BusinessMagazin

Tag: dezvoltare

  • Peste hotare. Ţară, ţară, vreţi business românesc?

    ♦ Cine îşi mai aduce aminte de jocul copilăriei „Ţară, ţară, vrem ostaşi”? Pe scurt, jucătorul dintr-o echipă trebuia să „spargă” rândul format de adversari, iar dacă se întâmpla acest lucru, aducea echipei de unde a plecat încă un copil. Ca o paralelă între joc şi realitatea din business, antreprenorii care au pătruns pe pieţe din alte ţări au adus cu ei clienţi noi, oportunităţi de dezvoltare şi de recunoaştere a produselor „made in Ro”, într-o piaţă tot mai globală. Totuşi, prezenţa businessurilor româneşti peste graniţă este timidă. O arată cifrele, o recunosc şi antreprenorii. Cine a îndrăznit să viseze internaţional?

    Extinderea globală devine unul din obiectivele de dezvoltare ale tot mai multor companii locale. După o consolidare pe piaţa locală, atacarea pieţelor din regiune, din Europa de Vest sau chiar din America reprezintă următorul pas pentru a duce businessul la un alt nivel.

    Dacă primele generaţii de antreprenori au dus o luptă de creştere pe piaţa românească, tinerele generaţii aspiră la un business global încă de la început.

    Deşi curaj şi ambiţie există, businessurile au nevoie de mai mult pentru a trece la următorul nivel, în special de finanţări. Din fericire, România trece prin una din cele mai bune perioade în ceea ce priveşte disponibilitatea fondurilor europene, a schemelor de ajutor de stat, dar şi a atenţiei tot mai mari pe care investitorii o acordă pieţei locale.

    „România are acum o perioadă de oportunităţi cu totul deosebite faţă de trecut. Nimeni nu ne garantează că aceste oportunităţi vor fi la fel de mari şi peste 10-20 de ani. Avem acum o fereastră şi putem să facem lucruri, dar dacă nu ştim să ne catalizăm reciproc, dacă nu ştim la nivel de societate să ne sprijinim, atunci vom face mult mai puţin decât am putea face”, spune Tiberiu Moisă, directorul general adjunct midcorporate & IMM, Banca Transilvania, la conferinţa ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România.

    Totuşi, extinderea pe pieţele externe rămâne o provocare structurală pentru firmele româneşti, a mai spus Tiberiu Moisă.

    Nu multe companii au reuşit să facă pasul în afara ţării, una dintre principalele provocări este de a înţelege piaţa, cum funcţionează şi cum diferă consumatorii de cei din România. Pe agenda marilor companii există şi dezvoltarea peste graniţe. Un exemplu în acest sens este TeraPlast, producător de materiale de construcţii.

    „După ce ajungi campion naţional este firesc
    să-ţi încerci forţele şi pe plan extern. Noi încercăm să devenim campioni europeni. Cu siguranţă că nu vor reuşi acest lucru într-un orizont de timp foarte scurt, dar cu siguranţă avem toate şansele ca în următorii 5 ani să putem să devenim capioni pe piaţa din Ungaria. Este alegerea strategică pe care am făcut-o. Pentru a continua creşterea este necesar să te extinzi şi geografic. Aceasta este strategia pe care o implentăm acum, este calea pe care am ales să mergem”, a spus Alexandru Stânean, CEO al TeraPlast Group, în cadrul conferinţei ZF Top 1.000 cele mai mari companii din România.

    Dezvoltarea în afara ţării este luată în calcul de tot mai multe companii, însă paşi concreţi în această direcţie au făcut doar câteva businessuri, din categoria celor mari, dar şi din pătura de mijloc a antreprenoriatului.

    Domeniul IT este cel mai bine reprezentat ca ambasador al businessului românesc peste hotare, fiind industria care a avut cea mai spectaculoasă creştere la nivel local. Totuşi, România a exportat şi branduri de bijuterii, medicale, de curierat.

    Pentru Mihai Marcu, CEO şi preşedinte al MedLife, este natural ca liderii industriilor să ţintească alte pieţe.

    „Este natural ca liderul de piaţă din România să iasă în afara graniţelor. România are cel mai mare PIB din Balcani şi mai mare decât oricare două ţări vecine împreună, e natural ca, atât acţionarii de pe bursă, cât şi finanţatorii să vadă o astfel de dezvoltare ca naturală”, a spus Mihai Marcu.

    În 2019, MedLife anunţa primul pas în afara României, la vecinii din Ungaria, prin achiziţia unei clinici în Budapesta. Preşedintele operatorului medical crede însă că nu brandul este important, strategia sa fiind de a se adapta la particularităţile pieţei. Pe lista sa de extindere se mai află şi alte ţări din regiune, Republica Moldova, Bulgaria şi Serbia.

    „Cu siguranţă, România este cea mai dezvoltată şi prietenoasă piaţă din regiune, începe să aibă o bursă puternică şi un sistem bancar aşezat şi nu va întârzia să exporte capital şi know-how în regiune”, a completat Mihai Marcu.

    Balanţă inegală. Cifra investiţiilor directe în străinătate ale companiilor născute în România arată cât de precauţi sunt antreprenorii locali în comparaţie cu „omologii” lor din ţările din regiune.

    Dintr-o perspectivă pozitivă, nivelul soldului investiţiilor directe în străinătate ale românilor a crescut de şapte ori din 2013 până în 2022, potrivit datelor transmise de BNR.

    Astfel, dacă în urmă cu zece ani, investiţiile directe erau de 616 mil. euro, în 2022 acestea au ajuns la 4,4 miliarde de euro.

    Totuşi, companiile poloneze, de exemplu, investesc de şapte ori mai mult în afara graniţelor ţării, având un nivel de investiţii directe în strrăinătate de 28,5 mld. euro în 2022, din datele BNR.

    Primele destinaţii pentru investiţiile directe în străinătate ale companiilor locale sunt Olanda, unde merg 16% din totalul de 4,4 mld. euro, Cipru, 15% din total, şi Republica Moldova, cu aproape 9%.

     

     

    TeraPlast

    Prima tentativă a companiei de a se extinde în afara graniţelor a fost în 2015, când a deschis o subsidiară în Republica Moldova, dar contextul macroeconomic nu a fost cel potrivit la acea vreme, motiv pentru care a renunţat la biroul de acolo. Doi ani mai târziu, compania a achiziţionat o fabrică în Serbia, pe care ulterior a vândut-o. La finalul anului trecut, grupul TeraPlast a achiziţionat producătorul de ţevi Palplast din Republica Moldova, tranzacţie a cărei valoare s-a ridicat la circa
    1,8 milioane euro.

    La începutul acestui an, TeraPlast a anunţat achiziţionarea grupului Wolfgang Freiler din Austria, care deţine facilităţi de producţie în Ungaria şi o divizie de distribuţie pe mai multe pieţe din Europa Centrală şi de Vest.

    Compania are în plan să se extindă tot mai mult în afara ţării, fiind una din strategiile de dezvoltare ale businessului.

     

    AROBS

    Voicu Oprean a înfiinţat AROBS în 1998, o companie de software care astăzi este una dintre cele mai cunoscute din piaţă şi listată la Bursa de Valori de la Bucureşti. Scopul iniţial pe care l-a a avut Voicu Oprean atunci când a înfiinţat compania a fost acela de a-i în ţară pe cei care ar fi vrut să plece în afară. Astăzi, compania are 1.300 de angajaţi în mai multe oraşe din România, dar şi în afara ţării. AROBS are birouri în Polonia, Ungaria, Germania şi SUA. Extinderea companiei a fost făcută şi prin intermediul achiziţiilor, cumpărând zece companii, unele chiar din afara ţării. Valoarea tranzacţiilor s-a ridicat la circa 40 milioane de euro. AROBS a avut afaceri de 428 milioane lei anul trecut, iar următorul pas în dezvoltarea companiei este de a dubla cifra de afaceri. Obiectivul antreprenorului este de a ajunge unicorn, adică o companie a cărei evaluare depăşeşte 1 miliard euro. În prezent, AROBS are o capitalizare de 160 de milioane euro pe Bursă.

     

    FAN Courier

    Felix Pătrăşcanu, Adrian şi Neculai Mihai au pornit în 1998 o mică afacere într-un apartament din Bucureşti de curierat, livrând colete şi plicuri cu o Dacie 1300. Astăzi, cei trei sunt fondatorii liderului pieţei de curierat, FAN Courier, o companie recent intrată în clubul miliardarilor în lei. Compania are o flotă de peste 5.000 de vehicule şi venituri de peste 1,2 miliarde lei. Compania a făcut pasul în afara ţării, mergând în Republica Moldova în noiembrie 2021. Cu toate că războiul a afectat activitatea companiei în ţara vecină, FAN Courier şi-a propus să ajungă liderul pieţei de curierat din Republica Moldova. Antreprenorii nu au în plan să îşi extindă activitatea şi pe alte pieţe, însă vor să dezvolte segmentul de trimiteri cross-border, adică să le ofere companiilor din România serviciul de transport pentru livrările în afara ţării.

    „Ne-am dus pe pieţele din Bulgaria, Grecia, Ungaria, Slovacia şi vom continua să ne dezvoltăm pe zona respectivă. Ne dorim în continuare să ajutăm firmele din România să poată să iasă şi pe pieţele din afară“, spunea Adrian Mihai, CEO şi cofondator al FAN Courier, la finalul anului trecut.

     

    Bitdefender

    Bitdefender, producător global de soluţii de securitate informatică, este unul dintre cele mai cunoscute branduri româneşti dincolo de graniţă. Compania are în continuare cartierul general în Bucureşti, însă a reuşit să se extinsă puternic la nivel global. Bitdefender are birouri în mai multe state din SUA, Canada, Regatul Unit, Franţa, Germania, Spania, Danemarca, Italia Cipru, Ţările de Jos, Emiratele Arabe Unite, Austrlia, Singapore şi Indonezia. Compania s-a extins atât prin deschidere de birouri, cât şi prin achiziţii de companii din Olanda, Franţa şi Australia, iar cea mai recentă este cumpărarea companiei Horangi Cyber Security, cu sediul în Singapore, tranzacţie care a avut loc în 2023.

    Soluţiile Bitdefender sunt distribuite în 170 de ţări cu ajutorul a peste 20.000 de parteneri şi revânzători.

    Jucătorul a raportat în 2022 la Ministerul de Finanţe afaceri de 1,458 mld. lei, mai mari cu 35% şi un profit net de 292,3 mil. lei, plus 35%. Familia Talpeş intenţionează să listeze Bitdefender pe bursa de la New York, eveniment care a fost amânat pe fondul contextului economic şi geopolitic actual.

     

    Amber Studio

    Amber Studio, dezvoltator român de jocuri video, a fost deschis în urmă cu aproape un deceniu în Bucureşti, timp în care a reuşit să îşi dezvolte businessul atât pe plan local, cât şi în afara ţării. Studioul românesc de jocuri video are birouri în Bucureşti, Botoşani, Craiova, San Francisco, Los Angeles, Montreal, Guadalajara, Kiev, Manila şi Taipei. În toamna anului trecut, compania a anunţat extinderea activităţii în două noi ţări, anume Taiwan şi Filipine.

    Compania a atras în urmă cu aproape doi ani o finanţare în valoare de 20 de milioane de dolari de la Emona Capital LLP, fond de investiţii din Londra, pentru dezvoltarea la nivel internaţional. Cu fondurile atrase, Amber Studio îşi propune să facă şi achiziţii de companii, care să îi permită o extindere şi mai mare pe plan internaţional. în cadrul grupului Amber lucrează peste 1.100 de specialişti, iar la nivel naţional, compania înfiinţată în urmă cu aproape un deceniu înregistrează un număr de aproximativ 650 de angajaţi. Amber a închis anul 2022 cu afaceri de 213 milioane lei, înregistrând o creştere de peste 52% faţă de nivelul din 2021.

     

    UiPath

    UiPath este cea mai mare firmă de software fondată în România, cu vânzări de peste 1 miliard de dolari, care a reuşit în zece ani să îşi crească afacerile de 1.000 de ori. Businessul, fondat de Daniel Dines şi Marius Tîrcă în 2005, a pornit într-un apartament din Bucureşti, însă astăzi UiPath este listată la New York Stock Exchange, unde a început tranzacţionarea în urmă cu trei ani. În 2015, compania a primit prima finanţare de 1,6 milioane de dolari, fonduri care i-au ajutat pe antreprenori să extindă businessul. În acelaşi an, UiPath s-a mutat din apartamentul unde a fost fondat businessul, urmând ca acele să fie momentul de creştere accentuată a companiei.

    Astăzi, compania cu ADN românesc numără 49 de birouri în SUA, Europa, Asia şi Emiratele Unite Arabe. Firma are peste 10.000 de clienţi la nivel mondial, centre de dezvoltare software şi de vânzări în toată lumea, mulţi din clienţi fiind companii din Top Fortune 500. UiPath este prima companie fondată în România care a ajuns la acest nivel.

     

    Alexandrion

    Alexandrion Group este un business fondat de Nawaf Salameh, un antreprenor român de origine siriană, cu o cifră de afaceri de peste 200 mil. euro la nivel global. Compania este cel mai mare producător local de băuturi spirtoase după cifra de afaceri şi are deja prezenţă în peste 60 de state.

    Grupul Alexandrion are peste 100 de firme, din care 30 în România, fiind o reţea globală extinsă, coordonată prin intermediul unor huburi de business deschise în SUA (care acoperă inclusiv Canada şi teritoriile din regiune), Brazilia (care deserveşte ţările din America Latină), Dubai – UAE (care acoperă India şi ţările din Africa şi Orientul Mijlociu), Regatul Unit al Marii Britanii. Iar cea mai recentă piaţă cucerită este cea din Japonia, acolo unde grupul şi-a lansat oficial activitatea chiar în 2023. „Cel mai mare vis al meu este să fim prezenţi cu produsele Alexandrion Group în fiecare ţară din lume şi ştiu că îl voi realiza. Deja ne vindem produsele noastre în mai mult de
    50 de ţări“, spunea Nawaf Salameh la Tokio, dezvăluind planurile sale ambiţioase de extindere.

     

    5 to go

    Pentru lanţul românesc de cafenele 5 to go, Ungaria a fost prima oprire de peste hotare, dar o oprire care îi va permite antreprenorului Radu Savopol să îşi pună în aplicare planul de extindere pe pieţele internaţionale.

    „De fiecare dată când mă duc într-o ţară străină în care aş putea să deschid o cafenea, realizez cât de diferită este cultura cafelei, cât de diferiţi sunt oamenii. Unii nu au obişnuinţa de a merge cu un pahar de carton în mână, spre exemplu. Sunt lucruri la care nu te gândeşti niciodată“, povestea Radu Savopol la emisiunea de business ZF 15 minute cu un antreprenor.

    5 to go are patru cafenele în Ungaria şi plan pentru încă două locaţii, plus o echipă locală deplastă la Budapesta pentru a sprijini demersul de extindere al masterfrancizatului de acolo. “Urmează să înfiinţăm şi o companie acolo. Dorim să operăm din Ungaria şi în ţările vecine“.

    Lanţul românesc a avut şi două încercărci de a intra în Bulgaria, o piaţă cu un comportament de consum apropiat de al României, dar deocamdată nu s-au concretizat.

     

    MedLife

    MedLife este cea mai mare companie din sectorul sănătăţii private după cifra de afaceri, având un business integrat şi cu acoperire naţională. Pornind de la o clinică cu un cabinet în Bucureşti în 1996, la iniţiativa medicului Mihaela Cristescu, businessul şi-a făcut loc pe piaţă şi a început dezvoltarea, susţinută de copiii antreprenoarei – Mihai şi Nicolae Marcu. După listarea la bursa de la Bucureşti în 2016, MedLife a prins avânt pentru a marca o altă premieră pentrru un jucător local din sănătate, şi anume ieşirea în afara graniţelor. În 2019, grupul medical românesc cumpăra grupul Rozsakert Medical Center din Budapesta,
    într-o tranzacţie de circa 4-5 milioane de euro.

    „Este natural ca liderul de piaţă din România să iasă în afara graniţelor”, spune astăzi Mihai Marcu, CEO şi preşedintele MedLife.

    AD Auto Total

    În urmă cu 30 de ani, în 1994, apărea pe piaţă AD Auto Total, care acoperea nevoia din piaţă de distribuţie de piese auto. Ideea a fost a antreprenorului Mihai Staicu, o prezenţă discretă în mediul de afaceri autohton. După terminarea facultăţii, el s-a ocupat de diferite afaceri, printre care şi vânzarea maşinilor, iar businessul de distribuţie a pieselor auto l-a început dintr-o întâmplare. Astăzi, firma are două depozite centrale, un hub şi două filiale în Bucureşti, cărora li se adaugă 10 huburi regionale în cele mai mari oraşe, dar şi 73 de filiale în ţară. De asemenea, businessul are prezenţă în Republica Moldova, unde are un hub şi trei filiale, şi în Ungaria, unde operează un depozit central şi două filiale. Antreprenorul îşi doreşte să crească prezenţa businessului în Europa şi vizează Bulgaria pentru următorul punct pe hartă. AD Auto Total nu este doar unul dintre cei mai mari distribuitori de piese auto, ci şi una dintre cele mai mari afaceri antreprenoriale din România după cifra de afaceri. În 2022, ultimul an pentru care există date publice, AD Auto Total a avut venituri de 1,8 miliarde lei şi un profit net de 100 milioane lei.

     

    Teilor

    Retailerul de bijuterii Teilor, controlat de antreprenorul Florin Enache, împrumuta în 1998, la momentul înfiinţării, numele străzii din Piteşti pe care a apărut primul magazin. Astăzi, brandul de bijuterii de lux acoperă cu prezenţă directă străzile din zeci de oraşe, în România, dar şi în străinătate. Pe lângă Polonia şi România, compania mai e prezentă pe alte trei pieţe din regiune, respectiv Bulgaria, Ungaria şi Cehia. Din 75 de magazine Teilor în total, 20 sunt în străinătate. „Pentru mine, acum cea mai mare ambiţie este să duc brandul Teilor în afară, şi mai mult decât atât, să spun că este un brand românesc”, spunea recent Florin Enache. Teilor este unul dintre brandurile româneşti cu cea mai mare prezenţă la nivel extern, focusul fiind pe regiunea Europei Centrale şi de Est. Pe lista de obiective a antreprenorului care a pus bazele companiei se numără însă şi Dubai.

     

    Notă: Acesta este un demers jurnalistic de analiză, nu este unul exhaustiv şi nu reprezintă un clasament.

  • (P) Angajaţii tăi au aceste 3 beneficii la locul de muncă?

    În ceea ce priveşte locurile de muncă, angajaţii sunt tot mai interesaţi de beneficiile extrasalariale oferite de companiile pentru care lucrează, ceea ce este absolut normal, având în vedere stresul sub care aceştia lucrează datorită rapidităţii cu care totul în jurul lor se schimbă. Aceste beneficii contribuie masiv la satisfacţia şi angajamentul lor, dar pot fi şi un factor decisiv în atragerea şi păstrarea talentelor, aşa că nu ezita să le oferi, dacă nu vrei ca oamenii din compania ta să plece la fiecare câteva luni într-o firmă dispusă le ofere asta.

    Iată trei beneficii extrasalariale importante pe care angajaţii tăi le doresc de la locul de muncă, dar şi de ce sunt atât de valoroase

    Programul de lucru flexibil şi munca de acasă

    Unul dintre cele mai apreciate beneficii extrasalariale de către angajaţi este programul de lucru flexibil şi posibilitatea de a lucra de la distanţă. Acum, mai mult ca niciodată, echilibrul între viaţa profesională şi cea personală devine din ce în ce mai important, iar angajaţii apreciază posibilitatea de a-şi gestiona mai bine timpul şi de a evita timpul pierdut în trafic sau deplasările zilnice la birou, atâta vreme cât îşi pot duce la bun sfârşit task-urile şi de acasă. Lucrul de la distanţă şi programul de lucru flexibil pot spori eficienţa şi productivitatea angajaţilor mai mult decât ţi-ai fi imaginat, permiţându-le să lucreze într-un mediu în care se simt confortabil. De exemplu, un părinte care lucrează de acasă poate să îşi petreacă pauza de prânz alături de copilul său şi să se întoarcă la muncă mai energic şi concentrat.

    Programele de wellness şi de sănătate

    În contextul crescut al conştientizării sănătăţii şi al stresului asociat locului de muncă, programele de wellness şi de sănătate devin tot mai importante pentru angajaţi. Aceste programe pot include abonamente la săli de fitness, sesiuni de yoga sau meditaţie, vouchere de vacanţă, programe de consiliere şi asistenţă pentru sănătatea mintală sau chiar masaje la locul de muncă. Beneficiile wellnessului îmbunătăţesc sănătatea şi bunăstarea angajaţilor, dar pot avea şi un impact pozitiv asupra moralului şi productivităţii acestora. Angajaţii care se simt sprijiniţi în eforturile lor de a-şi menţine sănătatea fizică şi mintală sunt mai puţin predispuşi la stres, fiind mai motivaţi să îşi aducă întreaga lor energie şi pasiune la locul de muncă. Pentru asta, încearcă cardurile pentru angajaţi care cuprind o serie de beneficii pe care orice angajat şi-ar dori să le primească la locul de muncă!

    Dezvoltarea profesională şi oportunităţile de învăţare

    Nu în ultimul rând, angajaţii îşi doresc să îşi dezvolte constant abilităţile şi să îşi îmbunătăţească cunoştinţele, ceea ce este de înţeles, luând în calcul rapiditatea cu care inteligenţa artificială se extinde în tot mai multe contexte. Prin urmare, un alt beneficiu important este accesul la programe de dezvoltare profesională şi oportunităţi de învăţare. Astfel, le poţi oferi angajaţilor acces la cursuri de formare şi certificări în domeniul lor de activitate, programe de mentorat sau coaching şi chiar posibilitatea de a participa la conferinţe şi evenimente de networking, ceea ce îi va ajuta să îşi atingă potenţialul maxim şi să îşi asume noi provocări şi responsabilităţi în cadrul companiei.

    În concluzie, beneficiile extrasalariale trebuie să fie prezente în orice companie care îşi doreşte să aibă parte de angajaţi fericiţi şi loiali, care să aducă rezultate remarcabile ori de câte ori au ocazia!

    Fotografie de la Chris Benson pe Unsplash.com 

  • Daniel Gross, CEO Penny România: România are o mare oportunitate în industria agroalimentară, pe zona de procesare. Cred că în următorii 3-5 ani vom vedea o dezvoltare pe această verticală

    România are o mare oportunitate de creştere în industria agroalimentară, pe zona de procesare, şi următorii 3-5 ani ar trebui să aducă investitii importante pe această verticală de business, după modelul polonez, este de părere Daniel Gross, CEO Penny România.

    ”Cred că este o mare oportunitate pe zona de dezvoltare verticală a pieţei, pe industrie agroalimentară, pe zona de procesare. La Penny vindem doar 10% produse agricole, restul sunt produse procesate. Şi sper că vom urma exemplul Poloniei şi vom dezvolta produse locale, pentru că suntem o piată mare şi putem deservi toată zona balcanică. Suntem la fel de mari ca şi Polonia. Am convingerea că peste câtiva ani vom fi şi mai importanti în economia agro-alimentară, pentru că acolo sunt multe zone în care noi importăm şi creăm deficit şi implicit probleme de taxare”, a spus şeful Penny în cadrul conferintei ZF Retail Summit 2024.

    Inflatia din ultimii ani a lovit puternic în puterea de cumpărare a românilor şi a adus schimbări în alegerile lor privind cheltuielile, inclusiv pentru alimente. Pretul a devenit principalul criteriu de achizitie, urmat de promotii. Dar, un factor important în alegerile consumatorului român este şi ”localitatea” produselor, clientii preferând produsele fabricate local dacă ele au un pret competitiv.

    În zona de procesare, Polonia este constant dată ca exemplu al unei poveşti de succes, fiind şi un exportator important de produse create la nivel local.

    ”Exemplul Poloniei este un exemplu de paradă. Retailerii mari de acolo sunt cei care au reuşit să cumpere cât mai mult local. Dacă reuşim să localizăm producţia în România, vom fi implicit şi mai sustenabili, vom fi mai «pe gust», vom răspundem unei cereri a clientului şi vom deveni toţi mai bogaţi, vom avea consum mai mare şi putere de cumpărare mai mare”.

    Daniel Gross recunoaşte că planul este bun, dar nu uşor de realizat. România are în prezent un deficit de 1 miliard de euro din importurile de carna de porc de exemplu, şi alte 500 milioane euro la mâncare de animale. ”Poate e mai greu în România fată de alte tări, dar şi satisfactiile sunt mai mari”.

    Deficitul comercial al României în materie de pro­duse alimentare (cu excep­ţia animalelor vii şi cereale­lor) a ajuns în acest an la 6,3 mld. euro, în creştere cu circa 11% (circa 600 mil. euro) faţă de anul precedent, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).  Cel mai mare deficit comercial se înregistrează în categoriile carne, lapte, lactate, ouă, dar şi legume. Doar importurile de carne s-au situat la 1,5 miliarde de euro, la care se adaugă preparatele din carne şi peşte, unde importurile s-au ridicat la 420 mil. euro. Dacă pesta porcină a redus producţia internă de carne, iar pentru consum şi procesare ne alimentăm din alte ţări, în ceea ce priveşte legumele şi fructele, pe lângă sezonalitate şi lipsa depozitării, fermierii vorbesc şi despre faptul că fermierii din alte ţări primesc mai multă susţinere din partea statului.

    O altă provocare pentru retaileri este în acest an trecerea de la inflatie la deflatie pe anumite categorii de produse alimentare, cum sunt cele de bază sau produsele proaspete.

    ”E mai bine pentru consumator, dar pentru noi, pentru că trebuie să mutăm volume, înseamnă că trebuie să lucrăm în zone de eficientă pe care poate în trecut nu le-am privit aşa atent”, a precizat Daniel Gross.

    Importanta pretului în deciziile de consum s-a reflectat în ultima perioadă şi în preferinta clientilor pentru anumite formate de magazin, câştigătorii momentului fiind discounterii, dar şi magazinele de proximitate, unde nu pretul este neapărat criteriul principal, ci comoditatea.

    ”Penny a avut timp de 9 ani creştere double digit pentru că clientii au venit constant. Creşterea a venit şi din expansiune, dar mai putin de jumătate. Creşterea noastră vine mai ales din creşterea vânzărilor like-for-like, pentru că oamenilor le pasă de ceea ce fac cu bugetul lor şi ar vrea să le rămână mai multi bani în buzunar pentru alte cheltuieli, cultură sau călătorii. Noi încercăm să ţinem zinic preţurile sub control şi să avem preţuri competitive. Pe măsură ce preţurile cresc, cum a fost în ultimii 2-3 ani, cu diferite valuri, se creează un awareness mai mare şi suntem descoperiţi, dar noi suntem mereu în zona de pret mic”, a mai spus CEO Penny România.

    În ceea ce priveşte impactul tehnologiei asupra pietei de retail, Daniel Gross este de părere că rolul ei nu este de diferentiere, ci de a ajuta companiile să fie mai eficiente, să elibereze resurse din anumite zone spre joburi cu valoare adăugată mai mare şi, în final, să ajute angajatii să se simtă mai bine la muncă.

    ”Tehnologia este un commodity. Acum 23 de ani lucram în IT şi se spunea că tehnologia va schimba jocul. Dar schimbă jocul pentru toti. Firmele de soft prezintă un produs şi imediat este vândut la nivel global. Tehnologia nu face diferenta, dacă nu faci tu diferenta. Noi în retail ştim să oferim produse clienţilor, să punem produse pe raft, să oferim experiente consumatorilor, dar nu cred că vom deveni viitorii Bill Gates”.

    Penny România are o reţea de circa 375 de magazine cu profil discount şi şi-a bugetat pentru acest an 35-40 de magazine noi şi începerea lucrărilor la cel de-al cincilea depozit. Bugetul de investiţii este similar celui din 2023, de aproximativ 130 mil. euro.

     

  • Pierdere uriaşă pentru unul dintre cei mai mai dezvoltatori AI din lume: Ilya Sutskever, cercetătorul şef şi unul dintre cofondatorii OpenAI, părăseşte compania

    Ilya Sutskever, cercetător şef şi cofondator al OpenAI, părăseşte compania de inteligenţă artificială, o plecare care pune capăt unor luni de speculaţii în Silicon Valley cu privire la viitorul unui cercetător de top în domeniul inteligenţei artificiale care a jucat un rol cheie în scurta destituire a lui Sam Altman anul trecut, scrie Bloomberg.

    Sutskever va fi înlocuit de directorul de cercetare Jakub Pachocki, a anunţat marţi OpenAI pe blogul companiei.

    Într-o postare pe X, Sutskever a calificat traiectoria OpenAI drept „miraculoasă” şi a declarat că este încrezător că firma va dezvolta tehnologii AI care vor fi „atât sigure, cât şi benefice” sub actuala conducere.

    Plecarea lui Sutskever reprezintă pierderea unui executiv şi unui cercetător renumit care a jucat un rol esenţial în cadrul companiei încă de la începuturile acesteia, ajutând la orientarea discuţiilor privind siguranţa tehnologiei AI şi, uneori, având divergenţe cu Altman în ceea ce priveşte strategia firmei. Când OpenAI a fost fondată în 2015, el a ocupat funcţia de director de cercetare, după ce a fost recrutat de Elon Musk pentru a se alătura companiei. La acel moment, Sutskever era deja bine cunoscut în domeniu pentru activitatea sa în sfera reţelelor neuronale la Universitatea din Toronto şi pentru munca sa în laboratorul Google Brain. Sutskever a oficiat chiar şi nunta preşedintelui Greg Brockman la birourile OpenAI.

    Sutskever a intrat în conflict cu Altman cu privire la rapiditatea cu care trebuie dezvoltată inteligenţa artificială, o tehnologie despre care oamenii de ştiinţă proeminenţi au avertizat că ar putea dăuna umanităţii dacă i se permite să se dezvolte fără constrângeri integrate, de exemplu în ceea ce priveşte dezinformarea. Jan Leike, un alt veteran al OpenAI, care a condus împreună cu Sutskever aşa-numita echipă de superaliniere, a demisionat şi el. Printre responsabilităţile lui Leike se număra şi explorarea modalităţilor de limitare a potenţialelor prejudicii ale inteligenţei artificiale.

    Anul trecut, Sutskever a fost unul dintre numeroşii membri ai consiliului de administraţie al OpenAI care au decis concedierea directorului executiv Altman, o decizie care a declanşat un vârtej de cinci zile în cadrul companiei: Brockman a demisionat în semn de protest. Investitorii s-au revoltat. Apoi, în următoarele zile, aproape toţi cei aproximativ 770 de angajaţi ai OpenAI au semnat o scrisoare prin care ameninţau că vor demisiona dacă Altman nu va fi repus în funcţie.

    Sporind haosul deja creat, Sutskever a declarat că regretă că a participat la înlăturarea lui Altman. La scurt timp după aceea, directorul general a fost repus în funcţie.

    După ce Altman s-a întors în companie la sfârşitul lunii noiembrie, el a declarat într-o postare pe blog că Sutskever nu se va întoarce la fostul său post de membru al consiliului de administraţie, cu toate că firma „dezbate pe larg modul în care acesta îşi poate continua activitatea la OpenAI”.

  • O echipă de cercetători români a creat un model de limbaj – large language model – dedicat limbii române, ce poate fi folosit pentru dezvoltarea unor unelte şi platforme AI

    O echipă de cercetători români a creat un model de limbaj (LLM – „large language model”) dedicat limbii române, ce poate fi folosit pentru dezvoltarea unor unelte şi platforme AI şi care va putea fi accesat şi folosit de oricine doreşte să construiască instrumente bazate pe inteligenţa artificială. Proiectul este iniţiat şi derulat de către Politehnica Bucureşti, Universitatea din Bucureşti şi Institutul de Logica şi Ştiinţa Datelor, cu sprijinul BRD Groupe Société Générale, arată un comunicat transmis de reprezentanţii organizaţiilor.

    „Câteva dintre exemplele de utilizare ale modelului românesc sunt: căutarea de informaţii în baza de cunoştinţe a unei organizaţii, cu ghiduri şi proceduri de lucru, sau roboţi conversaţionali pentru clienţii companiilor sau ai instituţiilor care să îi ghideze în parcurgerea paşilor necesari pentru utilizarea unui produs sau serviciu. În ambele cazuri, angajaţii şi/sau clienţii economisesc timp în accesarea informaţiei, beneficiind în multe situaţii şi de îmbunătăţirea calităţii acesteia”, a spus Alin Ştefănescu, directorul Departamentului de Informatică din cadrul Universităţii din Bucureşti şi vicepreşedintele Institutului de Logică şi Ştiinţa Datelor.

    Modelul românesc de LLM este adaptarea unui LLM public dezvoltat în principal pentru limba engleză, ce a fost expus la câteva milioane de documente în limba română, pentru a înţelege mai bine semnificaţia cuvintelor. Acest lucru e esenţial pentru perfomanţa unor astfel de modele în situaţii unde exprimarea cerinţei sau a întrebării introduse de utilizator, cât şi a răspunsului trebuie să fie în limba română, arată sursa citată anterior. Începând din a doua parte a anului 2023, la dezvoltarea şi instruirea acestui LLM a lucrat o echipă de cercetători de la Politehnica Bucureşti, Universitatea din Bucureşti şi Institutul de Logica şi Ştiinţa Datelor.

    „Sperăm ca lansarea acestui model să fie doar începutul unui efort de lungă durată din care să rezulte LLM-uri mai bune pentru limba română. Deja am descoperit o metodă pe care vrem să o aplicăm altor modele lansate recent (Llama-3 şi Mistral) şi care au performanţe în general mai bune ca cel de la care am pornit (Llama-2). Totuşi, pentru a avea modele performante pentru limba română avem nevoie de două tipuri de resurse: colecţii de date mari şi curatoriate, de calitate bună, precum şi resurse hardware (în special, GPU-uri pentru antrenarea modelelor). Sperăm ca atât entităţile private, cât şi cele publice să înţeleagă importanţa dezvoltării modelelor mari de limbaj şi multimodale (text-imagini) pentru limba română. Pe toţi îi aşteptăm să ni se alăture în cadrul iniţiativei OpenLLM-Ro şi a proiectelor de cercetare care o vor sprijini”, a spus Traian Rebedea, conferenţiar la POLITEHNICA Bucureşti şi cercetător principal la NVIDIA, unul dintre coordonatorii tehnici ai iniţiativei OpenLLM-Ro.

    Odată cu publicarea acestui LLM, iniţiatorii proiectului lansează şi comunitatea OpenLLM-Ro, care îşi propune să-i aducă împreună pe toţi cei care vor să contribuie în diverse forme la dezvoltarea tehnologiilor AI pentru limba română.

    „Pentru ca mediul economic şi/sau instituţional din România să poată folosi această nouă tehnologie (…) este nevoie de modele specializate care să fi întâlnit o mulţime de conversaţii şi documente în limba română. Motivul este simplu: pentru a ne putea oferi informaţiile de care avem nevoie. În BRD lucrăm în mod constant la soluţii care să ne îmbunătăţească procesele de lucru, folosind cele mai noi tehnologii care pot aduce valoare adăugată în primul rând clienţilor noştri. Însă înţelegem totodată că nevoile noastre sunt comune cu ale multor altor actori instituţionali  (…). Implicându-ne în peisajul extrem de animat al acesteia, putem ajuta ca cele mai noi tehnologii să aibă un impact pozitiv în societatea românească aproape în acelaşi ritm cu evoluţiile din domeniu la nivel internaţional”, a spus Horia Velicu, Head of Innovation Lab în cadrul BRD Groupe Société Générale.

     

  • Modelul nordic: Cum prioritizează Suedia nevoia de spaţiu pentru recreere şi joacă a elevilor? Ce are de învăţat România, unde dezvoltarea imobiliară este complet decuplată de o infrastructură şcolară adecvată?

    ♦ „Suedia este o ţară cu o populaţie în creştere, unde oraşele şi comunităţile se dezvoltă continuu. Autoritatea pentru Locuinţe estimează că aproximativ 640.000 de case noi sunt necesare până în 2027. Corelat cu acestea, Suedia trebuie, de asemenea, să construiască multe şcoli şi grădiniţe. În plus, o mare parte a celor existente trebuie renovate“, se arată pe site-ul Consiliului Naţional pentru Locuinţe, Construcţii şi Amenajare (Boverket).

    Şcolile supraaglomerate şi lipsa accesului la spaţiu verde fac ca procesul de educaţie să devină din ce în ce mai anevoios pentru ge­neraţiile noi de copii, care, în lipsa unui context armonios de învăţare, văd tot mai mult şcoala ca pe o corvoadă.

    În vreme ce, în Ro­mânia, chiar în Capi­ta­lă, tot mai multe şcoli se mulează pe orare de studiu care adesea nu depăşesc 40 de mi­nute pentru o oră de curs şi cinci minute pentru o pauză, în vreme ce accesul la zone verzi în sau aproape de curtea şcolii este doar un vis frumos, alte state prioritizează aceste aspecte, ceea ce explică de ce au devenit etaloane pentru sistemele lor de educaţie.

    În Suedia, de pildă, în 2020, doar 0,2% dintre elevi nu au avut acces la un spaţiu verde pe o rază de 300 de metri faţă de curtea şcolii, potrivit unui studiu al Biro­u­lui de Statistică din Suedia, care cartogra­fiază şcolile primare şi urmăreşte accesul elevilor la spaţii verzi. Asta în condiţiile în care şi acolo se văd efectele dezvoltării imobiliare, dar calitatea educaţiei rămâne o prioritate. Statul ţine din scurt statisticile, pentru a urmări evoluţia calităţii spaţiilor dedicate elevilor. „Su­prafaţa medie a spa­ţiului alocat fiecărui elev din curtea şcolii a scăzut de-a lungul timpu­lui. Între 2014 şi 2020, me­dia a scăzut cu 2,6 metri pă­traţi. Motivul princi­pal este numă­rul în creştere de elevi din şcolile existente, coroborat cu densificarea acestora, ceea ce a făcut ca amenajarea unor noi pavilioane sau extinderea clădi­rilor să acapareze din spaţiul alocat cândva curţii şcolii“, se arată în documentul amintit.

    Malmö Sports School. FOTO: Emma Andreasen Bertlin

     

    În 2020, spaţiul mediu al curţii şcolii alocat unui elev a ajuns la 45,9 metri pătraţi, cu diferenţe de la o zonă la alta, în funcţie de poziţionarea în raport cu marile aglomerări urbane.

    „Astfel, şcolile situate în interiorul sau în apropierea unor zone urbane mai mari au mai puţin spaţiu din curtea şcolii alocat fiecărui elev comparativ cu cele din zonele urbane mai mici sau din mediul rural.“

    Totuşi, regulile sunt reguli şi se res­pectă. Consiliul Naţional pentru Locuinţe, Construcţii şi Ame­najare din Suedia recomandă o su­pra­faţă minimă din curtea şcolii de 30 de metri pătraţi per elev în şcoala pri­mară şi gimnazială, lucru valabil în toată ţara. De pildă, pe site-ul municipalităţii din Malmö, al treilea oraş ca mărime din Suedia, este clar precizat pentru cei care vor să dezvolte o şcoală sau grădiniţă faptul că acestea „trebuie să aibă totdeauna acces la zone verzi în curtea destinată elevilor“.

    Potrivit legislaţiei suedeze, orice şcoală privată dezvoltată de o persoană fizică trece printr-un proces de verificare de către Inspectoratul Şcolar, care se asigură că aceasta dispune de condiţiile necesare pentru a oferi elevilor un proces de educaţie corespunzător.

    „Inspectoratul urmăreşte de asemenea dacă au existat consultări cu municipa­litatea în cadrul căreia urmează să se desfăşoare procesul de educaţie“, potrivit informaţiilor de pe site-ul Inspectoratului Şcolar din Suedia, indicate de reprezen­tanţii Ambasadei Suediei din România, la solicitarea ZF.

    Creşterea numărului de şcoli este o strategie naţională în această ţară nordică.

    „Suedia este o ţară cu o populaţie în creş­tere, unde oraşele şi comunităţile se dez­voltă continuu. Autoritatea pen­tru Lo­cu­inţe esti­mează că a­proxi­mativ 640.000 de case noi sunt ne­cesare până în 2027. Corelat cu acestea, Suedia trebuie, de ase­menea, să construiască multe şcoli şi grădiniţe. În plus, o mare parte a celor existente trebuie renovate“, se arată pe site-ul Consiliului Naţional pentru Locuinţe, Construcţii şi Amenajare (Boverket).

    Identificarea terenurilor pentru noi şcoli este una dintre cele mai mari provocări în comunităţile urbane tot mai dense, unde cu greu se mai găsesc spaţii libere.

    În România, şcolile sunt prea rar priorităţi pentru dezvoltatori când vine vorba de ansamblurile rezidenţiale. Doar un exemplu este oraşul Otopeni, unde, în vreme ce numărul de locuinţe s-a dublat în decurs de zece ani, conform datelor INS, nicio şcoală nouă nu a apărut pe raza localităţii. Dacă la final de 2012 puţin peste 6.000 de locuinţe figurau în Otopeni, în 2022 numărul lor a depăşit 12.700. În acelaşi interval, datele INS arată că în Otopeni nu s-a construit nicio şcoală gimnazială, potrivit unei analize ZF.

    Singura şcoală de stat din oraş este Liceul Teoretic „Ioan Petruş“, unde învaţă astăzi aproape 3.000 de elevi din ciclul primar, gimnazial şi liceal. La această şcoală sunt în prezent 14 clase pregătitoare, care au ore de 35 de minute şi pauze de zece minute. Mai mult, tot mai mulţi părinţi ajung în situaţia în care sunt nevoiţi să facă naveta chiar şi câte o oră cu maşina pentru a-şi duce copiii la şcoală. Elevii care locuiesc în Otopeni se înghesuie toţi într-o singură şcoală de stat din oraş, care s-a supraaglomerat pe măsură ce dezvoltările imobiliare din acea zonă au luat amploare.

    Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că Bucureştiul avea în 2022 cu mai mult 22.000 de elevi faţă de 2013. La o medie de 1.000 de elevi pe şcoală, în mod normal această creştere ar fi adus 20 de şcoli noi în Capitală. În realitate, răspunsul autorităţilor la această nevoie este zero. Numărul şcolilor gimnaziale de stat nu numai că nu a crescut pe măsura nevoii în aceşti zece ani, ci chiar a scăzut cu o unitate.

    Prea puţini sunt dezvoltatorii imobiliari care spun că în planurile lor se găsesc şcoli – publice sau private – prevăzute în preajma ansamblurilor pe care le construiesc, cu scopul de a mai reduce presiunea de pe o infrastructură deja sufocată şi ignorată de autorităţi.

    „În Nusco City vom avea o şcoală privată pentru 580 de copii. Trebuie să ai o şcoală dacă ai un proiect de avergură, mai ales că zona de nord a Bucureştiului are un deficit pe şcoli“, spunea recent, la conferinţa ZF Tendinţe în rezidenţial, Bogdan Iliescu, director comercial la Nusco Imobiliara, companie prin care antreprenorul Michele Nusco dezvoltă proiectul Nusco City.

    Dezvoltatorii care chiar aleg să direcţioneze investiţii în şcoli, în condiţiile în care legislaţia nu-i obligă în acest sens, pot fi număraţi pe degete. În tot acest timp, în ţări precum Suedia, dezvoltarea rezidenţială se face în tandem cu cea a şcolilor.

    „Agenţia Naţională Suedeză pentru Educaţie are sarcina de a se asigura că toţi elevii şi studenţii au acces la acelaşi standard de educaţie şi activităţi în medii sigure“, se arată pe site-ul agenţiei.

    Aşa ar trebui să se întâmple oriunde în lume, însă în Bucureşti, din cauza programelor disproporţionate şi a orarelor neuniforme, educaţia devine un proces discriminatoriu, după cum a subliniat şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, ca reacţie la campania derulată de Ziarul Financiar, sub titulatura „Şcoala într-un singur schimb în Bucureşti“. Prin această campanie editoritală, ZF a descoperit că cel puţin 25 de şcoli şi 15.000 de elevi din Bucureşti învaţă astăzi într-un program şcolar cu ore mai scurte decât prevede legea.

     

     

  • Start-up-ul Nestor, care a creat o platformă de „people intelligence“, lansează o nouă soluţie care are la bază librării de skill-uri şi sugestii AI ce ajută la dezvoltarea şi creşterea productivităţii angajaţilor

    Nestor, start-up-ul local ce a dezvoltat o platformă de „people intelligence“ prin intermediul căreia ajută angajaţii să evolueze în carieră, lansează o nouă soluţie care are la bază librării de skill-uri şi sugestii AI (artificial intelligence) la evenimentul Unleash America din Las Vegas, au transmis reprezentanţii companiei printr-un comunicat. Soluţia Nestor oferă informaţii despre competenţele si talentele ascunse ale angajaţilor, identifică skill-uri cu un trend ascendent în funcţie de industrie, ajutând angajaţii să se adapteze noile cerinţe în era digitală.

    „Cu soluţiile recent lansate, oferim liderilor de resurse umane şi managerilor o oportunitate de a accelera dezvoltarea şi productivitatea angajaţilor. Din ce în ce mai multe organizaţii caută să valorifice abilităţile individuale pentru optimizarea investiţiilor în L&D, planificarea strategică a forţei de muncă, sau alinierea competenţelor angajaţilor cu obiectivele de business. Platforma Nestor ajută la implementarea acestor procese într-un mod rapid şi eficient”, a spus Bogdan Apostol, CEO şi co-fondator Nestor.

    Librăriile de skill-uri Nestor complementate de sugestii AI oferă organizaţiile acces instant la o bază de date, disponibilă în mai multe limbi, cu peste 20.000 de abilităţi, 14.000 de job-uri mapate din peste 15 industrii. Astfel, cu sugestiile Nestor bazate pe inteligenţă artificială, liderii de resurse umane pot identifica tendinţele emergente în materie de competenţe din piaţă şi pot primi recomandări personalizate despre cum să-şi păstreze baza de skill-uri relevantă şi actualizată. În plus, angajaţii au acces la sugestii privind abilităţile adiacente, care îi pot ajuta pentru oportunităţi viitoare.

    „Prin utilizarea soluţiilor Nestor şi a sugestiilor pe bază de AI, companiile obţin vizibilitate asupra competenţelor angajaţilor şi a potenţialului neexploatat şi pot identifica cu uşurinţă deficienţele actuale în competenţe. Rezultatul constă în alinierea abilităţilor individuale cu rolurile aferente, un framework pentru dezvoltarea carierei, iniţiative personalizate de upskilling şi reskilling şi o planificare mai bună a talentelor existente.”

    Nestor este prezent pentru al treilea an consecutiv la Unleash America – Festivalul Internaţional de HR, unde prezintă platforma sa în faţa unui public global de peste 5.000 de lideri HR.

     

  • Start-up-ul theCoRD.ai, care a creat o soluţie AI pentru optimizarea şedinţelor online, are ca obiectiv pentru 2024 prezenţa în 10 ţări. Ruxandra Cord, CEO şi cofondator: Prin participarea la Running Remote din Lisabona am devenit oficial un jucător global

    Start-up-ul românesc de tehnologie theCoRD.ai (the Coaching Re­sults Driven AI), care a dezvoltat o soluţie de AI (artificial intelligence) de team coaching care are ca obiectiv să îmbunătăţească munca la distanţă şi să optimizeze şedinţele online, anunţă extinderea la nivel global, obiectivul pentru 2024 fiind prezenţa în 10 ţări, au transmis printr-un comunicat reprezentanţii companiei. Start-up-ul a participat la Running Remote 2024 în Lisabona – unul dintre cele mai importante evenimente dedicate viitorului muncii, echipelor remote şi distribuite -, unde a prezentat soluţia de AI team coaching celor peste 500 de companii şi experţi în viitorul muncii, antreprenori, consultanţi şi investitori.

    „Este nevoie de gândire critică înainte de a introduce Inteligenţa Artificială în orice mediu de lucru. Membrii echipei trebuie să fie informaţi şi să fie de acord cu tot ce ţine de schimbările pe care le aduce IA. Adoptarea IA nu este doar despre utilizarea noilor tehnologii, ci şi despre îmbunătăţirea interacţiunilor umane în contextele de muncă hibride, remote, distribuite. Viitorul nu este doar despre modelele distribuite, remote sau hibride, ci şi despre crearea de ecosisteme care să susţină productivitatea, eficienţa, colaborarea şi conectarea în echipă. Participarea la Running Remote a fost încă o etapă necesară în scalarea soluţiei theCoRD la nivel global. La Running Remote, am devenit oficial un jucător global”, a spus Ruxandra Cord, CEO şi cofondator al theCoRD.

    theCoRD a luat naştere în 2019 şi a fost dezvoltat de o echipă de peste 20 de specialişti, între care profesionişti în coaching de echipă, cercetători în inteligenţă artificială şi Machine Learning şi dezvoltatori de software. Partener în dezvoltarea produsului este Natural Language Technologies Research Center, din cadrul Facultăţii de Matematică şi Informatică a Universităţii Bucureşti. Până în prezent, procesul de dezvoltare a soluţiei AI, de tip NLP (Natural Language Processing), a presupus antrenarea modelelor de AI şi ML pe baza a peste 3.000 de şedinţe online de echipă, au mai transmis reprezentanţii start-up-ului.

    Investiţia în dezvoltarea start-up-ului theCoRD a ajuns la aproape 300.000 de euro, 121.000 de euro fiind sub forma unui grant de la Innovation Norway, cel mai important instrument al Guvernului norvegian pentru inovarea şi dezvoltarea întreprinderilor şi industriei norvegiene. Grantul a fost obţinut în programul EEA Grants Norway 2014-2021, în cadrul SME Growth Programme România, arată sursa citată anterior.

     

  • Campanie Fundaţia Romanian Business Leaders: Ce îşi doresc liderii de business de la liderii politici? Tema #2: Aderarea la OCDE

    România se află în faţa unei noi oportunităţi istorice pentru dezvoltare pe termen lung şi anume aderarea la Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE).

    Pentru aceasta, esenţial este să menţinem comunicarea şi colaborarea constantă între actorii instituţionali şi reprezentanţii mediului privat. Prin contribuţia comună putem îndeplini cu celeritate jaloanele din foaia de parcurs şi să realizăm acest proiect de ţară.

    Calitatea de membru în acest club reprezintă şansa unei dezvoltări accelerate şi ralierea la cele mai performante economii la nivel mondial, care deţin împreună aproximativ 70% din producţia şi comerţul global şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

    Ianuarie 2022 este momentul care a marcat primirea statutului de membru candidat la OCDE, urmat la câteva luni de primirea foii de parcurs. Acest document cuprinde cele 26 de domenii la care România este evaluată şi cele peste 200 de modificări legislative şi de politici publice care sunt de îndeplinit.

    Suntem în faţa unui proces lung de modernizare atât a administraţiei şi a politicilor publice, cât şi a economiei. Rezultatul va fi locul României la masa dialogului cu marile economii ale lumii şi efectul direct se va vedea în creşterea bunăstării socio-economice.

    Pentru acest deziderat, avem însă de lucru! Trebuie să menţinem ritmul şi să respectăm calendarul de implementare a reformelor. Previziunile OCDE pentru România în 2025 sunt unele optimiste cu o creştere moderată de 3,3% a PIB, o inflaţie în scădere la 3,7% şi cu o rată a şomajului de 5,4%.

    Din raportul de ţară publicat de OCDE în martie 2024, redăm o serie din recomandările emise:

    • consolidarea capacităţii administrative pentru o mai bună gestiune şi implementare a fondurilor europene
    • modificarea sistemului de taxare pentru a creşte veniturile bugetare
    • măsuri pentru reducerea deficitului de TVA
    • creşterea productivităţii muncii prin stimularea mediului privat
    • implementarea unui politici de energie verde.

    Statutul de membru al OCDE este un indicator puternic de încredere pentru investitorii interni şi internaţionali, cu efecte pozitive în ceea ce priveşte atragerea de investiţii directe, cât şi raportat la încrederea pieţelor internaţionale în stabilitatea economică şi a cursului de schimb. Este un nou proiect de ţară, angajat de către Guvern şi pe care noi, mediul de business, îl susţinem şi sprijinim implementarea reformelor.

    Liderii de business susţin ferm şi inechivoc aderarea României la OCDE şi implementarea reformelor necesare pentru atingerea acestui obiectiv naţional.

    *Sursele de informare pentru datele prezentate în acest articol sunt: Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (ocde.org) şi Ministerul Afacerilor Externe (mae.ro).

     

  • Zijin din China va investi 4 miliarde de dolari în dezvoltarea minelor din Serbia

    Compania chineză Zijin a anunţat o investiţie de aproximativ 3,8 miliarde de dolari în dezvoltarea minelor pe care le deţine în apropierea oraşului Bor din estul Serbiei, potrivit Serbian Monitor. Compania a arătat că analizeze i-au indicat că sunt necesare investiţii mai mari pentru noi tehnologii.