BusinessMagazin

Tag: descoperire

  • Răzvan Ciobanu a murit cu câteva ore înainte să fie descoperit. Noi date despre moartea cumplită a vedetei – Imagini de la locul tragediei

    Reprezentanţii Ambulanţei Constanţa, care au ajuns la locul accidentului în care a murit Răzvan Ciobanu, au declarat, pentru corespondentul MEDIAFAX, că au găsit trupul creatorului de modă în afara maşinii, cu urme că decesul ar fi survenit cu câteva ore înainte de a fi descoperit.
     
    Întrebaţi dacă decesul s-ar fi produs în timpul nopţii, sursele citate au spus că se va şti cu exactitate momentul morţii, după autopsie.
     
    Creatorul de modă Răzvan Ciobanu a murit, luni dimineaţa, în urma unui accident rutier produs la ieşirea din Săcele spre Năvodari, pe DN 226, judeţul Constanţa. Acesta era singur în maşină şi, din cauza vitezei, a ieşit de pe carosabil, lovind mai mulţi copaci.
     
    Primele cercetări arată că maşina condusă de creatorul de modă a mers pe drumul de pământ aproximativ un kilometru, din drumul judeţean, înainte să se oprească.
     
    „A condus pe DJ 226, dinspre Năvodari către Săcele şi ajungând la intrarea în localitatea Săcele, din cauza neatenţiei în conducere, a pierdut controlul asupra autoturismului şi a părăsit partea carosabilă către dreapta, unde a rulat aproximativ 850 metri, după care a intrat în coliziune cu mai mulţi copaci”, a mai spus reprezentantul Poliţiei Constanţa.
     

  • La cumpărături – pe Instagram. Cum s-a transformat reţeaua într-o afacere pentru retailerii de fashion

    Au apărut apoi magazinele online pentru cei prea ocupaţi sau fără chef să se deplaseze, iar mai nou, cei care vor să-şi înnoiască garderoba caută direct pe Instagram. Spre deosebire de magazinele online însă, Instagram, deşi este o reţea de socializare online, le permite utilizatorilor să caute produse interesante, după ce eventual le-au văzut purtate de altcineva şi şi-au dorit să le aibă ori le-au văzut datorită unei postări publicitare, precum şi să descopere unele noi. Există chiar şi branduri de modă care se concentrează pe promovarea pe Instagram şi care pot să nu aibă nici măcar propriul lor magazin fizic, scrie The Guardian.

    Atracţia pentru cumpăratul de articole vestimentare sau accesorii văzute numai pe Instagram se datorează plăcerii de a descoperi produse pe care nu le cunoaşte multă lume sau de a sprijini mici afaceri independente, dar nu numai. Chiar dacă magazinele online au mai multe produse disponibile, avantajul brandurilor de modă feminină sau masculină care se bazează pe Instagram, cum ar fi Dear Frances, Never Fully Dressed, Need, Veja ori Lisa Says Gah, acesta din urmă fiind, de fapt, un agregator de branduri de modă, este că-şi prezintă produsele nu fotografiate într-un studio, ci pe stradă purtate de creatori sau angajaţi ori într-un cadru astfel ales încât să transmită o anumită dispoziţie potenţialilor clienţi care caută sugestii vestimentare.

  • O artistă a găsit o metodă prin care să transforme în artă un material aflat la îndemâna oricui

    În timpul unui masterat de la o facultate de artă din Londra, acesta a descoperit propolisul (substanţă răşinoasă folosită la astupat fisuri sau lipit faguri) produs de albinele din zonele cu plantaţii de arbori de cauciuc din Brazilia, scrie FT. Acest tip de propolis are o maleabilitate anume, iar curăţat de impurităţi devine negru lucios şi poate fi prelucrat ca sticla, dar la temperaturi mult mai mici. Materialul a inspirat-o pe artistă la crearea unei colecţii intitulate From Insects de lucrări care se situează la graniţa dintre sculpturi şi obiecte de mobilier sau decorative.

  • Doi cercetători europeni au făcut o descoperire surprinzătoare: „Angajaţii fericiţi nu sunt neapărat mai productivi”

    Andre Spicer, profesor care studiază comportamentul în organizaţii la Cass Business School în Londra şi Carl Cederström, profesor asociat de teorie a organizaţiei la Universitatea Stockholm, au studiat impactul fericirii în cadrul corporaţiilor. Potrivit unui articol publicat de Harvad Business Review, în cadrul căruia şi-au publicat descoperirile, fericirea angajatului nu este corelată neapărat cu productivitatea acestuia. Cei doi spun că trendul recent al companiilor care vizează fericirea angajaţilor, în scopul îmbunătăţirii productivităţii acestora, datează încă din perioadă experimentelor Hawthorne din anii 1920, care vizau schimbarea mediilor în care lucrează angajaţii pentru a creşte productivitatea la o fabrică. De atunci, această credinţă a fost aplicată de aproape toate filosofiile corporatiste – angajaţii fericiţi – înseamnă angajaţi productivi. Cei doi autori spun că acesta este un simplu mit.

    „Fericirea nu conduce neapărat o creştere a productivităţii”, au scris cei doi, care citează un studiu derulat în supermarketurile din Marea Britanie şi care a descoperit că pe măsură ce angajaţii erau mai nefericiţi, supermarketurile înregistrau profituri mai mari. Studiul a descoperit de asemenea o corelaţie între satisfacţia la locul de muncă şi productivitate. O altă cercetare a arătat opusul, sugerând că efectul fericirii asupra productivităţii este vag.

    Mai mult decât atât, dacă fericirea îi face pe oameni mai energici şi mai eficienţi, căutarea acestei stări emoţionale poate fi epuizantă: „Nefericirea nu este doar nefericire; este mai rău decât atât, eşecul de a fi fericit”. Când aştepţi ca munca să te facă fericit, înseamnă că aştepţi ca şeful tău să îţi satisfacă nevoile emoţionale. Scriitorii menţionează un studiu al cercetătorului Susanne Ekmann, care a descoperit că angajaţii care se aşteptau ca munca să îi facă fericiţi erau confuzi în legătură cu rolul pe care şefii lor îl aveau în viaţa lor. În loc să se uite la şefi pentru ceea ce sunt, îi considerau drept „soţi sau părinţi surogat”. Când angajaţii nu primeau „răspunsul emoţional” aşteptat de la manageri, se simţeau „neglijaţi şi începeau să exagereze”.

    „În realitate, munca, la fel ca orice alte aspecte ale vieţii – ne va crea o paletă largă de emoţii. Fericirea, bineînţeles, este minunat de experimentat, dar nimic nu poate fi forţat în existenţa proprie.” Duoul scrie că, pe măsură ce ne implicăm mai puţin activ în căutarea fericrii prin jobul nostru, cu atât vom fi mai predispuşi să experimentăm „bucurie spontană şi plăcută, nu construită şi opresivă”.

  • Cum a reuşit un grup de tineri români să facă o aplicaţie care concurează cu toate ghidurile turistice ale lumii

    Questo este o aplicaţie de mobil cu formatul unui joc de explorare, disponibilă în 40 de oraşe din Europa, căreia în fiecare lună i se adaugă oraşe noi. Utilizatorii platformei au în acest moment de ales dintre peste 100 de questuri (jocuri de explorare), cu tematici diferite. Pentru a se juca un quest, aceştia trebuie să meargă prin oraş şi să rezolve o serie de indicii conectate de locuri fizice pentru a descoperi noi locuri şi poveşti.

    În afara aplicaţiei, există şi un website în care utilizatorii pot găsi mai multe informaţii despre jocurile de explorare, dar şi o secţiune dedicată celor creează questurile, cei care doresc să construiască astfel de misiuni în oraşele lor. Fondatorii platformei au lansat deja primele questuri în Londra, Paris şi Amsterdam, iar în următoarele două luni vor intra pe pieţe precum New York, Berlin şi mai multe oraşe mari.

    Povestea Questo începe cu cea mai bună pizza pe care antreprenorul Alex Govoreanu povesteşte că a mâncat-o vreodată. „Se întâmpla acum trei ani de zile, într-o piaţetă ascunsă din cartierul Trastevere din Roma, unde am reuşit să ajung după patru zile în care am mers peste 10 km zilnic”, îşi aminteşte el.

    Întors la Bucureşti, a început să povestescă partenerului său actual de afaceri, Claudiu Petria, despre cât de greu este să găseşti experienţe autentice atunci când călătoreşti. Interesaţi de subiect, s-au apucat să cerceteze şi au descoperit că problema este una des întâlnită în rândul călătorilor cu vârste de sub 35-40 de ani.

    „De altfel, unul dintre studiile care ne-au rămas în minte spunea că 78% dintre millennials ar prefera să plătească pentru o experienţă, nu pentru un produs”, explică Alex Govoreanu.

    Au început construirea platformei având acest lucru în minte, dar apoi au fost atenţi şi la feedbackul primit de utilizatori, în prezent Questo devenind un mod distractiv de explorare împreună cu prietenii şi o alternativă accesibilă la un tur ghidat.

    Alex Govoreanu l-a cunoscut pe Claudiu Petria în urmă cu şase ani, pe vremea când amândoi erau membri ai IAA Young Professionals (o comunitate a tinerilor profesionişti din marketing şi comunicare). Anterior, Alex Govoreanu pusese bazele VeziCatFace.ro, un site de evaluări auto second-hand din România, în 2012; este absolvent al facultăţii de Management din Sibiu. Partenerul său de afaceri a lucrat timp de opt ani în publicitate, iar ulterior a fondat Girofar, un proiect pionier care ajută companiile cu execuţia unor proiecte urgente.

    Înainte să investească în dezvoltarea platformei, cei doi au testat prima dată ideea folosind Facebook Messenger. „Practic, ne trimiteam unul altuia indicii şi poveşti prin mesaje ca să vedem dacă e fezabil să construim o experienţă interesantă de explorare printr-o mecanică de acest fel”, povesteşte Govoreanu. După ce au testat pe ei şi pe prietenii lor proiectul, au început construirea aplicaţiei. „Investiţia a tot crescut, ajungând să depăşească astăzi 200.000 de euro. Spre norocul nostru, o mare parte din aceşti bani au venit din veniturile Questo pe care le-am înregistrat încă din primele zile de activitate, iar restul din banii noştri şi dintr-un grant primit de la Booking.com”, explică Alex Govoreanu.
    El spune că majoritatea banilor au fost direcţionaţi înspre dezvoltarea produsului; însă de acum, pe măsură ce cresc proiectul, ponderea cheltuielilor începe să încline din ce în ce mai mult înspre marketing.

    Monetizarea platformei se realizează prin intermediul a două verticale: consumerii (utilizatorii finali) şi companiile. Pe de o parte, utilizatorii plătesc un tarif pentru a explora questuri, care variază între 8 şi 20 de euro, în funcţie de dificultatea traseului, iar companiile lucrează cu ei pentru a dezvolta experienţe de brand. Printre companiile cu care au avut colaborări până acum se numără Bitdefender, Samsung şi BCR; recent au început să colaboreze şi cu agenţii de turism şi tour operatori.

    Antreprenorii spun că au atras recent o nouă finanţare „de la un investitor cu experienţă în comerţul online la nivel global”. Chiar dacă sunt discreţi în privinţa fondurilor atrase, acestea vor fi folosite pentru a lansa Questo în 2019 în mai multe oraşe mari din întreaga lume: Londra, New York, Paris Berlin, Seul şi altele. Pentru anul în curs, previzionează venituri de jumătate de milion de euro.

  • Jack Spintecătorul, identificat la peste un secol de la teribilele crime. Cine era ucigaşul din Londra

    Celebrul criminal în serie Jack the Ripper, care a terorizat Londra la finalul secolului XIX, ar fi fost un frizer polonez în vârstă de 23 de ani, relatează Daily Mail.
     
    Aaron Kominski ar fi fost descoperit în urma unei analize comparative de ADN, la care s-au folosit probe preluate de pe o haină care i-ar fi aparţinut criminalului şi alta de pe o haină a unei victime.
     
    Mai exact, identitatea criminalului în serie Jack Spintecătorul, din Londra secolului al 19-lea, a fost descoperită după 126 de ani de la şirul de crime care a îngrozit metropola britanică, graţie testelor ADN făcute pe materia organică de pe un şal al unei victime.
     
    Imigrantul polonez a locuit alături de doi fraţi şi o soră pe strada Greenfield din Londra, la mai puţin de 200 de metri de locul în care şi-a ucis cea de-a treia victimă, Elizabeth Stride.
     
    “Am reuşit să ducem la bun capăt o analiză la nivel molecular, iar dovezile obţinute întăresc ipoteza de la care am plecat”, au transmis cercetătorii de la John Moores University.

  • Portret al lui Dickens dispărut 150 de ani, descoperit într-o piaţă de vechituri, expus la Londra

    Portretul, estimat la 210.000 de euro, a fost realizat de artista Margaret Gillies în 1843, pe când Dickens (1812 – 1870) avea 31 de ani, în perioada în care acesta scria “Colind de Crăciun/ A Christmas Carol”, potrivit The Guardian.

    Imaginea tinerească, un Dickens bărbierit, cu plete lungi şi ondulate, contrastează cu celebrele sale portrete din perioada matură, când scriitorul purta barbă, iar părul îi era ciufulit.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Care este cel mai scump lichid din lume si de ce costă peste 10 milioane de dolari litrul

    5.Chanel No. 5
    Când vine vorba de parfum, niciun brand nu întrece iconicul Chanel No. 5, unul dintre cele mai cunoscute, dar şi scumpe parfumuri din lume. Produs în 1922, a fost creat de designerul Coco Chanel împreună cu chimistul şi parfumierul Ernest Beaux. Preţul acestuia este de 26.000 de dolari / galon (3,8 litri).

    4. Sângele crabilor potcoavă
    Crabii potcoavă sunt se aseamănă exact cu ceea ce sugerează şi numele lor: potcoavele de cai. Sunt văzuţi rareori la mal, iar sângele lor albastru recoltat este chiar mai scump. În urmă cu peste 50 de ani, cineva a descoperit că sângele lor răspunde la o varietate de bacterii toxice. Colectat în cantităţi mari, poate fi folosit în industria medicală pentru a testa diverse produse medicale şi pentru a verifica dacă nu există contaminări. Costă 60.000 de dolari/galon (3,8 litri).

    3. Lysergic acid diethylamide (LSD)
    LSD este popularul drog psihedelic din anii ’60. În acele vremuri, a fost un drog foarte des folosit. Provoacă iluzii, anxietate şi paranoia. A devenit faimos în industria muzicală, dar a  avut, de asemenea, influenţe uriaşe în cultura artei, literaturii şi filmului. În 1971, utilizarea drogului a devenit ilegală în ţările care au participat la Convenţia Naţiunilor Unite privind substanţele psihotrope (care acţionează asupra psihicului – n.red.). Costul acestui drog este de 123.000 de dolari/galon (3,8 litri).

    2.Veninul de cobră regală
    Cu toţii am auzit că veninul de cobră regală – unul dintre cele mai veninoase vieţuitoare de pe planetă – este letal. Acesta poate ucide un elefant adult. Cu toate acestea, s-a descoperit că poate fi utilizat în medicina modernă în multe situaţii, deoarece conţine o proteină numită ohanin, folosit astăzi ca anestezic, fiind cam de 20 de ori mai puternic decât morfina. Preţul acestui lichid este de 153.000 de dolari/galon (3,8 litri).

    1.Veninul de scorpion
    Sunt mii de specii de scorpioni în lume, însă doar 25 de specii au venin care ar putea fi fatal oamenilor. Veninul de scorpion este atât de scump pentru că proteina găsită în acest lichid poate fi folosită pentru tratamentul unor boli precum scleroza multiplă şi se vehiculează că un medicament pe baza acestuia ar putea fi leacul pentru diverse forme de cancer. Are exorbitantul preţ 39 de milioane de dolari/galon (3,8 litri).

  • O altă înşelătorie în produsele alimentare, descoperită în România

    Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale (MADR) împreună cu Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) şi Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor (ANSVSA) au reluat, din 21 ianuarie, activităţile de control desfăşurate anul trecut, pentru a evalua corectitudinea practicilor comerciale privind utilizarea grăsimilor hidrogenate în locul produselor exclusiv pe bază de lapte, informarea corectă a consumatorilor, depistarea, sancţionarea şi diminuarea fraudelor în domeniu.
     
    Acţiunile se desfăşoară atât în Municipiul Bucureşti, cât şi în toate municipiile reşedinţă de judeţ. Acestea urmăresc, în principal, verificarea conformităţii denumirii produselor alimentare ce se comercializează, în raport cu înscrisurile de compoziţie din sistemul de etichetare.
     
    Până în prezent, au fost verificate 180 de unităţi, din care 85 de patiserii, 17 cofetării – laboratoare cofetărie, 47 de pizzerii, 15 restaurante/catering, 11 unităţi fast-food şi cinci magazine alimentare. Controalele au fost desfăşurate în Bucureşti şi în municipiile reşedinţă de judeţ precum Dâmboviţa, Prahova, Buzău, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa, Constanţa, Tulcea, Brăila, Galaţi, Vrancea şi Vaslui.
     
    Dintre acestea, 73 de unităţi, reprezentând un procent de 40,5%, utilizează în procesul de fabricaţie specialităţi pe bază de grăsimi hidrogenate şi informează eronat consumatorii prin sistemul de etichetare că utilizează produse obţinute din lapte (brânză, caşcaval, unt etc.).
     

  • Tânărul de 22 ani care a descoperit una dintre cele mai mari erori din industria calculatoarelor

    Tânărul de origine germană Jann Horn (22 de ani) a devenit faimos după ce s-a dezvăluit faptul că a descoperit una dintre cele mai mari erori ale unui cip de calculator, potrivit unui articol publicat de Daily Mail.

    Eroarea ar fi existat de mai bine de două decenii, interval de timp în care nu a fost observată. Tânărul a reuşit să o descopere după ani de cercetare. Mai uimitor de atât este faptul că a dat peste aceasta accidental, în timp ce citea manuale de mii de pagini despre procesoare pentru un proiect complet diferit.

    Cercetarea lui l-a condus spre un proces cunoscut drept ”execuţie speculativă”, prin care un cip încearcă să ghicească ce i s-ar putea solicita să facă şi începe să facă task-ul respectiv înainte de a primi solicitarea, cu scopul măririi vitezei. Pentru a face acest lucru, începe să acumuleze informaţii din mai multe locuri ale computerului şi să stocheze aceste informaţii în memorie.

    Horn a descoperit că, chiar dacă cipul a greşit în  a ghici sarcina ce îi va fi alocată, informaţiile primite de acesta vor fi oricum stocate şi ar putea fi furate de un hacker. Horn lucrează pentru proiectul Google Project Zero din Zurich şi a informat Intel, cel mai mare producător de cipuri de calculator, despre descoperirea sa.

    Tânărul împreună cu alţi câţiva specialiaşti din domeniu şi-au unit  apoi eforturile pentru a rezolva această problemă şi până în ianuarie au oferit şi o soluţie. Intel a anunţat descoperirea şi i-a atribuit lui Horn meritele pentru aceasta. ”Nu este o one-hit wonder. Asta face el”, l-a descris pe Horn pentru Bloomberg Mario Heiderich, fondatorul companiei berlineze de securitate cibernetică Cure53.