Raportul leu/franc este cu 6,86 bani peste referinta de
miercuri, de 3,4364 unitati, şi a depasit recordul istoric
inregistrat din 30 decembrie, de 3,4450 unitati. Euro s-a depreciat
accentuat, joi, pe piete internationale in fata dolarului si a
francului elvetian, iar dealerii spun ca jucatorii straini prefera
francul atunci cand exista incertitudine pe piete. Cursul anuntat
pentru euro este cu 3,32 bani mai mare fata de nivelul precedent,
de 4,1756 lei/euro, si a atins maximul din 4 martie. La data
mentionata, BNR a publicat o referinta de 4,2127 lei/euro. Leul a
continuat sa se deprecieze si fata de moneda americana, iar
paritatea se plaseaza cu 6,52 bani mai sus, la 2,9820 lei/dolar, de
la 2,9168 lei/dolar miercuri. Referinta pentru dolar nu a mai fost
atat de ridicata din 16 martie, cand BNR a anuntat un curs de
3,0019 lei/dolar.
Tag: curs
-
Raportul leu/franc a atins maximul istoric
-
Vesti proaste pentru clientii cu credite in franci: moneda elvetiana se apropie de un nou varf
Cursul oficial a urcat vineri la 3,3923 lei/franc, cu patru bani
mai mult decat in sedinta precedenta, numai in ultima saptamana
moneda elvetiana apreciindu-se cu 4% in fata leului. Francul este
perceput ca o mondeda de refugiu de catre investitori, plasamentele
in moneda elvetiana fiind tot mai cautate de catre acestia pe
fondul reizbucnirii crizei datoriilor suverane din zona euro.
Aprecierea francului este resimtita tot mai acut de clientii cu
credite in franci elvetieni. Valoarea creditelor acordate in franci
elvetieni reprezinta peste 4% din totalul creditelor acordate de
bancile locale, respectiv echivalentul a 2,5 mld. euro. -
Marile banci de investitii straine revin cu pariuri de scadere a cursului spre 4 lei pentru un euro
De data aceasta optimismul lor este legat de perspectivele ca
BNR ar putea favoriza o intarire in continuare a leului, care ar
ajuta in lupta cu inflatia tot mai usturatoare. In plus,
randamentele oferite de titlurile de stat romanesti, in special
cele pe termene scurte, par atractive, pe fundalul unei
imbunatatiri a imaginii generale a economiei. Traderii de la BNP
Paribas sau JP Morgan le recomanda clientilor in discutii private
sa parieze pe leu, avand in vizor tinta de 4 lei pentru un euro. Si
analistii Barclays Capital, divizia de investitii a uneia dintre
cele mai mari banci la nivel global, sau ai Citi vad perspective de
intarire usoara pentru leu, trecand recomandarea de a paria pe
moneda romaneasca in rapoartele lor. -
Inscrierile la cursul gratuit de reporter continua pana la 30 mai
Cursul se adreseaza somerilor de lunga durata si persoanelor
aflate in cautarea unui loc de munca. Participantii vor putea
dobandi competentele necesare in meseria de reporter si, ca atare,
vor avea sanse mai mari de a-si gasi un loc de munca. Totodata,
participantii vor fi consiliati si vor afla tot ce trebuie sa stie
pentru a incepe o activitate independenta in domeniul media. Cursul
cu durata de sase zile este autorizat de Consiliul National de
Ocupare si Formare Profesionala (CNFPA), institutie in subordinea
Ministerului Muncii, se adreseaza persoanelor din Regiunea
Bucuresti- Ilfov si ofera sansa obtinerii unei calificari in
meseria de reporter. Cursantii care vor absolvi examenul sustinut
in fata comisiei CNFPA vor primi un certificat recunoscut pe plan
international, in baza caruia vor putea solicita angajarea media
sau in orice alt domeniu. Cei care nu vor trece examenul in fata
comisiei vor primi, de asemenea, o dovada a participarii lor la
formarea profesionala. -
De-a uliii si porumbeii sau ce logica e in evolutia inflatiei
“Nu suntem <porumbei>, suntem <ulii> in continuare”,
ii replica saptamana trecuta guvernatorul Mugur Isarescu unui
analist nenumit din mediul bancar, care dupa ce BNR a pastrat
dobanda la 6,25%, implinind astfel anul de cand n-a mai
modificat-o. Analistul, Nicolaie Alexandru Chidesciuc de la ING,
considera abordarea BNR drept “dovish” (de la “dove” = porumbel; in
cazul unei banci centrale, o conduita “dovish” inseamna retinerea
de la lupta cu inflatia prin inasprirea politicii monetare).
“Probabil ca banca centrala va rezista anul acesta sa nu majoreze
dobanda, dar va incepe s-o faca la anul, cand inflatia va fi
probabil mai mare decat cea estimata”, apreciase analistul ING. Cum
inflatia chiar a fost pana acum mai mare decat estimarile – in
martie, rata anuala a ajuns la 8,01%, in aprilie la 8,34%, iar BNR
a modificat prognoza pentru finele anului de la 3,6% la 5,1%, ceea
ce inseamna o depasire cu 1,1% a intervalului de tinta a inflatiei
– concluzia trasa de multi comentatori e ca insistenta de a mentine
o tinta centrala nu-si mai are rostul.Pe de o parte, trebuie zis ca inflatia anuala a ajuns atat de
mare fiindca se raporteaza la o epoca in care TVA era de 19% si la
o perioada din 2010 cu inflatie lunara redusa, stiind ca in
calculul inflatiei anuale, o baza de calcul mai mica (ratele lunare
din ultimele 12 luni) umfla cifra finala. Asa se explica sirul de
date aparent fara noima: in ianuarie si februarie, desi preturile
au crescut la fel, cu 0,77%, rezultatul anualizat era diferit
(6,99% in ianuarie – ingloband deci si recordul lunar de 1,68%
atins in ianuarie 2010-, respectiv 7,6% in februarie), iar in
martie, o inflatie lunara de 0,6%, deci mai mica decat in lunile
precedente, s-a corelat cu o inflatie anuala de 8,01%. De aceea
spune acum Isarescu ca “daca prevedem cresteri ale inflatiei, nu
inseamna ca prevedem si cresteri mai mari ale preturilor in lunile
respective”. Si tot de aceea Cristian Popa, viceguvernatorul BNR,
apreciaza ca disparitia din calcule a efectului majorarii TVA,
incepand din iulie, ar urma sa taie ea singura circa 3 procente din
rata anuala de inflatie.
Tinta de inflatie vine insa obligatoriu la pachet si cu o
calculare a “intervalului de incertitudine” in functie de cateva
criterii de risc cu impact masurabil, de la variatiile de productie
agricola si politica de preturi administrate la preturile
internationale ale materiilor prime. In raportul BNR asupra
inflatiei din august 2010, cand majorarea TVA schimbase brusc
datele problemei, prognoza de inflatie pentru sfarsitul anului 2010
fusese ridicata de la 3,7% la 7,8%, iar limita de sus a
intervalului de incertitudine se apropia deja de 9% pentru
decembrie 2010 si era usor peste 8% la sfarsitul lui iunie 2011 –
maximul anului. Aceasta nu inseamna ca ar trebui sa ne uitam
de-acum numai la limita de sus a intervalului de incertitudine din
graficele BNR ca sa aflam cat va fi inflatia (cel mai apropiat
contraexemplu e incheierea anului 2010 la o inflatie cu aproape 1%
sub respectiva limita), ci ca ea e relevanta pentru importanta
riscurilor in toata povestea tintirii inflatiei.In raportul asupra inflatiei prezentat de Mugur Isarescu
saptamana trecuta, limita de sus a intervalului de incertitudine
depaseste usor 9% la sfarsitul lui iunie. Viceguvernatorul BNR
spune ca in realitate cifra va fi undeva sub 9%, iar analistii de
la ING si Raiffeisen, zgarciti cu optimismul cand e vorba de
prognoze de inflatie, se asteapta ca in iunie sa avem 8,6%,
respectiv 8,5%. Zecimalele nu sunt lipsite de interes, intrucat
depasirea unei inflatii anuale de 8,8% la sfarsitul lui iunie ar
atrage, conform acordului cu FMI, consultari ale Fondului cu
autoritatile pe tema politicii monetare. Acesta e si sensul
remarcii lui Jeffrey Franks, reprezentantul FMI, ca in urmatoarele
cateva luni, banca centrala ar putea avea nevoie sa-si adapteze
politica monetara (remarca tradusa imediat de analisti intr-o
anticipare a unei cresteri de dobanda).Ce se intampla insa din iulie incolo? Dincolo de disparitia din
calcul a diferentelor de TVA, devine posibila o ieftinire macar
temporara a materiilor prime – petrol, metale, produse agricole –
pe pietele externe, luata in calcul in prezent de analistii straini
dupa epuizarea bulelor speculative care in ultimele luni au umflat
pretul materiilor prime si au adus bani fierbinti si inflatie pe
pietele din Asia si America Latina. Fluxurile de capital migrator,
pe care le cunoastem din experienta anilor 2005-2007 macar prin
prisma recordului de apreciere a leului fata de euro din 2007 si a
fluctuatiilor ulterioare, au reinceput acum sa vizeze economiile
din Est, pe care analistii le recomanda investitorilor, pentru ca
au iesit mai sanatoase fiscal din criza decat cele din zona euro si
au perspective bune de crestere. A aparut astfel si aici riscul
unor intrari si iesiri bruste de fonduri. “De multi ani n-am mai
vazut atatea rapoarte pozitive despre Romania. Ele sunt pentru
politica monetara a BNR o potentiala complicatie, pentru ca e greu
de gasit dozajul corect al reactiei”, spune guvernatorul Mugur
Isarescu.Analistii Erste remarca faptul ca pentru bancile centrale din
tarile din Est, combinatia dintre cererea slaba de consum,
deficitele in scadere si inflatia cu cauze exclusiv externe face ca
“in lupta cu inflatia, aprecierea monedelor nationale sa fie mai
tentanta decat majorarea dobanzilor”, dar atata vreme cat motorul
cresterii pentru tarile din Est ramane deocamdata exportul,
“toleranta bancilor centrale la aprecierea monedelor ramane
limitata”. Nu altfel e si in cazul Romaniei. “Fluxurile de capital
ne pot ajuta pe termen scurt in lupta cu inflatia”, afirma
guvernatorul Isarescu, prin faptul ca sustin aprecierea leului,
“dar vrem ca inflatia sa vina in jos sustenabil, nu sa fie afectate
productia industriala si exporturile si sa se deterioreze
echilibrele. O apreciere excesiva a leului nu e sustenabila”.
Pentru finele anului, BNR estimeaza o inflatie de 5,1%, mai mare
decat cea prognozata de FMI (4%) si apropiata de estimarile
analistilor bancari, cu cateva exceptii (BCR – 5,2%, Volksbank –
5%, Citibank – 5%, UniCredit – 4,7%, ING – 6%, Raiffeisen – 5,3%).
Toate aceste cifre vin insa la pachet cu aceleasi riscuri mai sus
mentionate, dar si cu unul de ordin intern care nici n-a putut fi
cuantificat pana acum, pentru ca nu s-a batut in cuie calendarul de
liberalizare a preturilor administrate cu cel mai mare impact in
economie.“Vedem presiuni inflationiste semnificative in contextul
potentialelor majorari de preturi administrate la energie si
transport, la solicitarea FMI si a UE”, afirma Eugen Sinca, analist
BCR. Melania Hancila, economistul-sef al Volksbank, se teme de
“riscurile unor majorari mai mari decat se astepta a tarifelor la
gaze si energie, dupa cererea Comisiei Europene ca Romania sa
elimine controlul administrativ al preturilor”. Iar ca peisajul sa
fie complet, BNR introduce in “incertitudinea” ei inca un risc, pe
care il considera mai mare decat toate: ca autoritatile sa inceapa
sa arunce cu bani in anul preelectoral si la anul, distrugand
astfel roadele propriilor lor politici de strangere a curelei. -
De cine depinde cursul de schimb in Romania. Negritoiu, ING: Cursul nu e determinat doar de starea economiei
Si analistii financiari intrebati de gandul se arata surprinsi
de aprecierea din ultima perioada a monedei nationale si spun ca
deocamdata nu exista semne vizibile ale revenirii economiei. “Eu nu
vad cursul ca fiind determinat de structura economiei si a
fluxurilor de capital. Este un curs destul de mult influentat si de
tranzactiile pe care le face BNR si Ministerul de Finante”, a
declarat miercuri Misu Negritoiu, la prezentarea rezultatelor
financiare pe 2010 ale bancii, potrivit Mediafax. El a explicat si
in ce conditii se poate aprecia leul fara legatura cu performantele
economiei. O asemenea situatie se produce cand Ministerul de
Finante se imprumuta in valuta din strainatate pentru a finanta
deficitul bugetar. Cum statul nu poate face cheltuieli in euro sau
dolari, ci numai in moneda nationala, valuta este schimbata in lei
la BNR. De aici rezulta un exces de valuta pe piata, care duce
automat la intarirea artificiala a leului. Si interventiile bancii
centrale pe piata – cand BNR vinde valuta – duc la aprecierea
monedei nationale.Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
Cat va fi cursul leului peste sase luni
Spunea guvernatorul BNR ca prin 2009 cei de la o agentie de
rating comentau ca le vine greu sa coteze o tara ca Romania, care
nu remarca nimic din ce se intampla in jurul ei in lume, din moment
ce in Parlament se majoreaza salarii cu 50% in plin asalt al
crizei. Optimismul ciudat de atunci al autoritatilor s-a perpetuat
in alte forme si ulterior, cand au declarat periodic ca iesim din
criza, ca am iesit deja din criza, ca tot ce-a fost mai greu a
trecut, dar fara ca economia sa fi izbutit sa depaseasca
recesiunea. Previziuni asemanatoare au avut si economistii romani
si straini, inclusiv cei de la FMI, fara a se fi implinit. Toate
acestea au nutrit un climat de neincredere greu de scuturat: stim
cu totii cum arata forumurile publicatiilor online cand apar
articole cu previziuni despre mersul economiei.In schimb, au capatat credit tocmai prezicerile catastrofice ori
teoriile despre iesirea din criza pe seama unui curs de 6 lei, a
unei inflatii de 20% sau a legarii monedei nationale la dolar.
Realitatea e insa mult mai putin spectaculoasa. Romania n-a intrat
in incapacitate de plata “ca Grecia”, leul nu s-a prabusit, ba
chiar din a doua parte a lui 2009 si-a gasit locul intr-un interval
de curs neobisnuit de stabil, cu care s-a obisnuit treptat toata
lumea, inclusiv exportatorii, care spun acum ca i-a ajutat sa iasa
din recesiune inaintea restului economiei.
In ce ne priveste, am ajuns la al cincilea an cand, la fiecare
sase luni, incercam sa obtinem de la analistii bancilor previziuni
despre cat va fi cursul peste jumatate de an – in cazul de fata,
cat va fi cursul la 30 iunie. Iar rezultatele seamana foarte bine
cu cele de vara trecuta formulate pentru 30 decembrie: atunci,
intre 4,1 si 4,35 leu/euro, acum intre 4,05 si 4,3 euro. In
ianuarie trecut, cand au facut estimari pentru sfarsitul lui iunie,
bancile s-au inselat inevitabil din cauza episodului de depreciere
rapida din vara, ocazionat de tensiunile din jurul taierii
pensiilor transformate rapid in majorare de TVA la 1 iulie.
Ulterior insa, astfel de episoade nervoase n-au mai avut loc in
viata leului. La sfarsitul lui noiembrie, leul a trecut de mai
multe ori de nivelul de 4,3 din cauza situatiei incordate din zona
euro (PIIGS) si din Ungaria, dar asta a fost tot. Doua banci dintre
cele ce au raspuns solicitarii BUSINESS Magazin vara trecuta s-au
apropiat cu estimarea de cursul real la care s-a incheiat luna
decembrie – 4,2848 lei/euro (Carpatica – 4,30), respectiv 3,2045
lei/dolar (Volksbank – 3,23). Or, ne amintim ca au fost perioade,
in alti ani, cand nicio previziune n-a putut nici sa aproximeze
cursul, si nu din cauza unei slabe capacitati de predictie din
partea bancilor, ci pentru ca volatilitatea cursului era pe atunci
ridicata – un fenomen de care acum am uitat si sa ne mai temem.
“Regimul de flotare controlata a cursului de schimb si rezervele
valutare mari ce acopera aproape noua luni de importuri furnizeaza
BNR instrumentele necesare pentru a contracara volatilitatea”,
afirma Lucian Anghel, economistul-sef al BCR. Evolutia leului in
raport cu euro, apreciaza el, va fi determinata anul acesta in
primul rand de modul concret de aplicare a reformelor publice in
Romania si mai ales de perceptia investitorilor cu privire la
acestea. Daca sunt indeplinite tintele convenite cu FMI si UE, se
incheie un nou acord cu FMI si mediul extern ramane relativ
favorabil, atunci “vom avea stabilitate a leului in coridorul
4,1-4,3, iar media cursului de schimb fata de euro in 2011 ar putea
fi sub 4,2”.
Economistul-sef al BCR face parte din tabara, numeroasa in
randul bancherilor, a celor care apreciau inca din vara trecuta ca
ar fi necesar un nou acord cu FMI, chiar daca el nu va implica sume
de bani atrase, ci doar ghidajul specific al Fondului in materie de
politici economice, de natura sa impiedice recaderile in populism
pe care Romania le risca odata cu apropierea alegerilor din 2012.
Acum, cand incheierea urmatorului acord cu FMI e aproape un fapt
implinit, sunt in discutie si sume de bani, insa ele nu vor fi
folosite decat in cazuri de criza regionala majora, cu impact
asupra valutelor din zona. “Nu cred ca vom apela la linia de
credit, pentru ca nu o sa fie nevoie”, afirma Florin
Constantinescu, arbitrajist la Banca Carpatica. -
Problemele din Irlanda si Coreea au lovit Romania prin ricoseu
Banca Nationala a anuntat marti un curs de 4,3082 lei/euro, cel
mai mare din ultima luna, dupa ce luni moneda nationala si-a
revenit putin din pasa proasta de saptamana trecuta.Dealerii sustin ca, in acest moment, Romania este ferita de
efectele situatiei din Irlanda, dar ca, pe termen mediu si lung, nu
se poate spune clar cat va putea, sau va vrea, BNR sa ajute moneda
nationala. Economistii atrag insa atentia ca, indiferent de
situatia din Irlanda, Portugalia sau Coreea, cel mai important
lucru pentru Romania in acest moment este respectarea acordului cu
FMI, care poate garanta atat stabilitate, cat si revenirea
economiei.
Cititi mai multe pe www.gandul.info -
Irlanda, „noua Grecie”, presata sa se imprumute, pentru a salva moneda unica
Oficialii de la Berlin insista ca Guvernul irlandez trebuie sa
apeleze de urgenta la un imprumut prin mecanismul european de
stabilizare a monedei unice (EFSF).“Au loc discutii la nivel oficial cu colegii din UE, referitoare
la conditiile actuale din piata. Irlanda nu a solicitat oficial
ajutor extern, iar guvernul dispune de finantare si pentru mare
parte din 2011”. Aceasta se arata a fi pozitia oficiala a
Guvernului de la Dublin, potrivit declaratiei unui purtator de
cuvant al Ministerului irlandez de Finante, citat de Bloomberg.Cititi mai multe pe www.gandul.info
-
In premiera, Erste imbunatateste prognoza economica pentru Romania
Raportul de analiza pune aceasta imbunatatire in special pe
seama performantei din agricultura, sector cu pondere importanta in
formarea de valoare adaugata bruta (8%). Estimarea nu exclude insa
recaderea economiei in teritoriu negativ in trimestrul al treilea,
ca efect al masurilor de austeritate bugetara. Pentru 2011, grupul
austriac se asteapta la o crestere a PIB de 1,2%, iar pentru 2012
la 2,3%. “Cresterea nu va reveni la nivelul dinainte de criza mai
devreme de 2014.”Analistii Erste si ai BCR au imbunatatit si prognoza privind
somajul, despre care se asteapta sa nu depaseasca 8,5% la sfarsitul
anului, fata de 7,4% in septembrie, insa nu numai gratie semnelor
de redresare din sectorul privat, acolo unde sunt de asteptat
comenzi in crestere pentru export, dar si fiindca banca anticipeaza
ca “restructurarea sectorului public pare sa fie mai dificila”
decat se estimase.“Cresterea economica nu va fi suficient de solida ca sa reduca
semnificativ somajul; previziunea noastra este ca acesta va ramane
si in urmatorii ani la niveluri peste cele dinainte de criza.
Cresterea salariului real va fi negativa si in 2010, si in 2011”,
afirma expertii. Ultimul an cu majorare a salariului brut real a
fost 2009, cu 2,7%; anul acesta va scadea cu 7,8%, iar anul viitor
cu 2,3%.Importurile ar putea ramane mai dinamice decat exporturile in
ultima parte a anului, daca industria continua sa-si revina.
“Exista perspectiva ca in termeni de formare a PIB, cererea externa
sa devina negativa in 2010”, apreciaza raportul Erste/BCR.
Deficitul balantei comerciale ar urma sa atinga 6% din PIB, fata de
5,9% in 2009, pentru ca la anul sa se reduca usor, la 5,6%.Fluxurile mai mici de fonduri europene si remiterile mai mici de la
lucratorii din strainatate vor creste deficitul de cont curent la
6,2% din PIB, in crestere de la 4,5% anul trecut. Situatia nu se va
imbunatati prea mult nici la anul, cand deficitul va scadea doar la
6% din PIB.Investitiile straine directe vor fi modeste, la 2,3% din PIB, fata
de 4,2% in 2009, iar in urmatorii doi ani nu vor depasi 3% din
PIB.In privinta inflatiei, analistii bancii cred ca efectele de runda a
doua ale majorarii TVA vor fi slabe, contracarate de piata
taraneasca, mai putin sensibila la evolutiile fiscale, de
stabilitatea leului si de reducerea consumului. Inflatia este
asteptata sa ajunga la 8% la sfarsitul anului.SCENARIUL CEL BUN: FMI, UE SI STABILITATE POLITICA
Erste/BCR anticipeaza ca Romania va incheia un nou acord cu FMI si
UE, insa de tip preventiv, cu posibilitatea de a trage fonduri
numai daca se deterioreaza conditiile de piata. Continuarea
relatiei cu FMI si UE in acest fel este apreciata ca benefica
pentru intentiile Guvernului de a atrage finantare de pe pietele
externe prin emisiune de titluri pe termen mediu.Dobanda BNR va putea incepe sa scada din nou din primul trimestru
din 2011, ca sa sustina “redresarea fragila” a economiei; in
acelasi timp, anul viitor vor putea scadea si dobanzile cerute
statului roman pe pietele externe, in conditiile unui mediu politic
stabil si ale continuarii acordului cu FMI si UE.In fine, cursul de schimb este asteptat sa ajunga la 4,2 lei/euro
la sfarsitul anului in curs, pentru a urma apoi o tendinta de
apreciere lenta, spre 4,1 lei/euro la sfarsitul lui 2011 si 3,9% la
finele lui 2012. Erste se intemeiaza pe nivelul mai mult decat
confortabil al rezervei valutare si pe faptul ca BNR, conform
declaratiilor guvernatorului Isarescu, nu are in vedere sa
protejeze un anumit nivel de curs, insa exista anumite zone de
echilibru care se schimba in timp si care sunt monitorizate cu
atentie.