Tag: Dacia

  • „România 100 ani de business. Cum trecem de la idee la business. 100 de idei să creştem“. Companiile din Braşov şi-ar dubla businessul dacă ar exista autostradă.

    Întârzierea construirii aeroportului şi a unei autostrăzi care să lege Braşovul de cele mai importante oraşe din ţară, lipsa forţei de muncă bine pregătită şi neimplicarea mediului politic în rezolvarea problemelor cu care se confruntă an­treprenorii sunt principalele lucruri care înce­tinesc ritmul de dezvoltare al mediului de afaceri local.

    „Cred că dacă se va face autostradă, Bra­şo­vul va creşte specta­cu­los, se va dubla cifra de afa­ceri. Iar dacă se va con­strui aeroportul, aceas­ta se va mai dubla o da­tă. Noi suntem har­nici, res­pec­tăm standarde, avem teh­nologii, dar la nivel de infrastructură şi de conexiuni în­tâmpinăm probleme. Discutăm cu mari com­panii şi nu pot concepe faptul că noi nu avem aeroport. Am ratat multe lucruri din cauza aceasta“, a spus Radu Ionescu, acţionar al pro­ducătorului de suplimente nutritive Dacia Plant, una dintre cele mai mari businessuri antreprenoriale din Braşov.

    El a fost prezent la conferinţa „România 100 ani de business. Cum trecem de la idee la business. 100 de idei să creştem“, de la Braşov, orga­nizată de ZF cu sprijinul Băncii Transilva­nia şi al companiei de consultanţă şi audit EY.

    Citeste continuarea pe www.zf.ro

  • Uzina Dacia de la Mioveni a produs în primele patru luni 111.536 de vehicule, în creştere cu 2,1%

    Producţia uzinei Dacia de la Mioveni a crescut în primele patru luni cu 2,1%, la 111.536 de vehicule, arată datele comunicate marţi de Asociaţia Constructorilor de Autoturisme di România – ACAROM.

    În perioada ianuarie-aprilie 2017, Automobile Dacia a produs 109.214 unităţi.

    Cele mai multe exemplare aparţin modelului, Dacia Duster , cu 72.019 unităţi, urmat de Dacia Sandero (18.511 unităţi), Dacia Logan (11.891 unităţi) şi Dacia Logan MCV (9.115 unităţi).

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Fostul şef Dacia, pe final de mandat: Vreţi investiţii? Investiţi în educaţie şi predictibilitate. Eu în doi ani m-am întâlnit cu patru premieri

    „Un nou investitor caută un loc pentru extindere, caută competitivitate, infrastructu­ră, predictibilitate şi stabilitate, dar şi oameni calificaţi, educaţi şi pregătiţi. Şi mai caută şi un orizont ca în următorii 5-10 ani să aibă de unde re­cruta oameni bine pregătiţi, pentru o even­tuală extindere. Este important pentru Ro­mânia să continue să lucreze şi să rămână com­petitivă, să îmbunătăţească infrastructura, pre­dic­ti­bilitatea şi educaţia. Educaţia este cheia, por­nind de la şcolile profesionale, învăţă­mân­tul dual şi programe de inginerie. Nu putem aştepta totul de la autorităţi, dar trebuie să co­laborăm cu acestea.“

    Antoine Doucerain va prelua de la 1 mai func­ţia de director general al Automobile Dacia şi Group Renault România de la Caracatzanis, devenind astfel cel de-al cincilea fran­cez ce vine la conducerea uzinei din Mio­veni de la priva­ti­zarea din 1999. Grupul Renault are în România afa­ceri de peste 5 mld. euro şi repre­zintă peste 10% din exporturi.

    În timp ce România nu a mai atras nicio nouă investiţie majoră de mai bine de cinci ani de zile, ultima fiind cea a Daimler de la Sebeş, de 300 mil. euro, în ultimii doi ani Slovacia a atras noua uzină Jaguar Land Rover de 1,4 mld. euro, Ungaria a atras o nouă investiţie a Daimler de 1 mld. euro pentru a dubla uzina din Kecskemét, în timp ce Polonia a convins tot Daimler să investească 500 mil. euro într-o uzină de motoare. Dacă în 2016, la plecarea sa de la Dacia, Nicolas Maure sublinia faptul că la 100 de ani de la Marea Unire România nu are nicio auto­stra­dă care să tra­­verseze Carpaţii sau o infra­structură moder­nă care să „unească“ provinciile istorice, în pre­zent Caracatzanis a subliniat faptul că pe lân­gă infrastructură trebuie investit şi în învă­ţă­mânt. Pe de altă parte, în cei doi ani ai man­da­tului său, în România doar 15 km de auto­stradă au fost daţi în folosinţă, iar la auto­strada Piteşti-Sibiu tot nu au început lucrările.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Al şaptelea director din era Renault la Dacia

    Antoine Doucerain va prelua de la 1 mai funcţia de director general al Automobile Dacia şi Group Renault România de la Yves Caracatzanis, devenind astfel cel de-al cincilea francez care vine la conducerea uzinei din Mioveni de la privatizarea acesteia, în 1999.

    Noul director îi va fi subordonat lui Nicolas Maure, director de operaţiuni la Groupe Renault pentru regiunea Eurasia, din care face parte şi România. Nicolas Maure a condus Automobile Dacia şi Group Renault România între 2014 şi 2016, când a plecat pentru a conduce gigantul AvtoVaz din Rusia, unde se produc modelele Lada, Datsun şi Renault. Acelaşi traseu pare să urmeze şi Yves Caracatzanis, actualul director general al Dacia şi al Renault România, care a fost numit preşedinte-director general al AvtoVAZ, începând cu 1 iunie 2018, a anunţat Alliance Rostec BV. Sub mandatul său a fost lansat noul Duster, cel mai avansat automobil produs vreodată la Mioveni. Odată cu această lansare, marca Dacia ”a depăşit recorduri istorice de vânzări în Europa“, a comentat Nicolas Maure, director de operaţiuni la Groupe Renault pentru regiunea Eurasia. Antoine Doucerain s-a alăturat Renault în 1993, în cadrul Direcţiei de Inginerie Logistică; şi-a continuat cariera în producţie, mai întâi la uzina din Douai, unde a ocupat succesiv posturile de şef departament montaj, director  tehnic, director adjunct fabricaţie. În 2010, a fost numit director al uzinei din Maubeuge, unde a asigurat lansarea Kangoo ZE şi pregătirea modelului Citan pentru Daimler. În 2012, a mers în Brazilia pentru a coordona crearea unei noi uzine Nissan şi începerea producţiei modelelor Micra şi Versa. În mai 2015, s-a întors în Franţa şi a ocupat funcţia de director industrial, asigurând coordonarea a opt uzine ale Renault (Polul Industrial Vest) cu un nivel ridicat de performanţă.

    Ultimii doi directori ai Automobile Dacia au avut mandate de câte doi ani  Nicolas Maure şi Yves Caracatzanis, în timp ce mandatele cele mai lungi le-au avut François Fourmont (6 ani) şi Jerome Olive (4 ani).

    Automobile Dacia este în prezent cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, cu un business de 20,7 mld. lei (4,6 mld. euro) în 2016, în creştere cu 8,3% faţă de anul precedent, potrivit datelor companiei. De asemenea, suma afacerilor grupului francez Renault a urcat în 2016 la 5,1 miliarde de euro pe toate companiile pe care le deţine în România, fiind pentru prima dată când francezii depăşesc acest prag. Alături de furnizorii săi de componente, Dacia reprezintă circa 3% din PIB şi 10% din exporturile ţării.


    Cine a condus Dacia după privatizare

    1999-2002

    Constantin Stroe

    Sub mandatul său a fost lansată SupeRNova, cu transmisie şi motor Renault. Este singurul manager român păstrat la conducerea unei companii privatizate pe un mandat pe mai mulţi ani. El a pus bazele reţelei de furnizori ai Dacia şi industriei auto româneşti, industrie de 23 mld. euro în prezent şi în care lucrează 250.000 de oameni.

    2002-2003

    Christiane Esteve
    Sub mandatul său a fost lansată Solenza, venind cu elemente ce se vor regăsi ulterior pe Logan.

    2003-2009

    François Fourmont
    A început revoluţia de la Mioveni, mandatul său marcând cea mai puternică transformare pentru marca Dacia şi uzina de la Mioveni. Tot el a pregătit SUV-ul Duster. Sub mandatul său au fost lansate: Logan, Logan MCV, Logan Pick-up, Logan Van, Sandero.

    2009-2014

    JÉrôme Olive
    A dus Dacia la următorul nivel cu noile Duster, Logan II, Sandero II.

    2014-2016

    Nicolas Maure
    În timpul mandatului său a început robotizarea uzinei Dacia, care a plecat de la 5% în 2015 şi ar urma să ajungă la 20% în 2020.

    2016-2018

    Yves Caracatzanis
    Sub mandatul său, Dacia s-a îndepărtat tot mai mult de conceptul de low-cost, prin lansări ca Duster II, Logan II şi Sandero II facelift.

    2018

    Antoine Doucerain
    El va avea misiunea de a duce robotizarea la 20% spre 2020 şi de a pregăti uzina pentru Logan III, Sandero III; cu alte cuvinte, la Mioveni (Argeş) vor ajunge tot mai multe caracteristici ale Renault. Tot sub mandatul lui însă cel mai probabil uzina Tanger din Maroc, unde deja se produc Lodgy, Dokker, Sandero, Logan şi Logan MCV, va depăşi ca producţie şi capacitate instalată uzina din România. Totuşi, în Maroc nu se va produce noul Duster, vârful de lance al Automobile Dacia.

  • Dacia rară produsă în numai 500 de exemplare şi doar pentru Anglia. Cine şi-o mai aduce aminte?

    Una dintre ţările în care s-a comercializat Dacia după Revoluţie a fost şi Anglia. Dacia Shifter a fost o ediţie limitată vândută în Marea Britanie, cu volan pe dreapta şi era superdotată cu jante de Aro 10.

    IATĂ AICI DACIA SHIFTER PRODUCŢIE SPECIALĂ PENTRU MAREA BRITANIE

  • Nu muşca mâna care te hrăneşte!

    Dar câteodată poate ar trebui reamintită.

    Acum câteva luni, Prevent, un furnizor bosniac de componente auto pentru Volkswagen, a oprit furnizarea de produse, perturbând întregul lanţ de aprovizionare pentru gigantul auto. În această situaţie nici nu mai contează pierderile –  care au fost de aproape 100 de milioane de euro –, ci livrarea produsului la timp.

    Bild, cel mai puternic ziar din Germania, spune într-un articol că deşi cele două părţi au ajuns ulterior la o înţelegere pentru reluarea producţiei, în final Volkswagen a decis să oprească colaborarea cu Prevent, deşi acest lucru îi aduce pierderi imediate de peste 200 de milioane de euro.

    Frank Schwope, specialist în cadrul băncii germane NORDLB, a comentat: ”Cred că este un caz de «Nu muşca mâna care te hrăneşte»“.

    Globalizarea include multe ţări, multe oraşe, multe companii în acest lanţ, care în lipsa acestui proces ar fi pe dinafară. Dar o parte dintre ţări, o parte dintre companii uită că sunt într-un lanţ global şi că pot fi scoase în orice moment, chiar cu pierderi aferente de o parte şi de alta.

    Grupul francez Renault a făcut Logan şi Dacia în România la Mioveni, dar aceste modele sunt produse fără probleme şi în Maroc, şi în Rusia.

    Globalizarea înseamnă că o companie are brandul, produsul final, iar aproape tot ce este sub capotă este făcut în altă parte, mai ieftin şi, de ce nu, poate chiar mai bine.

    Gigantul american Apple produce telefoanele iPhone în China cu un preţ în jurul a 100 de dolari, iar restul până la 500 înseamnă brand, cercetare-dezvoltare şi distribuţie.

    Ca să nu existe îndoieli, această globalizare şi includerea României în acest lanţ este bună, în primul rând pentru că nu am avea o altă alternativă. Această globalizare, chiar dacă pe lanţ te afli cu o valoare adăugată mai mică, la început doar cu forţa de muncă, pregăteşte oameni şi revigorează întregi zone economice.

    În industria auto, unde există supracapacitate, nu ai putea să înlocuieşti un brand consacrat cu brandul tău propriu. Cazul Dacia în comunism a fost o excepţie, dar erau alte timpuri.

    În prezent, România nu are cu ce să înlocuiască industria de componente auto şi această verigă din lanţul globalizării. Comanda vine din afară, de la cel care deţine produsul final şi brandul, şi tu eşti doar un furnizor.

    Investitorii străini vin pentru acest pachet pe care îl oferă România: de forţă de muncă bine calificată şi ieftină. Încă.

    Bineînţeles că există o revoltă în fiecare dintre noi în privinţa acestei propoziţii de promovare a României, dar nu ştiu cu ce am putea înlocui în mod realist acest lucru.

    În primul deceniu de după căderea comunismului, o întreagă economie s-a prăbuşit în România pentru că toate întreprinderile, toate sectoarele, toată administraţia economică s-a trezit în faţa pieţei şi au înţeles că produsele lor sunt depăşite tehnologic sau nu mai au piaţă. Înainte era sistemul care trebuia să îţi găsească o piaţă de desfacere pentru produsele realizate, chiar dacă erau poate scumpe.

    În lumea de astăzi, unde există supracapacităţi la tot pasul, problema nu este produsul, ci cine îl cumpără şi cu cât, cine controlează pierderile. Componentele auto pot fi făcute în România, dar tot nemţii sau francezii deţin pieţele de desfacere.

    Acest sistem este valabil şi pentru centrele de servicii deţinute în România de Oracle, IBM, Microsoft, Adobe, Amazon, Endava etc.

    Antreprenorii români care lucrează în IT şi care sunt furnizori pentru giganţii internaţionali sunt ”furioşi“ pentru că înţeleg că sunt numai forţă de muncă. Dar nimeni nu-i opreşte să-şi dezvolte propriul IP – Intellectual Property – şi să obţină un preţ mai mare pentru ceea ce ei furnizează. Din păcate, este mai greu.

    Nu ştiu dacă România poate să aibă produsul final şi brandul, dar cu ajutorul multinaţionalelor poate să treacă la operaţiuni mai complexe, cu o valoare adăugată mai mare, cu salarii mai mari. Dar tot în acest lanţ al globalizării.

    Important este să nu uiţi cine te hrăneşte, chiar dacă această frază este extrem de dură şi revoltătoare.

  • Cine este noul director general al celei mai mari companii din România

    Antoine Doucerain îi succede lui Yves Caracatzanis, care va prelua o altă funcţie în cadrul Groupe Renault.

    Antoine Doucerain s-a alăturat Renault în 1993, în cadrul Direcţiei de Inginerie Logistică. Îşi continuă cariera în  domeniul Fabricaţiei, mai întâi la uzina din Douai, unde ocupă succesiv posturile de şef departament Montaj, director  Tehnic, director adjunct Fabricaţie, iar mai apoi, în 2010, este numit director al uzinei din Maubeuge, unde asigură  lansarea Kangoo ZE şi pregătirea modelului Citan pentru Daimler. În 2012, merge în Brazilia pentru a coordona crearea unei noi uzine Nissan şi începerea producţiei modelelor Micra şi Versa. Din mai 2015 se întoarce în Franţa şi ocupă funcţia de director industrial, asigurând coordonarea a 8 uzine ale Renault (Polul industrial Vest) cu un nivel ridicat de performanţă.

    Yves Caracatzanis şi-a început cariera în cadrul cabinetului de consultanţă Bossard Consultants, apoi la Hewlett Packard. În 1992 vine la Renault ca şef de proiect Organizare logistică. În 1995 se alătură uzinei de la Flins, unde ocupă succesiv posturile de şef atelier fabricaţie Montaj, şef de departament Vopsitorie, în 1999, şi şef serviciu Calitate, în 2002, pentru lansarea Clio 3. În 2005, devine director Inginerie Prototipuri Vehicule al Grupului Renault. În 2008, participă la crearea diviziei Supply Chain (Logistică) a Grupului. În 2010, devine director Supply Chain al Grupului Renault, iar din 2013, este director Industrial şi Supply Chain pentru regiunea Eurasia. Începând din aprilie 2016, Yves Caracatzanis este director general al Groupe Renault România şi preşedinte director general al Automobile Dacia.

    Constructor de automobile din 1898, Groupe Renault este prezent în 127 de ţări şi a vândut 3,76 milioane de vehicule în 2017. Mizează pe complementariatea celor cinci mărci (Renault, Dacia, Renault Samsung Motors, Alpine şi Lada), pe vehiculul electric şi pe alianţa cu Nissan şi Mitsubichi. Pentru a răspunde marilor provocări tehnologice în viitor şi a continua strategia de creştere rentabilă, grupul se sprijină pe dezvoltarea sa la nivel internaţional. Groupe Renault este singura companie din România care integrează toate activităţile specifice construcţiei automobilului. În 2016 Groupe Renault România a depăşit 5 miliarde de euro cifră de afaceri. Aflat în centrul gamei Global Access (din care fac parte modelele Dacia, produse pe platforma industrială de la Mioveni), Grupul e lider pe piaţa locală cu mărcile Dacia şi Renault. Cei 17.700 de angajaţi ai Groupe Renault România inovează în ceea ce priveşte produsele şi bunele practici, fiind recunoscuţi pentru profesionalismul lor.

  • Clasamentul care face minuni pentru Dacia şi pentru încrederea noastră în marcă

    Trăim într-un deceniu al suvurilor. Toţi producătorii îşi modifică gamele. Toţi au suvuri în gamă şi toţi transofrmă toate modelele în suvuri. Dacă mergeţi la SIAB o să vedeţi la toate mărcile mari nişte suvuleţe care arată ca nişte adidaşi. Înalte şi înguste. Sunt din clasa B, adică la nivel de Fiesta şi Corsa. Au mai mult spaţiu în portbagaj şi cam asta e tot. Utilitate pentru familii nu prea vedem, însă lauda că ai un suvuleţ bate tot. Sigur că un Clio break este de două ori mai încăpător decât orice Crossland, Ecosport sau Mazda 3, însă nu toată lumea vrea spaţiu, cât prestanţă. Şi asta se întâmplă în toate gamele, şi în cea compact (care oricum e cu totul altceva), şi în cele mari (unde vorbim de maşini cât X5-urile, GLE-urile şi alte minuni).

    Jato Dynamics ne arată că în 2017 cota de piaţă a suvurilor a crescut la 34% – o treime din totalul maşinilor noi vândute. Cu trei ani în urmă era o cincime. S-au vândut 28 de milioane de suvuri în 2017, peste tot în lume.

    Cerere mare a fost în Europa, Orientul Mijlociu şi Africa – 5.5 mil. de suvuri vândute, o creştere cu 20% comparative cu 2016. O piaţă şi mai mare de suvuri este America de Nord – 8.2 mil. suvuri (+6.2% creştere Vs. 2016). În fine, China conduce la înmatriculări de suvuri noi, cu 10.7 mil. unităţi (46% cotă de piaţă locală).

    Cel mai bine-vândut SUV din lume în 2017 este Nissan Qashqai, cu tot cu variant pentru SUA (Rogue). Din 815 mii de suvuri Qashqai / Rogue vândute de Nissan tot anul, americanii au cumpărat jumătate, chinezii un sfert şi europenii 12%.

    Cititi mai multe pe www.promotor.ro

  • Dacia recheamă în service-uri peste 1.800 de maşini Duster. Ce a descoperit producătorul auto

    Reprezentanţii Dacia estimează că ar putea fi afectate de o defecţiune a calculatorului de injecţie un număr de 1.826 de autovehicule marca Duster.

    „Dacia a identificat posibilitatea calibrării incorecte a calculatorului de injecţie. Acest lucru poate antrena pierderea funcţiei Stop&Start şi a sistemului ESM (Energy Smart Management)”, se arată în documentul citat.

    Astfel că proprietarii de maşini Duster vizaţi sunt invitaţi să contacteze „în cel mai scurt timp” un reparator din reţeaua autorizată Dacia de pe teritoriul României, pentru stabilirea unei programări în vederea verificării versiunii software a calculatorului de injecţie.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cele mai urâte modele de Dacia care au ieşit pe porţile de la Mioveni

    acia Liberta este acea Dacie hatchback produsă într-un număr destul de redus, din care nu mai avem prilejul să vedem pe străzi în zilele noastre niciun exemplar.

    Prin prototipul de Dacia 1300 cu 4 portiere şi haion, în 1987 a luat nastere oficial primul automobil Dacia hatchback, potrivit 4tuning.ro. Prototipul este chiar mai urât decât modelul ce avea să fie produs, până la urmă.

    Dacia 1320 a fost prezentata publicului in cadrul Targului International Bucuresti 1987 si pusa in vanzare un an mai tarziu.

    Ca să-şi achite unele datorii financiare faţă de francezii de la Renault, Dacia a asamblat în România câteva cutii de viteză pentru utilitara Renault Estafette. Totuşi, la un moment dat, Ceauşescu a vrut să încerce să vândă şi în România o maşină utilitară marca Dacia, scrie realitatea.net