Aproximativ jumătate din toate alimentele produse în lume – echivalentul a două miliarde de tone – ajung să fie aruncate în fiecare an, potrivit unui raport publicat la începutul acestui an de Institutul de Inginerie Mecanică (IME) din Marea Britanie. “Cantitatea de alimente aruncată la nivel mondial este enormă. Cu aceste alimente s-ar putea hrăni populaţia planetei care se află în creştere, precum şi persoanele care în prezent mor de foame. În plus este o irosire a resurselor precum pământul, apa şi energie care sunt folosite în procesul de producţie, procesare şi distribuţie a alimentelor”, a spus Tim Fox, cercetător în cadrul IME, citat de publicaţia The Guardian. Raportul, denumit “Global Food; Waste Not, Want Not”, arată că între 30 şi 50% sau echivalentul a 1,2-2 miliarde de tone de alimente produse la nivel mondial nu ajung pe mesele oamenilor. Cercetătorii institutului britanic susţin că principalele motive pentru care se ajunge în această situaţie sunt promoţiile 1 plus 1 gratis, datele de expirare, cererea consumatorilor din vestul Europei pentru alimentele care au un aspect fizic perfect, precum şi practicile agricole învechite, infrastructura neadecvată şi lipsa spaţiilor de depozitare.
Tag: deseuri
-
Guvernul va subvenţiona parţial costurile autorităţilor locale pentru aparatele de colectare deşeuri
“Îmi doresc să nu mai trăiesc în ţara PET-urilor, a sticlelor de plastic, a cutiilor aruncate peste tot, pe orice drum, în spatele oricărei clădiri şi mai ales, eu am vorbit de Delta Dunării, dar acolo este o situaţie cu totul şi cu totul specială în care când vezi o sticlă de plastic sau un PET e o adevărată agresiune, dar e valabil în toată ţara. Şi cred că nimeni nu-şi doreşte să trăiască în ţara PET-urilor, dar nimeni n-a făcut până acum lucruri foarte concrete (…) O să studiem inclusiv ideea unui proiect naţional în care utilizarea acestor aparate de colectare selectivă a deşeurilor să fie subvenţionată inclusiv de bugetul central în cazul autorităţilor publice locale. Vreau să văd cât mai multe primării care au asemenea sisteme. Dacă ei îşi cumpără aparatele, jumătate din sumă sunt dispus să le suport de la bugetul de stat. Vreau să văd staţiunile, fie că vorbim de Mamaia, Sinaia, Herculane, vreau să văd pline de asemenea proceduri şi tehnologie, pentru că la mare sau la munte stai printre PET-uri, dai peste PET-uri, este boala secolului XX şi XXI”, a spus Ponta, prezent la lansarea de către Ministerul Mediului a unui proiect de de îmbunătăţire a colectării şi reciclării deşeurilor de ambalaje PET şi a dozelor de aluminiu de la populaţie. El a apreciat că astfel de aparate ar trebui montate în jurul marilor restaurante, cluburi, stadioane.
-
67 de tone de deseuri de becuri si tuburi fluorescente colectate in primele sase luni ale anului din Romania
In plus, Recolamp a continuat extinderea infrastructurii de
colectare selectiva a deseurilor de becuri economice si tuburi
fluorescente si a ajuns de la 5.500 de puncte dotate cu containere
la finalul anului 2010, la peste 6.400 de locatii in prezent.
“Inregistram constant crssteri ale activiattii noastre. In medie,
in primele 6 luni ale lui 2011, 9 institutii publice sau companii
ne contacteaza zilnic pentru a solicita ridicarea de deseuri. In
comparatie cu 2010, numarul de apeluri a crescut cu 55%”, a
declarat Raul Pop, director general in cadrul Recolamp. -
Hai la schi pe acoperis
Proiectul, in valoare de 420 de milioane de euro, ar trebui
finalizat In 2016 si va include si un lift care va duce oamenii in
apropiere de varfului cosului centralei de unde porneste partia. In
acel loc va fi construit si un disc urias, care va gazdui un bar cu
priveliste panoramica, complexul fiind completat de un parc unde se
vor putea face escalada sau carting.Ca element spectaculos, cosul centralei va scoate un rotocol de
fum de fiecare data cand se produce o tona de dioxid de carbon,
vizibil si noaptea gratie proiectoarelor laser. -
Goana dupa masa de sarbatori. Cata mancare arunca un roman
Dintr-un cos de hipermarket, oamenii arunca 5% din mancare la o
achizitie, estimeaza Dragos Frumosu, presedintele Federatiei
Sindicatelor din Industria Alimentara. “Daca greseste si cumpara
mai mult decat trebuie, saptamana urmatoare e mai atent si cumpara
cat consuma”, crede Frumosu. Din datele sale, pe alimente se duce
cea mai mare parte a veniturilor, respectiv 60%.
Desi castiga mai putin decat ceilalti cetateni ai UE, aproape
jumatate din gunoiul aruncat de conationali este din deseuri
alimentare. Astfel, un locuitor al Capitalei arunca zilnic aproape
jumatate de kilogram de mancare.Detalii pe www.gandul.info.
-
Colectarea selectiva, un vis?
Cand am auzit prima oara de colectarea selectiva, m-am intrebat
ce folos are. Practic, nu intelegeam de ce trebuie sa schimb felul
in care arunc gunoiul. O prietena imi spunea ca nici macar nu are
loc in casa pentru a-si pune trei cosuri de gunoi. A fost ciudat la
inceput, dar acum totul pare firesc si putini sunt cei care uita sa
separe corect hartiile de sticla si PET-urile de gunoiul menajer.”
Martina are 32 de ani si locuieste in nordul Belgiei.
Cand aude despre situatia din Romania, tanara nu pare deloc
uimita pentru ca acelasi lucru se intampla si in Belgia, ce-i drept
acum 15-20 de ani.Oricum, nimic nu se poate intampla peste noapte,
spune ea, in timp ce pocneste din degete. “Cert e ca acum, cand te
trezesti cu abtibildul rosu lipit pe sacul de gunoi si de pe toata
strada ti l-au lasat in fata casei numai pe al tau, ai si o rusine
fata de vecini si te apuci sa rascolesti in sac ca sa vezi ce ai
aruncat gresit.”
Si practic nimeni nu scapa nepedepsit, dat fiind ca cei care
ridica gunoiul sunt foarte perspicace. Sunt de regula doi oameni: o
fata care se uita atent in sac ca sa vada daca nu s-a strecurat
ceva nepotrivit si care decide daca gunoiul pleaca sau ramane si un
barbat foarte solid care ridica sacii colectati corect in masina de
gunoi. Iar abtibilidul rosu lipit pe saci nu e numai o pedeapsa in
fata vecinilor, pentru ca la trei greseli, sacul ramane tot in fata
portii, dar in plus, vine si politia cu o amenda de doua-trei sute
de euro. In Romania, povestea e abia la inceput. Perceptia asupra
colectarii selective nu e foarte clara, iar multi romani se
intreaba, probabil, “Ce imi iese daca nu mai arunc gunoiul la
gramada?”.
“Conceptia gresita a romanilor trebuie schimbata. Este necesar
sa intelegem ca generarea de deseu costa, si inca foarte mult, in
celelalte tari din Europa. Cu cat faci mai mult gunoi, cu atat
platesti mai mult. Si nu invers.” Mugurel Radulescu, presedintele
Eco-Rom Ambalaje, ONG care urmareste respectarea angajamentelor
privind atingerea obiectivelor de valorificare si reciclare a
deseurilor, infiintat de catre producatorii de ambalaje, sustine ca
romanii trebuie sa treaca la colectarea selectiva din convingerea
ca este un lucru normal, necesar si, nu in ultimul rand, benefic
lor si generatiilor urmatoare, insistand pe ideea de constiinta si
de responsabilitate pentru propriile acte de consum. Insa inainte
de a ajunge sa creada ca e normal, necesar si benefic, cetateanul
tinde sa aiba si o urma de suspiciune.Din studiile realizate de cei de la Eco-Rom Ambalaje rezulta ca
cei mai multi romani au auzit de colectarea selectiva, dar de fapt
nu stiu ce trebuie sa faca; unii nu stiu ca ambalaj poate fi si
conserva, dar si doza de cola sau cutia de carton de la ceai. Multi
nu stiu ce se intampla mai departe cu ceea ce este in container,
iar faptul ca nu cunosc i-a determinat sa adopte perceptii eronate.
“Aici intervin si mentalitatile: pesimism, neincredere in ceva nou,
suspiciune, <stiam eu ca e ceva neserios, le ia de fapt impreuna
si le arunca la groapa de gunoi>. Au fost si astfel de cazuri,
dar multa lume a imbratisat informatia fara sa vada personal”,
marturiseste seful Eco-Rom.De aceea, multi dintre operatorii de salubritate au lansat de
cateva luni modele de buna practica in colectarea selectiva a
deseurilor de ambalaje de la populatie. Astfel, salubristii vor
colecta gunoiul in camioane cu pereti transparenti, pentru ca
populatia sa observe clar ca gunoaiele aruncate sunt ridicate
separat, in vederea reciclarii. “Ne dorim ca ei, cetatenii, sa
capete incredere ca deseurile reciclabile sunt valorificate si
colectarea selectiva pe care o fac are rezultate”, spunea in urma
cu jumatate de an Cristian Poteras, primarul Sectorului 6, la
lansarea unuia dintre primele proiecte de acest gen.
-
Unda de poluare din Ungaria a ajuns in Dunare
Esantioanele prelevate la confluenta raului Raba cu Dunarea
arata “un nivel de alcalinitate usor superior valorii normale,
intre 8,96 si 9,07”, in timp ce valoarea normala este de 8 pe o
scara ce merge pana la 14, a precizat un oficial de la fata
locului.Fluxul toxic provenit de la noroiul rosu deversat dintr-un rezervor
al unei uzine de alumina din orasul Ajka (situat la 160 de
kilometri vest de Budapesta) a trecut din Raba in Dunare la scurt
timp dupa ora 06.30 GMT (09.30 ora Romaniei), la Gyor.Detalii pe www.mediafax.ro.
-
Cum pot fi convinsi oamenii sa colecteze selectiv ambalajele
Pachetul de biscuiti, sticla de apa, cutia de suc, conserva,
cutia de cereale – sunt doar cateva dintre ambalajele pe care le
folosim in fiecare zi si pe care le aruncam la gunoi, fara sa stim
ca ele pot fi reciclate daca sunt colectate selectiv. Acesta este
mesajul prin care campania organizata de Eco-Rom Ambalaje isi
propune sa informeze populatia despre importanta colectarii
selective a deseurilor, si care are ca scop reciclarea.“Campania este principalul program Eco-Rom Ambalaje dedicat
publicului, cu precadere celor care au acces la serviciile de
colectare selectiva a deseurilor de ambalaje. Programul a fost
demarat anul trecut, cand am organizat Caravana Colectarii
Selective in Bucuresti si 8 localitati. Anul acesta, campania va
ajunge in 17 orase. Pentru ca informatia sa ajunga la populatie si
sa determine o schimbare de comportament, este nevoie de o
comunicare sustinuta: populatia trebuie sa inteleaga ce este
colectarea selectiva, cum se face corect si mai ales de ce este
important sa separam deseurile.”, a declarat Mugurel Radulescu,
presedintele Eco-Rom Ambalaje.Campania “Colecteaza selectiv! Deseurile de ambalaje se
recicleaza!” se desfasoara in perioada 8 septembrie – 3 octombrie
2010, in Bucuresti si 16 orase din tara – localitati-cheie in care
Eco-Rom Ambalaje sustine realizarea programelor de colectare
selectiva: Bacau, Baia Mare, Brasov, Cluj, Constanta, Drobeta Turnu
Severin, Focsani, Iasi, Mangalia, Medias, Piatra Neamt, Sfantu
Gheorghe, Sighetul Marmatiei, Slobozia, Tulcea si Zalau.“Identificarea deseurilor de ambalaje este primul pas in
circuitul reciclarii. A recunoste un deseu de ambalaj, de fiecare
data cand il folosesti, inseamna sa constientizezi existenta lui si
faptul ca el nu este gunoi, ci trebuie sa fie reciclat. Consideram
ca acesta este primul pas in eforturile de a informa, educa si
constientiza romanii cu privire la importanta colectarii selective,
pentru a-i determina astfel pe cat mai multi dintre noi sa depuna
deseurile de de ambalaje separat de gunoiul menajer. Lucru care
este cu atat mai important cu cat, in Romania, 60% din deseurile de
ambalaje sunt generate de populatie.”, a adaugat Mugurel
Radulescu.
In cadrul campaniei, alaturi de platforma
online, mesajele de colectare selectiva si invitatia la concurs
vor fi comunicate, atat in Bucuresti cat si in celelalte 16 orase
ale campaniei, prin: prezenta promoterilor in parcurile si pietele
din fiecare oras, cu actiuni de impartire de materiale informative
si saci colorati in culorile colectarii selective (galben, albastru
si verde), prin machete in ziarele locale, prin concursuri radio
(statii locale). In plus, in Bucuresti vor fi expuse afise cu
mesaje de colectare selectiva in garniturile de metrou, pe toata
perioada campaniei.In momentul aderarii la Uniunea Europeana, Romania si-a asumat
tinte de reciclare si valorificare care vor creste an de an, pana
la atingerea pragului de 60% la orizontul anului 2013.
