BusinessMagazin

Tag: documente

  • Românul desemnat antreprenorul anului în Italia. A construit o afacere de 16 milioane de euro mizând pe dorul de casă al conaţionalilor

    Florin Simon, singurul român desemnat antreprenorul străin al anului în Italia, face parte din primele generaţii de emigranţi care au luat drumul Vestului în anii ’90. În două decenii, a construit o afacere de 16 milioane de euro mizând pe dorul de casă al românilor din Italia.

    “Aveţi de mers 10 staţii cu metroul, 16 staţii cu autobuzul şi 200 de metri pe jos“ – aşa au sunat indicaţiile pe care le-am primit la telefon pentru a ajunge din centrul Romei până la depozitul lui Florin Simon, antreprenorul numit în urmă aproximativ trei ani omul de afaceri al anului în Italia, singurul premiu acordat antreprenorilor imigranţi din Italia, de compania de transfer de bani MoneyGram.

    Sosit în Peninsulă în urmă cu 18 ani, Florin Simon a pus bazele unei companii de import şi distribuţie de produse fabricate în România care ajung la românii răspândiţi în toată Italia. Afacerea totalizează în prezent venituri de 16 milioane de euro şi are 50 de angajaţi, toţi români. Denumită simbolic Roma..nia SRL, compania lui Simon a îndeplinit toate cele cinci criterii pentru câştigarea titlului de „cel mai bun antreprenor“: creştere, număr de angajaţi, inovaţie, tineri antreprenori şi responsabilitate socială.

    În drum spre depozitul lui Florin Simon, semnele că te apropii de o mică Românie sunt evidente de la staţia de metrou Rebibbia, în nordul Romei, unde vezi la tot pasul afişe cu apartamente de închiriat în limba română. Depozitul, întins pe o suprafaţă de 3.000 de metri pătraţi, se află într-o zonă industrială din Roma, poartă în poartă cu un depozit al producătorului italian de cafea Lavazza, departe de Forul Roman, de Vatican şi, în general, de ochii turiştilor. Chiar dacă era o zi de sâmbătă, Florin Simon a fost bucuros să acorde un interviu între două întâlniri de afaceri şi a fost încântat să răsfoiască o revistă Business Magazin în care a găsit întâmplător şi povestea antreprenorială a lui Adrian Gârmacea, fondatorul Electric Plus şi al brandului Barrier, originar, la fel ca şi el, din zona Moldovei. Sunt prieteni şi, potrivit lui Simon, se gândeau chiar să colaboreze, dar afacerea românului stabilit în Italia se concentrează deocamdată exclusiv pe produsele alimentare.

    „Povestea mea este lungă, aş putea spune că poate fi cuprinsă într-o carte“, şi-a început Simon discursul presărat cu oftaturi dese şi zâmbete modeste. Începe cu concluziile: a sosit singur la Roma în 1996, la 26 de ani, dar acum alături de el se află părinţii săi, soţia sa, Monica, fără de care spune că nu şi-ar fi putut construi afacerea, şi cei doi copii, unul în vârstă de 19 ani, student la Economie şi Management în Roma, şi un băieţel de 12 ani, elev pasionat de fotbal.

    Spiritul antreprenorial al lui Simon a început să se manifeste când avea puţin peste 20 de ani, în Bacău: „Făceam tot comerţ, adică luam de aici – vindeam acolo, vindeam nişte măsuţe găsite prin târgurile la care mergeam zilnic: la Roznov, la Târgu-Frumos, la Bucureşti“. Şi-a încercat apoi norocul cu un bar şi, pentru că lucrurile nu mergeau bine, a decis să plece în Italia cu gândul de a economisi banii de care afacerile lui aveau nevoie ca să funcţioneze. „Am venit în Italia pentru că aveam aici o rudă îndepărtată care mi-a spus că îmi poate oferi un pat. Era bun şi acesta, nu am fost nevoit să dorm pe sub poduri sau prin vagoane, cum s-a întâmplat cu alţi conaţionali“, îşi aminteşte Simon.

    Cele patru luni care au urmat au fost însă printre cele mai grele din viaţa sa: posturile erau blocate, mai ales în domeniul construcţiilor, din cauza Mani Pulite, una dintre cele mai vaste operaţiuni anticorupţie din Europa Occidentală postbelică, în care a fost dezvăluită lumea afacerilor murdare din spatele sistemului politic italian. După patru luni a reuşit să îşi găsească un loc de muncă pe un şantier, tot prin intermediul unei cunoştinţe. „Ţin minte că eram foarte descurajat şi aş fi vrut să mă întorc“, spune Simon. Dar nu se putea întoarce din cauza unui împrumut de 1.000 de dolari pe care trebuia să îl returneze cu dobândă. „Momentele în care vii sunt foarte grele, te gândeşti numai la familie şi îţi spui «Ce bine era acasă!».“ A început să lucreze ca salahor (ajutor de zidar – n.r.), muncă ce îi asigura un câştig zilnic ce echivalează astăzi cu suma de 25 de euro. „Era o experienţă nouă şi nu îmi plăcea, niciodată nu m-am gândit că o să lucrez în construcţii, nici nu mă uitam la domeniul acesta când eram în România.“

    Spera însă să strângă 10.000 de dolari într-un an, cu care să se întoarcă în România şi să îşi continue afacerile. După un an însă, a realizat că nu reuşeşte să economisească nici măcar suma pe care o împrumutase din cauza cheltuielilor pe chirie şi hrană. „După un an de zile începusem să mă obişnuiesc şi să îmi dau seama că, dacă nu ştiu chiar nimic, o să rămân salahor toată viaţa, iar visurile mele nu se vor putea adeveri niciodată“, rememorează el momentul când a conştientizat că s-ar putea să stea în Italia mai mult decât îşi propusese. I-a venit astfel ideea de a-şi face o firmă de renovări, la modă la vremea aceea în Peninsulă. Pentru a face acest lucru, trebuia să cunoască meseria, astfel că a început să se implice tot mai mult în activităţile firmei de construcţii în care era angajat.

    Ulterior s-a angajat într-o altă firmă, nişată pe ceea ce îşi dorea el să facă – rigips, pereţi falşi, tavane – , iar după trei ani consideră că „a început să înveţe“. O altă problemă de care s-a lovit în întemeierea unei firme era însă lipsa documentelor care să îi asigure şederea legală în ţară. „Mă gândeam că niciodată nu o să mă pot realiza. Italia era o ţară care nu îţi oferea prea multe şi trebuia să răzbaţi singur.“ A reuşit să îşi facă documentele în anul 2000, datorită soţiei. Sosită şi ea în Italia la un an după soţul său, a început să lucreze în cadrul unor familii care au ajutat-o să îşi facă documentele mult mai repede şi astfel au intrat amândoi în legalitate.

  • ANCHETA INCENDIULUI din Colectiv: Procurorii ridică de la Primăria Sector 4 documente legate de firma care deţine clubul

    Potrivit unor surse din rândul anchetatorilor, reprezentanţii Primăriei Sectorului 4 pun la dispoziţia anchetatorilor documentele cerute în dosarul în care Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ) face cercetări pentru ucidere din culpă şi vătămare corporală din culpă, în cazul incendiului din Clubul Colectiv.

    Cei trei patroni ai Clubului Colectiv – Alin Anastasescu, Paul Gancea şi Costin Mincu – au fost reţinuţi luni, pentru ucidere din culpă, iar marţi procurorii cer Judecătoriei Sectorului 4 arestarea lor preventivă pentru 30 de zile.

    Incendiul din Clubul Colectiv s-a produs ca urmare a faptului că a fost permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a localului, precum şi a desfăşurării unui foc de artificii în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, a arătat PICCJ, într-un comunicat.

    “Din datele şi probele administrate ulterior a rezultat că incendiul s-a produs ca urmare a faptului că persoanele care aveau în administrare spaţiul respectiv au încurajat şi permis accesul unui număr de persoane mult peste limita admisă a clubului, în condiţiile în care spaţiul nu era prevăzut cu mai multe căi de evacuare în caz de urgenţă, precum şi desfăşurarea unui spectacol cu efecte pirotehnice (foc de artificii) în incinta acoperită a clubului, în condiţiile amenajării interioare improprii unor astfel de activităţi, caracterizate prin existenţa unor materiale uşor inflamabile, montate cu încălcarea dispoziţiilor legale şi pentru evitarea costurilor suplimentare (obiecte de decor şi pentru izolare fonică pe stâlpii de susţinere, pereţi si tavan, respectiv perete antifonat), cu consecinţa morţii şi vătămării corporale a mai multor persoane aflate în club”, potrivit procurorilor.

    În acest dosar, luni au dat declaraţii, în calitate de martori, mai multe persoane care au fost în Clubul Colectiv vineri seară, când a izbucnit incendiul.

    Anchetatorii au mers, luni, în toate spitalele în care sunt internate persoanele rănite în incendiu, pentru a vedea care dintre acestea pot povesti ce s-a întâmplat în Clubul Colectiv.

    În incendiul din Clubul Colectiv au murit 32 de persoane, iar alte aproximativ 130 sunt internate în mai multe spitale din Bucureşti, peste 50 fiind în stare critică sau gravă.

    Ancheta în cazul incendiului din clubul Colectiv este făcută de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, după ce procurorul general a dispus, sâmbătă, preluarea cercetărilor de la Parchetul Tribunalului Bucureşti.

    Procurorii Parchetul instanţei supreme au ridicat şi duminică mai multe documente de la Primăria Sectorului 4 şi de la Inspectoratul Teritorial de Muncă, în cazul incendiului izbucnit în clubul Colectiv, potrivit unor surse judiciare. Astfel, de la ITM au fost ridicate documente privind formele de angajare ale salariaţilor de la clubul Colectiv, iar de la Primărie, documente privind autorizarea funcţionării clubului.

    Parchetul instanţei supreme arăta, într-un comunicat, că poliţiştii bucureşteni ridică documente ”apreciate ca fiind utile soluţionării cauzei” de la sediile mai multor instituţii publice şi private.

    Clubul Colectiv se află în fosta fabrică Pionierul, o clădire de patru etaje, de pe strada Tăbăcarilor, nr. 7. Firma Colectiv Club SRL, care deţine clubul unde a avut loc tragedia de vineri seară, este deţinută de Alin George Anastasescu (47%), Costin Mincu (23%) şi Paul Cătălin Gancea (30%). Alin George Anastasescu este din Voluntari, judeţul Ilfov şi are 28 de ani, Costin Mincu are 36 de ani şi este din Bucureşti, iar Paul Gancea are 28 de ani şi este tot din Bucureşti. Colectiv Club SRL, înfiinţatâ în octombrie 2014, a avut o cifrâ de afaceri de 45.000 de lei în 2014.

    Clubul Colectiv îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, susţine Primăria sectorului 4, în declaraţie precizându-se că în bar/club sunt 80 de locuri pe scaun.

    La concertul de vineri seara, unde intrarea a fost gratuită, au asistat circa 350 de persoane, conform estimărilor participanţilor. Şi la alte manifestări din club au participat sute de persoane, cu mult peste numărul dat de unul dintre acţionari în declaraţia pe propria răspundere.

    Conform documentelor puse la dispoziţie de Primăria Sectorului 4, declaraţia pe propria răspundere este dată în 6 noiembrie 2014 de unul dintre acţionari, Paul Cătălin Gancea, în document precizându-se că este vorba despre un bar/club cu o suprafaţă de 425 metri pătraţi, care are 80 de locuri pe scaun pentru consumatori.

    Primăria sectorului 4 arată că agentul economic îşi desfăşura activitatea în baza declaraţiei pe propria răspundere, conform căreia, erau întrunite condiţiile de funcţionare, specifice pentru fiecare autoritate publică. Declaraţia pe propria răspundere a fost cuprinsă în certificatul constatator pentru punctul de lucru, document eliberat la data de 7.10.2014 de către Registrul Comerţului.

    Ulterior emiterii acestuia, S.C. Colectiv Club SRL s-a adresat Primăriei Sectorului 4, solicitând eliberarea acordului şi autorizaţiei de funcţionare. Primăria arată că, în acest sens, a depus un dosar conţinând: certificatul de înregistrare de la Registrul Comerţului, actul constitutiv de înfiinţare a societăţii, certificatul constatator pentru punctul de lucru, dovada spaţiului, contractul de salubrizare, certificat fiscal emis de Direcţia Generală de Impozite şi Taxe Locale Sector 4, chitanţa dovedind achitarea taxei aferentă eliberării.

    Eliberat de către Registrul Comerţului în baza declaraţiei pe propria răspundere, certificatul constatator cuprinde codurile CAEN pentru tipul de activitate desfăşurată, în acest caz, alimentaţie publică, baruri şi alte activităţi de serviere a băuturilor, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune, activităţi de post producţie video, activităţi de interpretarea artistică, spectacole, alte activităţi recreative şi distractive. Conform legii, certificatul constatator rămâne valabil până la modificarea condiţiilor de funcţionare sau activităţilor pentru care s-a dat declaraţia pe propria răspundere.

    Primăria Sectorului 4 susţine că, având în vedere că acest certificat constatator reprezenta asumarea de către solicitant a responsabilităţilor privitoare la legalitatea desfăşurării activităţilor declarate, iar dosarul de autorizare depus la primărie pe data de 6.11.2014, întrunea toate condiţiile impuse de legislaţia în vigoare, Autoritatea Locală Sector 4 a emis Acordul de Funcţionare Nr. 3909/14.01.2015, respectiv Autorizaţia de Funcţionare Nr. 369/14.01.2015.

    Primăria arată că pe parcursul anului 2015, în cadrul verificărilor întreprinse în incinta mai multor unităţi de profil, la data de 21.10.2015, prin Direcţia Generală de Poliţie Locală Sector 4 – Serviciul Inspecţie Comercială, a fost realizat un control şi în incinta punctului de lucru al S.C. Colectiv Club SRL, situat pe strada Tăbăcarilor nr. 7, corp B, clădirea 15, Parter. Poliţiştii locali au constatat că se respecta obiectul de activitate impus prin autorizaţie, în schimb, personalul angajat nu avea calificarea necesară pentru alimentaţia publică şi a fost aplicată o sancţiune contravenţională, fiind dispuse, totodată, termene pentru intrarea în legalitate.

    Reprezentanţii Autorităţii Locale Sector 4 au desfăşurat verificările în baza atribuţiilor impuse prin Legea Poliţiei Locale, neavând competenţe în a controla respectarea normelor PSI, mai precizează Primăria sectorului 4.

    Martori aflaţi în club au declarat pentru MEDIAFAX că incendiul a fost provocat de artificiile din timpul spectacolului, buretele fonic de pe un stâlp al clădirii aprinzându-se, iar ulterior focul s-a propagat la tavan. Bucăţi din plafon, care era capitonat şi el cu burete fonic, s-au desprins şi au căzut peste oameni.

    Potrivit celor aflaţi la spectacol, un agent de pază a luat un stingător de incendii, însă nu a apucat să intervină înainte ca focul să ajungă la tavan şi să se extindă cu repeziciune. În momentul când tavanul a luat foc, cele aproximativ 250-300 de persoane din club au fost cuprinse de panică şi s-au îmbulzit spre ieşire, creându-se busculadă, deoarece doar una dintre uşile de la intrare s-a deschis de la declanşarea incendiului.

    Ulterior, şi cea de-a doua uşă a fost deschisă, lumea a năvălit afară, dar deja erau pe podea multe persoane care aveau arsuri sau se aflau în stop cardio-respirator. Martorii au mai relatat că un fum greu, înnecăcios, se adunase în club, acesta “ieşind în valuri” pe uşa de la intrare.

    Reprezentantul firmei care a făcut antifonarea în clubul Colectiv spune că patronii localului au refuzat să cumpere material ignifug pentru că era ”prea scump”, el susţinând că o astfel de lucrare se face în mod normal ”pe baza unui proiect întocmit de pompieri, de arhitect”, care însă nu a existat.

    El a precizat că tot tavanul a fost acoperit cu acel tip de material, care este rezistent doar la căldură, nu şi la foc.

    Specialiştii de la Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Securitate Minieră şi Protecţie Antiexplozivă (INCD-INSEMEX) Petroşani investighează, alături de reprezentanţii altor instituţii, cauzele care au dus la izbucnirea incendiului de la Club Colectiv.

    Potrivit unor informaţii ale anchetatorilor, firma care a asigurat artificiile pentru spectacolul pirotehnic din clubul Colectiv este Golden Ideas Fireworks Artists din Bucureşti.

    Contactată de MEDIAFAX, o reprezentantă a companiei a refuzat să confirme sau să infirme informaţia, scuzându-se că nu poate vorbi şi indicând autorităţile pentru a furniza astfel de date.

    Golden Ideas Fireworks Artists, cu sediul pe Drumul Sării nr 57, în sectorul 6, a fost înfiinţată în anul 2005. Afacerile companiei s-au plasat anul trecut la 1,38 milioane lei, iar profitul net a fost de circa 19.000 lei, firma raportând cinci angajaţi în 2014.

  • Procurorii DNA ridică documente de la sediul Apa Nova Ploieşti

    Acţiunea procurorilor are loc la doar o zi după ce anchetatorii de la Serviciul Teritorial Ploieşti al DNA au ridicat documente de la Apa Nova Bucureşti, într-un dosar de trafic de influenţă, în care au fost reţinute trei persoane.

    Apa Nova Ploieşti şi Apa Nova Bucureşti fac parte din grupul francez Veolia, iar ambele operează pe piaţa românească din anul 2000.

    Apa Nova Ploieşti are ca acţionari grupul Veolia, cu 73%, şi municipiul Ploieşti, cu 27% din totalul acţiunilor.

    Apa Nova are încheiat la Ploieşti un contract de concesiune pentru serviciul de alimentare cu apă şi canalizare pe o durată de 25 de ani.

    La ora transmiterii acestei ştiri, procurorii DNA se află la sediul Apa Nova Ploieşti.

    Omul de afaceri Ovidiu Semenescu, fostul trezorier al PNL Vlad Moisescu şi fostul consilier al lui Sorin Oprescu Costin Berevoianu au fost reţinuţi, joi seară, de DNA Ploieşti, în dosarul de corupţie în care este implicată compania Apa Nova.

    Potrivit DNA Ploieşti, Semenescu, administrator al unor societăţi comerciale şi reprezentant neoficial al unui grup de firme străin din care face parte şi SC Apa Nova SA la data faptelor, a fost reţinut pentru două infracţiuni de trafic de influenţă şi două infracţiuni de cumpărare de influenţă.

    Conform sursei citate, Vlad Octavian Moisescu, aflat sub control judiciar în altă cauză, şi Costin Berevoianu, consilier personal al primarului general al Capitalei în perioada 2008-2015, au fost reţinuţi pentru trafic de influenţă.

    Procurorii arată că, în perioada 2008-2015, Semenescu, Moisescu şi Berevoianu şi-au traficat influenţa pe care o aveau la reprezentanţii unor instituţii publice din România (în principal, la Primăria Generală, Consiliul General ale municipiului Bucureşti, Primăria şi Consiliul Local ale Sectorului 1 Bucureşti) în beneficiul agenţilor economici care fac parte dintr-un grup de firme străin, obţinând în schimb de la reprezentanţii acestora sume importante de bani.

    Plata banilor a fost ascunsă sub forma unor contracte încheiate cu societăţi aparţinând sau care sunt controlate de persoanele menţionate, contracte al căror obiect nu a fost prestat în realitate. Concret, în perioada respectivă, Ovidiu Semenescu, folosindu-se de relaţia preferenţială pe care o avea cu Vlad Moisescu, şi anume “ascendentul relaţional al acestuia din urmă la nivelul Primăriei şi Consilului Local al Sectorului 1 Bucureşti”, a facilitat derularea activităţii specifice firmelor pe care le reprezenta, pe raza sectorului 1, cum ar fi încheierea unor contracte cu instituţiile publice, obţinerea unor avize, hotărâri de consiliu favorabile, evitarea luării unor măsuri nefavorabile.

    Urmare a acestei înţelegeri, Moisescu a facilitat, în perioada respectivă, emiterea unor hotărâri de consiliu şi încheierea unor acte adiţionale, peste 11 la număr, prin asigurarea votului unor consilieri din cadrul Consiliului General, care vizau majorarea de tarife, finalizarea şi operarea staţiei de epurare Glina finanţată din fonduri europene, treceri de imobile în proprietatea SC Apa Nova SA, reabilitarea şi modernizarea fântânilor arteziene din municipiul Bucureşti etc.

    Spre exemplu, arată procurorii anticorupţie, în perioada ianuarie – aprilie 2011, Vald Moisescu s-a asigurat că va fi aprobat un act adiţional la un contract de concesiune semnat de SC Apa Nova Bucureşti SA cu Primăria Municipiului Bucureşti, privind obţinerea, de către firma respectivă, a unor majorări extraordinare ale tarifului de alimentare cu apă, respectiv de canalizare, aspecte ce au permis operatorului bucureştean creşterea substanţială a veniturilor/profitului, de la cifra de afaceri netă – 493.644.646 lei, profit net – 85.732.079 lei în 2011, la cifra de afaceri netă 666.912.331 lei şi profitul net-118.135.449 lei în 2012.

    “În acelaşi context, inculpatul Berevoianu Costin, în calitate de consilier al primarului general al Capitalei, a susţinut din această poziţie interesele grupului de firme reprezentat neoficial de inculpatul Semenescu Ovidiu-Traian. Practic, în calitate de consilier al primarului, el a coordonat serviciile comunale de apă, canal, servicii în care era implicată şi compania SC Apa Nova SA. În schimbul influenţei exercitate, inculpaţii Moisescu Vlad-Octavian şi Berevoianu Costin au primit de la grupul de firme reprezentat neoficial de inculpatul Semenescu Ovidiu Traian, diferite sume de bani sub paravanul unor contracte (spre exemplu, de consultanţă) încheiate în mod formal, fără ca obiectul lor să fie prestat în realitate”, preciza DNA.

    În cazul lui Moisescu, adaugă DNA, caracterul fictiv al contractelor a rezultat şi din faptul că unele plăţi erau efectuate înaintea semnării contractului, unele contracte erau semnate de persoane care nu aveau calitate în firmă, erau efectuate plăţi la o zi după încheierea contractului sau fără existenţa vreunui astfel de document, au existat contracte semnate după efectuarea plăţii.

    “Pe de altă parte, pentru intervenţiile făcute în interesul grupului de firme pe care-l reprezenta neoficial, inculpatul Semenescu Ovidiu Traian a încasat diferite sume de bani în trei modalităţi directe de plată încheierea unor contracte de consultanţă, încheierea unor contracte privind activităţi de promovare a imaginii în domeniul sportului, încheierea unor contracte de publicitate prin intermediul unei companii achiziţionate de inculpat special pentru a crea încă un mod de scurgere a banilor din SC Apanova SA şi celelalte companii din grup, sub forma unor acţiuni de promovare. Ca un exemplu elocvent precizăm că, la fiecare aprobare de către Consiliul General al Municipiului Bucureşti a actelor adiţionale la contractul de concesiune care stăteau la baza majorărilor de tarif, se efectuau plăţi către societăţi controlate de către inculpatul Semenescu Ovidiu Traian”, mai notau procurorii.

    Potrivit DNA, celor trei inculpaţi li s-a adus la cunoştinţă calitatea procesuală, urmând ca vineri să fie prezentaţi Tribunalului Prahova cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

    În cauză, procurorii au beneficiat de sprijinul Serviciului Român de Informaţii.

    Procurorii DNA Ploieşti au ridicat, joi, documente de la Apa Nova, Primăria Sectorului 1 şi Primăria Capitalei, într-un dosar care vizează fapte de corupţie ce ar fi fost comise de persoane din conducerea societăţii, printre cei vizaţi în acest caz fiind şi fostul şef al Regiei de Apă-Canal a Capitalei Costin Berevoianu, declarau surse judiciare.

    De asemenea, procurorii DNA Ploieşti au făcut, joi, percheziţii şi la cinci locuinţe şi sedii de firme care au legătură cu faptele vizate.

  • Infrasoft şi-a dublat veniturile în urma vânzărilor Documenta DMS

    Conform datelor financiare înregistrate la jumătatea exerciţiului financiar 2015, INFRASOFT, producătorul român al Documenta DMS – soluţie software de management al documentelor şi automatizare a proceselor interne de lucru ale companiilor private şi organizaţiilor publice, a înregistrat o creştere cu 100% în prima jumătate a anului 2015.

    Documenta DMS este o aplicaţie prin care companiile îşi administrează, automatizează şi controlează fluxul de informaţii şi documente, începând de la contactul cu clienţii şi furnizorii şi până la arhivarea contractelor, proiectelor şi a documentelor financiar-contabile, astfel încât folosirea hârtiilor în formă tipărită să se reducă la minimum.

    Creşterea are la bază doi factori importanţi în direcţiile de business adoptate de companie: majorarea vânzărilor pe piaţa internă şi creşterea exporturilor.

    La dublarea veniturilor au contribuit şi vânzările pe piaţa externă. Focalizată pe Europa, echipa Infrasoft a intrat pe pieţele din Turcia şi Germania, unde Documenta DMS a primit aprecierile unor companii de top în distribuţia de software.

    Infrasoft este o companie românească cu capital privat 100%, specializată în domeniul soluţiilor de stocare, arhivare, procesare şi management (date şi documente), având mai mult de 10 de ani de experienţă pe piaţa românească. Infrasoft are 35 de angajaţi, iar în a doua jumătate a lui 2015 se pregăteşte pentru încă 25 de angajări noi.

  • Dacă aveţi cont pe acest site, este posibil să fiţi şantajat! 32 de milioane de oameni sunt în pericol

    Pe 18 august, mai multe informaţii furate de hackeri de pe site-ul de întâlniri romantice Ashley Madison au fost publicate online. Pe lângă o serie de documente oficiale, informaţiile conţineau şi date despre cei peste 32 de milioane de utilizatori. Aceste informaţii se referă la mai multe lucruri, printre care date financiare sau preferinţele sexuale ale clienţilor. Oraşul cu cei mai mulţi membri, aproape 350.000, este Rio de Janeiro, potrivit celor de la Business Insider.

    După cum era de aşteptat, mulţi dintre cei care aveau cont pe site-ul Ashley Madison au început să fie şantajaţi.

    Site-ul de ştiri CoinDesk a publicat povestea unui cititor care primise unui email prin care era instruit să trimită o anumită sumă de bani pentru a evita publicarea unor informaţii confidenţiale: “Datele tale apar în documentele furate recent de la Ashley Madison, iar eu deţin aceste date. Dacă nu vrei să împart aceste date cu cei dragi ţie, depune 2.00000054 bitcoin (450 dolari) la următoarea adresă…”, notează Business Insider.

    Un alt site, Stuff.co.nz, a publicat alte poveşti similare, cu ameninţări similare. Acestea sunt primele încercări de şantaj, dar este probabil ca ele să continue dacă situaţia nu va fi remediată.

    Şantajul nu este însă cea mai mare problemă a celor de la Ashley Madison; în urma hack-ului, peste 15.000 de adrese de mail aparţinând unor membri ai armatei sau oficiali ai guvernului au fost făcute publice, atrăgând atenţia mai multor instituţii de securitate din Statele Unite.

    În acelaşi timp, scriu cei de la The Times, numeroase case de avocatură au început să primească cereri de divorţ.

    În urma acestui scandal, compania Avid Life Media (cea care deţine site-ul Ashley Madison) ar putea fi obligată să plătească despăgubiri în valoare de 1 miliard de dolari. De asemenea, în cazul în care instituţiile abilitate consideră că sistemul de securitate al site-ului era depăşit, compania va primi o amendă de aproape 800.000 de dolari.

  • Execuţiile ISIS: înscenarea înscenării a fost înscenată? – VIDEO

    Din capul locului trebuie s= spunem c= avem dubii n privin]a autenticit=]ii nregistr=rii video de mai jos. Filmul a fost postat pe internet de grupul de hakeri rusofon CyberBerkut, care l-au g=sit pe laptopul senatorului american John McCain, n timp ce acesta se afla n Ucraina. Hakerii i-au recomandat lui McCain s= nu mai ia n c=l=torii documente confiden]iale.

    Clipul trebuie privit cu rezerve; pe de alt= parte, chiar r`vna cu care o serie de “anali[ti” l-au analizat [i i-au negat autenticitatea ar trebui s= dea de g`ndit.

  • Un nou scandal de spionaj! Documentele care arată cât de departe merg americanii

    WikiLeaks a publicat miercuri o listă cu câteva numere de telefon care, potrivit site-ului, arată că Agenţia Naţională americană pentru Securitate (NSA) a spionat ficiali de rang înalt, relatează Associated Press în pagina electronică.

    Această ultimă dezvăluire a site-ului specializat în publicarea de informaţii clasificate este susceptibilă să relanseze îngrijorări cu privire la faptul că agenţia americană a fost angajată într-o supraveghere generalizată a aliaţilor săi apropiaţi. WikiLeaks a publicat săptămâna trecută documente care par să arate că NSA a spionat Guvernul francez, provocând furia Parisului.

    CINE SUNT PERSOANELE VIZATE DE AGENŢIA AMERICANĂ

  • Un nou scandal de spionaj! Documentele care arată cât de departe merg americanii

    WikiLeaks a publicat miercuri o listă cu câteva numere de telefon care, potrivit site-ului, arată că Agenţia Naţională americană pentru Securitate (NSA) a spionat ficiali de rang înalt, relatează Associated Press în pagina electronică.

    Această ultimă dezvăluire a site-ului specializat în publicarea de informaţii clasificate este susceptibilă să relanseze îngrijorări cu privire la faptul că agenţia americană a fost angajată într-o supraveghere generalizată a aliaţilor săi apropiaţi. WikiLeaks a publicat săptămâna trecută documente care par să arate că NSA a spionat Guvernul francez, provocând furia Parisului.

    CINE SUNT PERSOANELE VIZATE DE AGENŢIA AMERICANĂ

  • Londra şi-a retras mai mulţi spioni după ce Rusia şi China au accesat documentele lui Snowden

    Serviciile de informaţii MI6, care operează în străinătate şi au ca misiune să apere interesele Marii Britanii, şi-au retras agenţii din câteva ţări, afirmă publicaţia, citând oficiali de la biroul premierului David Cameron, de la Ministerul de Interne şi serviciile de informaţii.

    Statele Unite vor ca Snowden să fie adus în faţa justiţiei după ce a publicat documente secrete, a fugit din ţară şi a primit azil la Moscova în 2013. Snowden ar fi descărcat 1,7 milioane de documente secrete înaunte de a fugi din Statele Unite.

    Potrivit BBC, oficialii din cadrul serviciilor de informaţii au avertizat de multă vreme asupra pericolelor reprezentate de informaţiile dezvăluite de Snowden şi a potenţialului lor impact asupra siguranţei cetăţenilor britanici.

    Rusia şi China au reuşit să acceseze documentele criptate, care conţin detalii ale unor tehnici secrete ale serviciilor de informaţii ce pot permite identificarea spionilor britanici şi americani, susţine cotidianul.

    Totuşi un oficial din cadrul biroului lui Cameron a declarat că nu există “dovezi că cineva ar fi fost afectat”.

    O purtătoare de cuvânt a lui Cameron a refuzat să comenteze atunci când a fost contactată de Reuters, iar reprezentanţii serviciilor britanice de informaţii nu a răspuns solicitărilor de a comenta informaţia.

  • Doi antreprenori sunt pe cale să revoluţioneze o afacere de 400 de miliarde de dolari

    Andy Wilson şi Sheng Yang, doi anteprenori din Statele Unite, sunt pe cale să revoluţioneze o afacere de 400 de miliarde de dolari: Logikcull este salvarea firmelor de avocatură pentru că avocaţii pot găsi ceea ce caută mai repede şi la costuri mai mici. Aplicaţia permite etichetarea şi ordonarea automată a lucrurilor, după dată sau subiect.

    Andy Wilson şi Sheng Yang lucrau în 2001 în Washington la un magazin de imprimare frecventat de avocaţi, firme imobiliare şi clienţi ai băncilor. Specialitatea lor era să îi ajute pe avocaţi să caute şi să sorteze email-urile şi documentele relevante pentru un anumit caz. A descoperit ideea afacerii când printa şi sorta diverse email-uri relevante pentru avocaţi.

    Wilson îşi aminteşte că printa sute de documente şi email-uri pe care le încărca în camioane şi le livra avocaţilor la tribunale. Ulterior, sute de avocaţi căutau printre acestea pentru a descoperi informaţii relevante pentru cazurile respective. “Să cauţi prin teancuri întregi de hârtii este ridicol,” îşi aminteşte Wilson. Aşa a venit şi ideea companiei: un soft care să permită descoperirea documentelor importante în doar câteva secunde. Produsul a devenit repede cunoscut şi s-a bucurat de recenzii pozitive din partea birourilor de avocaţi.

    Logikcull are venituri de 4,5 milioane de dolari în şi înregistrează un profit anual de 3 milioane dolari. După începutul crizei financiare, Wilson şi echipa sa au dezvoltat o nouă versiune a produsului, care s-a lansat în 2013. La sfârşitul anului trecut, Logikcull avea 20 de angajaţi.