei europene, dar nu asteapta pentru acest an o
crestere mai mare de 0,2%, apropiata de prognoza oficiala de 0,3%
formulata in ianuarie, atunci cand guvernul de la Sofia a revizuit
prognoza precedenta (care avea in vedere o scadere de 2%). In
schimb, daca exporturile vor creste, piata interna se va contracta
in continuare, mai ales ca efect al cresterii somajului, asteptat
sa urce de la o rata de 7,8% in 2009 la 9,2% in 2010. Fondul
preconizeaza si o reducere a investitiilor in Bulgaria, ca efect al
slabei dinamici economice. Contul curent al balantei de plati ar
urma sa se micsoreze in continuare, de la 9,5% din PIB in 2009 la
6,25% din PIB in acest an, iar inflatia ar urma sa se situeze in
jur de 2,2%. Cat priveste deficitul fiscal, FMI numeste “foarte
indraznet” planul premierului Borisov de a reduce deficitul la 0,7%
din PIB si propune in loc o estimare de 1,8% din PIB. Deloc in
ultimul rand, institutia de la Washington atrage atentia ca
Bulgaria se confrunta cu riscul ca bancile-mama straine sa-si
retraga banii din filialele bulgaresti.LETONIA
Norocul unora. Compania AirBaltic din Letonia va avea parte de
investitii din partea statului in valoare de circa 1 miliard de
euro in urmatorii trei ani, pentru modernizarea flotei de avioane,
a declarat Bertolt Flick, CEO al AirBaltic, citat de BalticTimes. O
serie de comentatori au criticat aspru insa decizia guvernului de a
elibera imediat banii pentru investitii, considerand ca e vorba de
o risipa de bani publici, atata vreme cat alte zone ale economiei
se confrunta cu taieri drastice de bugete. Guvernul de la Riga
controleaza peste 52% din actiunile companiei, control pe care pana
acum l-a pastrat cu strasnicie, desi au aparut numeroase oferte de
a prelua compania din partea unor operatori aerieni europeni.
Ministrii cabinetului au confirmat ca guvernul va investi intr-o
prima faza 15,6 milioane de lati (22,2 milioane de euro) in
AirBaltic. Capitalul companiei va fi majorat cu 30 de milioane de
lati, la majorare urmand sa participe si actionarul minoritar
Baltijas Aviacijas Sistemas. La ora actuala, cele mai noi avioane
din flota AirBaltic au 19 ani vechime. -
Köszönöm, dar ajunge
“Nu mai avem nevoie de banii FMI si estimarea mea e ca din
moment ce Ungaria merge pe acelasi drum bun de pana acum, nu vom
mai avea nevoie de ajutor financiar”, a declarat Oszko pentru
Financial Times. Drumul bun inseamna capacitate de a reduce
cheltuielile bugetare si capacitate de a atrage resurse financiare
de pe pietele private, in loc de FMI, UE si Banca Mondiala, adica
institutiile ce au oferit Ungariei o linie de credit de 20 de
miliarde de euro in octombrie 2008, cand tara se confrunta cu o
criza acuta de lichiditati. Dupa ce a folosit 14 miliarde de euro,
ultima transa de credit, prevazuta pentru decembrie 2009, nu a mai
fost trasa de guvernul ungar.Economia tarii, estimata sa se fi contractat cu 6,7% anul trecut,
are slabe sanse de crestere in 2010, de cel mult 0,6% in cazul cel
mai bun. Peter Oszko a insistat insa ca din primavara anului
trecut, cand guvernul condus de tehnocratul Gordon Bajnai a preluat
fraiele, disciplina fiscala a fost reintrodusa, cu eforturi mari,
dar cu succes – forintul, doborat de criza in toamna lui 2008, a
castigat in valoare 15% fata de euro din martie 2009 incoace.Mai departe, continuarea reformei sistemului de pensii si asistenta
sociala a facut posibila limitarea deficitului bugetar, estimat la
3,9% din PIB in 2009. Pentru moment, analistii par sa se preocupe
mai putin de starea economiei si mai mult de declaratiile
politicienilor: partidul de opozitie Fidesz continua sa vorbeasca
despre cum ar trebui sa fie gestionat bugetul si ca deficitul ar
putea ajunge la 7% din PIB daca ar fi calculat corect.Reprezentantul rezident al FMI, Irina Ivaschenko, a replicat,
evident, ca Fondul nu va tolera indisciplina fiscala, mai ales
acum, dupa ce obiectivul de deficit pentru 2010 – 3,8% din PIB – a
fost convenit de guvern cu Fondul si considerat de catre expertii
acestuia drept “realizabil”. Cat priveste datoria, premierul Oszko
a promis ca Ungaria isi va limita indatorarea externa in 2010 la
1,5 miliarde de euro, tinta fixata de Agentia de Administrare a
Datoriilor (AKK) si necesara pentru achitarea debitelor ce vor
ajunge la scadenta. “Vrem sa ne concentram pe emisiunea de titluri
pentru piata interna, pentru ca nu dorim sa ne majoram datoria in
valuta”, a declarat premierul, citat de Portfolio.hu.Pe scurt:
- BULGARIA
Vecinii se tin bine. Agentia de evaluare financiara Moody’s a
imbunatatit perspectiva de rating a Bulgariei, de la stabil la
pozitiv – prima decizie pozitiva in privinta ratingului unei tari
din UE din iulie 2008 incoace. “Finantele publice s-au dovedit
relativ rezistente pe parcursul crizei din 2008-2009. In ciuda unei
recesiuni adanci, Bulgaria are un deficit bugetar foarte redus,
raportat la standardele globale din 2009 si 2010, iar datoria
publica este mica si stabila”, a declarat Kenneth Orchard,
vicepresedinte al Moody’s si senior credit officer in departamentul
de analiza a riscului suveran. O imbunatatire a ratingului
propriu-zis actual (Baa2) depinde insa de capacitatea tarii de a
relua cresterea economica si a rezista impactului socurilor
regionale, inclusiv problemelor curente din Grecia. - UNGARIA
La ce e bun frigul. Producatorul de electrocasnice Electrolux a
angajat 5,2 milioane de euro pentru dezvoltarea in acest an a unor
noi produse la fabrica din Nyregyhaza din estul Ungariei. Oficialii
firmei, citati de MTI, au declarat ca, desi vanzarile de produse
albe au scazut in Europa de Vest, compania a reusit totusi sa-si
mentina numarul de angajati, iar acum productia incepe sa se
intoarca la nivelurile din 2008. Electrolux are 4.000 de angajati
in Ungaria, tara care a devenit pentru companie cea mai mare baza
de productie de frigidere si congelatoare din Europa. Fabrica din
Nyregyhaza a fost infiintata acum cinci ani, cu o investitie de 85
de milioane de euro, si livreaza 580 de modele distincte de aparate
de refrigerare. Pentru anul in curs este estimata o productie de
700.000 de unitati.
- UCRAINA
Directia de zbor. Uzina Aviant din Kiev a lansat la 30 decembrie
productia de serie a avionului An-148 de pasageri pentru
transportul regional, scrie Kyiv Post. Modelul An-148 are o
capacitate de 68-85 de pasageri si este proiectat de biroul de la
Kiev al companiei Antonov. La ceremonia de lansare de la Aviant a
fost prezent premierul Iulia Timosenko, care a vorbit despre
diversificarea economiei ucrainene, de la exporturile de materii
prime la productia de varf. In mandatul lui Timosenko, aceasta
diversificare a imbracat inclusiv forma reluarii cooperarii cu
Rusia pentru productia si vanzarea de avioane. Anul trecut, Ucraina
a avut contracte de export si de intretinere pentru avioane in
valoare de sute de milioane de dolari din partea tarilor in curs de
dezvoltare din Africa, Orientul Mijlociu si Asia de Sud-Est,
noteaza Kyiv Post.
- BULGARIA
-
Vom fi iarasi ce-am fost
“Ungaria isi poate relua pozitia de lider economic in Europa
Centrala, de care s-a bucurat in a doua jumatate a anilor ’90”, a
declarat premierul maghiar Gordon Bajnai in cadrul unui eveniment
la New York. Statul maghiar a fost capabil sa se reintoarca pe
pietele mondiale de capital la doar 8-9 luni dupa ce criza a blocat
caile de finantare interna si externa ale tarii, cu exceptia
creditului de la FMI. Potrivit MTI-Econews, premierul a acuzat
partidele politice pentru pierderea statutului tarii de lider
regional, pe motiv ca politicienii au ignorat necesitatea
reformelor pentru a castiga voturi (aluzia este in primul rand la
fostul premier socialist Ferenc Gyurcsany). Intrebat daca reforma
va putea continua dupa alegerile generale din primavara, Bajnai
afirma ca va fi responsabilitatea noului guvern sa adopte o
politica economica rezonabila si care sa promoveze disciplina
fiscala.Declaratiile premierului vin in contextul in care Banca Mondiala a
aprobat saptamana trecuta un imprumut de un miliard de euro pentru
Ungaria, in cadrul acordului de finantare multilaterala incheiat in
urma cu 11 luni de Budapesta cu FMI, Banca Mondiala si Uniunea
Europeana. “Creditul este menit sa contribuie la reforma fiscala,
la programul de stabilitate financiara si la reforma sistemului de
pensii”, a facut cunoscut Banca Mondiala. Imprumutul, acordat pe
aproape noua ani, face parte din pachetul de 20 de miliarde de euro
angajat de aceste institutii in octombrie 2008, intr-un moment cand
economia ungara a fost puternic lovita de criza. FMI a acordat
atunci o prima transa de 4,9 miliarde; dupa o a doua transa in
martie si o a treia in luna iunie, Fondul a imprumutat Ungaria cu
8,4 miliarde de euro, mai mult de 70% din totalul liniei de credit
pentru cei doi ani. Desi situatia tarii s-a imbunatatit ca efect al
acestor finantari, guvernul de la Budapesta estimeaza pentru acest
an o scadere a PIB de 6,7% a economiei.Impartasind aceleasi ambitii cu cele ale lui Bajnai, ministrul de
finante Peter Oszko a declarat insa ca scopul guvernului sau este
acela de a depasi dependenta de finantarea FMI si a altor
institutii multilaterale. Ministrul invoca drept argument faptul ca
Ungaria se poate finanta deja de pe pietele externe si ca aceasta
capacitate va creste pe masura ce interesul investitorilor pentru
Europa Centrala se va redresa. Budapesta ar putea recurge la o
emisiune de obligatiuni externe in prima jumatate a lui 2010,
sustine Oszko. Cat priveste suportul macroeconomic al acestor
ambitii, ministrul spune ca bugetul pe anul urmator prevede o
reducere a cheltuielilor de 400 de miliarde de forinti (circa 1,5
miliarde de euro) si ca incasarile la bugetul de stat vor atinge
tinta propusa in acest an. Pe de alta parte insa, ministrul
recunoaste ca incasarea taxelor de la companii pana la finele
anului este dificil de estimat, iar cheltuielile in sistemul de
sanatate au crescut in prima jumatate a anului fata de perioada
corespunzatoare a lui 2008. Oszko a adaugat ca aderarea cat mai
rapida la zona euro este o prioritate pentru Ungaria, motivand ca
adoptarea monedei unice va avea un efect semnificativ asupra
stabilitatii si competitivitatii economice.Alaturi de Letonia si Islanda, Ungaria se afla intr-o perioada de
“stabilizare fragila”, insa este prea devreme sa se poata vorbi de
o redresare, potrivit Moody’s. Agentia de rating afirma ca nu se
poate afirma cu siguranta ca economiile celor trei tari ar fi atins
deja cel mai de jos punct al crizei. Ratingurile Letoniei, Ungariei
si Islandei au fost coborate in mod repetat in ultimele evaluari
ale agentiei, iar perspectivele se mentin negative, semnaland
posibilitatea unor alte retrogradari in urmatoarea perioada.
Moody’s a admis ca situatia economica a celor trei state “da semne
de redresare”, iar indicatorii economici nu se mai degradeaza la
fel de rapid ca in trecut.“Totusi, este mult prea devreme sa anticipam o revenire a
economiilor, intrucat nu este suficient de clar daca aceste
tendinte sunt sustenabile”, afirma Dietmar Hornung, vicepresedinte
al departamentului de risc suveran al Moody’s. Agentia noteaza ca
imbunatatirile de acum se datoreaza mai ales factorilor externi, in
contextul evolutiei peste asteptari a zonei euro. Economiile
regionale raman insa fragile, iar companiile se confrunta cu
niveluri ridicate ale datoriilor.