“Nu pot decât să repet că tata este într-o stare foarte critică. Se poate întâmpla orice de la un moment la altul”, a declarat Makaziwe. “Dar vreau, de asemenea, să subliniez încă o dată că doar Dumnezeu ştie când va fi momentul (…) Noi vom aştepta alături de el, alături de tata, atât timp cât el va mai fi cu noi, deschizând ochii şi reacţionând la atingere”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit publicaţiei Daily Mail, preşedintele Camerei inferioare a Parlamentului britanic a mai declarat că sosirea a mii de imigranţi din Europa de Est aduce avantaje importante ţării sale. El a evocat un “val important” de persoane care au venit în ultimii ani în Marea Britanie şi a lăudat etica muncii lor în comparaţie cu a britanicilor.
Aceste declaraţii au provocat critici pe tema neutralităţii politice stricte necesare exercitării funcţiei pe care o ocupă, Bercow, provenind din rândul conservatorilor, fiind criticat pentru un comportament “ruşinos”.
“Cred că este necesar ca situaţia să fie controlată şi monitorizată în privinţa imigraţiei – orice stat care vrea să îşi protejeze cetăţenii trebuie să facă acest lucru – dar există şi avantaje importante”, a declarat el într-o vizită la Parlamentul din Bucureşti.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Gunther Oettinger nu s-a luat numai de Italia, România şi Bulgaria, spunând că toate cele trei ţări au devenit “practic neguvernabile”, ci şi de Franţa, care ar dovedi “o pregătire zero” pentru reformele economice, şi de Marea Britanie, unde premierul David Cameron “s-ar fi încurcat cu nişte trepăduşi de nedescris, Tea Party-ul lui englezesc”.
Comentariile comisarului au fost criticate, la el acasă, de opoziţia social-democrată, însă omul şi-a făcut datoria de supapă a nemulţumirii nemţeşti, căci se apropie nu numai alegerile europene, ci şi cele din Germania, unde creştin-democratul o susţine pe Angela Merkel, cea care l-a desemnat în această funcţie la Bruxelles în 2009.
Arătând care e ţinta principală a nemulţumirii administraţiei Merkel, Oettinger a declarat în urmă cu două săptămâni că Franţa n-ar trebui să primească de la Bruxelles o prelungire a termenului de reducere la 3% a deficitului bugetar decât dacă introduce rapid măsuri de reformă. Franţa a primit în cele din urmă prelungirea dorită, însă poziţia Parisului, cu preşedintele Hollande care continuă să respingă ideea unor reduceri de cheltuieli publice, irită atât Bruxellesul, cât şi Berlinul.
Wozniak părăsit în 1987 Apple, companie pe care a înfiinţat-o alături de Steve Jobs şi Ronald Wayne.
“Criticile la adresa politicilor Apple privind taxele sunt foarte întemeiate, în opinia mea, dar explicaţiile mele sunt lungi şi dificile”, a declarat milionarul într-un interviu pentru Sky News, prelat de MarketWatch.
Persoanele care lucrează într-un stat american, dar îşi declară veniturile în alt stat pentru a plăti taxe mai mici, nu se comportă etic, a spus el.
“Pentru o corporaţie nu există, însă, astfel de chestiuni precum etica personală. Faci orice pentru a-ţi maximiza profitul”, a spus Wozniak.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Sunt absolut de acord cu ceea ce spune Toader Paleologu, e absurd să ridici problema excluderii lui Toader Paleologu! E un deputat care e prezent în Parlament, care a participat faţă de mulţi alţi colegi din PDL la moţiunea partidului împotriva USL, în timp ce alţii au lipsit. E un deputat care are nuanţe critice în ceea ce spune, dar nu denigrează partidul. Sunt de acord cu el, e absurd, nu cred că Toader Paleologu are cum să intre pe această listă”, a declarat, joi, Adriana Săftoiu la RFI. Ea s-a referit la declaraţia lui Paleologu, care spunea că ar fi “absurd” să fie dat afară din PDL şi că membrii partidului “nu sunt iobagi pe moşia unui vătaf”.
Adriana Săftoiu îi critică însă pe Cristian Preda şi Teodor Baconschi: “Acolo nu mai e vorba de critică, acolo e vorba de o constantă denigrare a partidului de cel puţin două luni. A fi critic, dar în acelaşi timp a-ţi ajuta partidul, chiar şi cu această critică în interiorul partidului, venind la şedinţe, la întâlniri e una. Nici unul dintre aceşti domni (Cristian Preda şi Teodor Baconschi – n.r.) nu vin cel puţin de două luni, nu participă la activitatea partidului. Ei participă doar la o activitate publică, de denigrare a partidului. Mesajele şi tonul lor amintesc foarte bine de mesajele USL atunci când vine vorba de PDL şi chiar de limbajul folosit de Mişcarea Populară”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Potrivit ediţiei electronice a publicaţiei The Daily Mail, parlamentari britanici sunt indignaţi de faptul că premierul şi-a luat “câteva zile de pauză” pe insula spaniolă Ibiza, unde a plecat sâmbătă dimineaţa împreună cu soţia, Samantha, şi copiii, Nancy, Elwen şi Florence. Însă Downing Street numărul 10 a răspuns criticilor duminică, subliniind că “rămâne la conducere” în pofida faptului că se află în străinătate.
Polemica are loc totodată în contextul în care un parlamentar conservator a avertizat că premierul ar mai putea avea doar un an la dispoziţie pentru a-şi salva postul. David Ruffley, parlamentar din Bury St Edmunds, a subliniat că este necesar ca premierul să obţină o victorie în alegerile europene de anul viitor, altfel UKIP va atrage conservatori. “Cred că David Cameron are la dispoziţie 12 luni pentru a arăta că strategia sa funcţionează”, a spus el.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
“Ne aflăm în continuare într-un lung şi dificil conflict împotriva Al-Qaida”, a declarat senatorul republican John McCain într-o conferinţă de presă, apreciind că afirmaţiile lui Barack Obama relevă “un grad de nerealism incredibil”.
“Al-Qaida se dezvoltă peste tot în Orientul Mijlociu, din Mali şi până în Yemen”, a subliniat el, criticând o parte a discursului în care Obama a anunţat că nivelul riscului terorist a scăzut în Statele Unite.
Evocând atacul comis împotriva misiunii diplomatice americane din Benghazi (Libia) de militanţi islamişti şi atentatul din Boston, preşedintele Comisiei pentru Afaceri Externe din cadrul Camerei Reprezentanţilor Ed Royce a apreciat că “preşedintele continuă să subestimeze grava ameninţare pe care Al-Qaida şi teroriştii afiliaţi o reprezintă”.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
Piaţa modei de lux din România s-a schimbat mult în ultimii ani. Oamenii consumă altfel, caută alte tipuri de produse, cantităţile nu mai sunt chiar atât de mari, iar exuberanţa de altădată din domeniu pare să fi dispărut„, descrie pe scurt situaţia industriei de fashion de lux Ovidiu Buta, unul dintre cei mai cunoscuţi critici de modă de pe plan local, director de modă al revistei GQ şi colaborator al unor renumite case de modă din ţară şi din străinătate.
Recesiunea a lovit domeniul exact în plină perioadă de consum, când românii de-abia prinseseră gustul modei de lux şi începuseră să cheltuie din ce în ce mai mult pentru haine. Şi nu scăderea vânzărilor a fost cea mai mare problemă pentru competitorii din domeniu, ci faptul că „elanul din perioada de boom s-a tăiat brusc, fără să se închidă un cerc complet”, vorbeşte Buta despre lipsa unui răgaz pentru consumatori de a-şi compune o garderobă de lux şi a încetini în mod natural cheltuielile înainte de a reîncepe achiziţiile. Altfel spus, „n-au apucat să se sature de hainele de marcă, iar când a venit criza oamenilor parcă nu le venea să creadă că nu-şi mai pot permite să cumpere ce vedeau în vitrine„, spune criticul.
Conceptul democratizării luxului a fost, după părerea lui, o altă problemă de care s-a lovit domeniul. S-a făcut astfel o confuzie între lux şi hainele pentru publicul larg, în principal din dorinţa industriei de a face profit într-o perioadă dificilă, iar moda de lux a pierdut atunci din strălucire. „Un produs Yves Saint Laurent nu trebuie să aibă aceeaşi calitate ca unul de la H&M şi diferenţa să o facă doar preţul, deşi acest lucru s-a întâmplat la un moment dat. Acum, industria luxului încearcă să se reaşeze„, spune Ovidiu Buta.
O tendinţă pe care o observă în domeniul modei de lux este faptul că oamenii sunt mult mai atenţi la ceea ce cumpără şi nu mai sunt dispuşi să arunce cu banii pe orice, chiar dacă poartă o semnătură prestigioasă. Experienţa de mai bine de două decenii în domeniu îi permite acum lui Buta să speculeze brandurile şi piaţa. Deşi şi-a dorit să devină scenograf, motiv pentru care a şi studiat comunicarea audio-vizuală în cadrul Academiei de Teatru şi Film din Bucureşti, precum şi design la Universitatea Româno-Americană, viaţa l-a împins spre modă, despre care nu doar scrie şi o critică, ci şi contribuie la creaţia ei.
A lucrat timp de cinci ani în atelierul Doinei Levintza, la începuturile carierei sale, iar de atunci a realizat proiecte de modă peste tot în lume, la Londra, New York, Shanghai, Berlin, Chicago, Paris, Sao Paulo sau Milano. Acum, urmează să lanseze împreună cu Mihaela Glăvan o nouă linie de încălţăminte, ceade-a treia de până acum, cu Stephan Pelger a creat o linie de tricouri „ironice, obraznice chiar„ şi mai are în lucru alte două proiecte despre care încă nu poate să dea prea multe detalii. În plus, împreună cu Irina Schrotter s-a implicat în organizarea celui mai important eveniment de modă de pe plan local, Romanian Fashion Week.
Întreg businessul lui Ovidiu Buta a ajuns în perioadele bune de dinainte de 2010 la aproximativ 300.000 de euro pe an, mare parte din ceea ce ieşea din mâinile lui – idei creative transformate în realitate împreună cu designeri – mergând către export. Acum, este în proces de relansare a majorităţii proiectelor sale. „România a fost multă vreme un soi de El Dorado pentru fashionul de lux„, spune Buta. Acum însă sunt destule componente care încă lipsesc industriei, mai cu seamă în contextul în care piaţa este încă la început. „Dacă nu venea criza şi treceam de perioada de consum exploziv, când lumea s-ar fi săturat de ceea ce oferea piaţa foarte zgomotoasă la acel moment pe brandurile străine de lux, am fi ajuns în mod firesc în epoca designerilor români„, observă criticul de modă.
Acum, designerii români de prestigiu sunt încă destul de puţini, în cea mai mare parte prezenţi în domeniu de multă vreme. În urmă cu un deceniu, povesteşte Ovidiu Buta, dacă întrebai la New York ce înseamnă modă românească, răspunsul ar fi fost Doina Levintza. În Germania, aceeaşi întrebare ar fi primit drept răspuns Irina Schrotter sau Stephan Pelger, iar francezii ar fi spus probabil Venera Arapu. Aceleaşi nume sunt în frunte şi acum, dar din urmă au venit şi câţiva tineri designeri care au reuşit să-şi facă loc nu doar pe piaţa din România, ci şi în lume. Maria Lucia Hohan este doar unul dintre exemple.
Ovidiu Buta admite totuşi că fashionul şi în special cel de lux a fost unul dintre cele mai afectate domenii de contextul economic dificil, iar asta s-a văzut cel mai mult în obiceiurile de consum ale românilor. Cheltuielile românilor pentru lux se ridică acum la 200 de milioane de euro pe an, cifră cu mult în urma celor vehiculate în alte pieţe din regiune precum Polonia, Ungaria sau Ucraina şi din care aproximativ jumătate înseamnă de fapt vânzările de automobile de lux, potrivit unor estimări recente ale ZF.
Pentru restul de 100 de milioane de euro se luptă nu doar designerii de modă şi bran-du-rile străine de lux prezente pe plan local, dar şi producătorii de bijuterii şi ceasuri scumpe, toţi adre-sându-se unei pături subţiri de clienţi care încă îşi permit luxul de a cumpăra lux. Lucrurile încep însă să se schimbe. Iar moda are toate şansele să se întoarcă şi în România la vremurile bune de altădată.
“Victor Ponta este un mincinos şi un mare demagog. Este mincinos pentru că, dacă spune că acel guvern a fost incompetent, înseamnă că primul incompetent este chiar el, pentru că a făcut parte din guvernul pe care îl critică şi pe care eu l-am condus. În primul rând, este vorba de faptul că minte şi, în doilea rând, de faptul că nu recunoaşte că acel guvern a luat măsurile care au salvat România de la prăbuşire economică. Este un mare demagog pentru că, astăzi, premierul Ponta beneficiază de măsurile de stabilitate economică pe care guvernul, împreună cu preşedintele, le-au luat în 2010 şi care asigură credibilitate ţării în momentul de faţă. Acum, Guvernul Ponta nu guvernează, doar administrează ţara”, a declarat, luni, corespondentului MEDIAFAX, Emil Boc.
El a adăugat că Executivul Ponta este “Guvernul televizor”, care nu ia niciun fel de măsuri economice de creare a locurilor de muncă şi care, încă, beneficiază de măsurile economice ale guvernului pe care el l-a condus.
Cititi mai multe pe www.mediafax.ro