Tag: declansare

  • Cât se fură într-un minut

    SPĂRGĂTORII AU ADOPTAT ÎN ULTIMA PERIOADĂ NOI MODURI DE OPERARE, în care ingeniozitatea este completată cu tupeu extrem şi forţă brută„, spune Gabriel Badea, chairman şi CEO al Global Security Systems (GSS). Infractorii se deplasează rapid de la o ţintă la alta, dau chiar două sau trei spargeri într-o singură noapte, folosind maşini furate, eventual înmatriculate în alte ţări, care ulterior sunt abandonate. „Sunt vizate mai ales magazine mici de cartier, agenţii de pariuri, case de amanet„, spune Badea, care adaugă că sunt căutaţi în special banii şi bunurile de valoare uşor de cărat şi de vândut pe piaţa neagră, cum sunt ţigările, băuturile fine, electronicele sau cartelele de telefon.

    Spărgătorii nu sunt prea intimidaţi nici de prezenţa sistemelor de alarmă, pentru că jafurile durează, de obicei, mai puţin decât timpul necesar pentru apariţia echipelor de intervenţie. „Acest tip de spargeri durează în medie 60 de secunde, dar a existat şi un caz în care durata a fost de numai 30 de secunde„, spune reprezentantul GSS. Cea mai lungă spargere de acest fel a durat numai un minut şi 28 de secunde.

    Or, un asemenea interval de timp – din momentul în care se declanşează alarma până când hoţii pleacă – este prea scurt pentru ca forţele de intervenţie, fie ele publice sau private, să ajungă la locul faptei. Durează măcar 3-4 minute ca poliţia sau agenţii unei firme de securitate să ajungă în locul în care s-a declanşat alarma, iar hoţii ştiu acest lucru.

    Mai mult, infractorii poartă cagule astfel încât nu pot fi recunoscuţi nici de eventuali martori şi nici de cei ce urmăresc înregistrările video. „Într-o astfel de acţiune se pot fura bunuri de mii şi chiar zeci de mii de euro, iar cei păgubiţi trebuie să suporte şi cheltuielile cu reparaţiile„, afirmă reprezentantul GSS. Pentru că adeseori spărgătorii nu pierd vremea pentru a descuia încuietori, ci pur şi simplu distrug uşile sau chiar pereţii folosind levierul şi barosul. Şi chiar dacă poliţia reuşeşte să-i prindă pe făptaşi, „sunt puţine şanse ca victimele să-şi recupereze banii sau bunurile furate; iar numărul celor care sunt asiguraţi pentru astfel de riscuri este foarte mic„, punctează Badea, care lucrează de 17 ani în mediul privat iar anterior a fost, povesteşte el, ofiţer în brigada antiteroristă. Reprezentantul GSS va prelua preşedinţia Federaţiei Serviciilor de Securitate.

  • Nomura: China prezintă simptomele unei crize financiare de proporţii, precum cea globală din 2008

     Acumularea rapidă a datoriilor, declinul creşterii economice potenţiale şi preţurile mari ale proprietăţilor imobiliare sunt trei semne de îngrijorare care nu trebuie minimalizate, au afirmat analiştii Zhiwei Zhang şi Wendy Chen, citaţi de CNBC.

    “China se confruntă cu riscuri în creştere de criză financiară sistemică, iar guvernul trebuie să ia măsuri rapid pentru a limita aceste riscuri. Considerăm că amploarea riscurilor financiare din China nu sunt evaluate corect de investitori”, au scris analiştii într-un raport.

    Potrivit celor doi, menţinerea unei politici monetare relaxate în China în acest an va creşte posibilitatea unei crize financiare în 2014, întrucât poate alimenta inflaţia şi îndatorarea la nivelul economiei.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şomajul din Grecia a scăzut pentru prima dată de la declanşarea crizei, în urmă cu cinci ani

     Anterior, şomajul din Grecia a scăzut ultima dată în mai 2008.

    Companiile par să fi angajat mai multe persoane, ca urmare a aprobării în ultima lună a anului a unei tranşe de ajutor internaţional de 34 de miliarde de euro de către creditorii internaţionali, potrivit cotidianului The Guardian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bursele europene şi americane la maxime istorice după declanşarea crizei în 2008

    Bursele europene de acţiuni au atins ieri maximul de după izbucnirea crizei financiare în 2008, impulsionate de semnele de revenire ale economiei americane, cea mai mare a lumii, şi de promisiunile că vor continua stimularea creşterii ale celor mai importante bănci centrale, scrie agenţia Thomson Reuters. Analiştii se aşteaptă ca Banca Centrală Europeană, Banca Angliei şi Banca Japoniei să decidă în cadrul şedinţelor din săptămâna aceasta să continue relaxarea politicii monetare, urmând exemplul Rezervei Federale din SUA, care a asigurat că va imple­menta în continuare programul de stimulare a creşterii economice. Unii analişti consideră, de aseme­nea, că băncile centrale europene vor lua decizii noi astăzi, existând o pro­babilitate de 40% ca Banca Angliei să continue achiziţiile de obligaţiuni şi şanse de 10% ca BCE să reducă rata de dobândă de politică monetară.

    Toate stirile sunt pe zf.ro