BusinessMagazin

Tag: credit

  • BNR: În luna iunie au crescut creditele neguvernamentale şi economisirea

    „Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna iunie 2018 cu 1,4% (1,4% în termeni reali), faţă de luna mai 2018, până la nivelul de 242,44 miliarde de lei. Creditul în lei s-a majorat cu 1,9% (1,9% în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei s-a majorat cu 0,4% (exprimat în euro, creditul în valută s-a majorat cu 0,1%)”, arată un comunicat al BNR.

    La 30 iunie 2018, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,8% (1,3% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2017, pe seama majorării cu 15,3% a componentei în lei (9,4% în termeni reali) şi a diminuării cu 6,2% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 8,3%).

    Potrivit BNR, creditul guvernamental s-a diminuat în luna iunie 2018 cu 3,0% faţă de luna mai 2018, până la 98,13 miliarde de lei. La 30 iunie 2018, creditul guvernamental a crescut cu 1,4 % (-3,8% în termeni reali) faţă de 30 iunie 2017.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Cum schimbă inteligenţa artificială sistemul bancar

    Comportamentul consumatorului pe internet, activităţile acestuia pe aplicaţia de mobile banking şi opţiunile pe care le prestabileşte pe paginile de internet atunci când îşi calculează varianta de credit sunt, pentru români şi nu numai, unii dintre factorii decidenţi în privinţa acordării unui credit. „În Europa, în România, puteai lua totul de pe Facebook la început. Însă chiar şi atunci, pentru scoring, nu social media era factorul decisiv, ci comportamentul general al clientului pe internet. Sunt tipare comportamentale pe internet atunci când aplici pentru un împrumut. Contează la ce te-ai uitat, dacă

    te-ai uitat la cea mai mare sumă pe care o poţi împrumuta sau la cea mai redusă variantă de rată lunară. Dacă îţi faci treaba bine ca bancă şi oamenii tăi de la legal îşi fac treaba bine, nu ai nicio problemă cu aceste practici”, spune Tamás Erni, CEO al Loxon Solutions.

    Erni consideră că „impactul inteligenţei artificiale poate fi imens” şi că este doar următorul pas natural al erei automatizării şi digitalizării. „Acest impact a început cu big data. Ce este inteligenţa artificială? Mulţi ar spune că este statistică avansată, dar asta nu e adevărat. Nu e adevărat pentru că în statistica pe care o înveţi la facultate, când faci un test, tu eşti expertul, tu ştii ce vrei să dovedeşti, vezi datele şi aplici o soluţie logaritmică. Diferenţa, cu inteligenţa artificială, este că poţi analiza medii mai complexe, unde nici specialiştii nu pot observa totul.”

    CEO-ul însă nu consideră că acest pas din digitalizare va aduce schimbări profunde pe piaţa forţei de muncă, aşa cum estimează majoritatea sindicatelor şi analiştilor. „Când te uiţi la cum a evoluat omenirea, mereu am automatizat ceva, astfel joburile care presupuneau procese repetitive şi-au pierdut din valoare. Eu sunt economist, iar unul dintre principiile majore ale economiei este avantajul comparativ. Oamenii, experţii umani, înainte de big data şi inteligenţă artificială, foloseau avantajul comparativ pentru predicţie. Acum, inteligenţa artificială nu este decât o maşinărie de predicţii. Ce înseamnă asta? Valoarea predicţiilor va fi mai ieftină pentru că maşinile o fac mai bine.

    Nu vei mai avea nevoie de acea abilitate a analistului pentru predicţie, însă inteligenţa artificială nu poate exercita judecăţi singură. Va creşte în valoare abilitatea omului de a educa inteligenţa artificială prin tehnici de machine learning şi omul va fi cel care trebuie să ia o decizie în funcţie de rezultatul predicţiei şi să decidă dacă acea predicţie a avut sens, pentru că o predicţie sau o corelare nu înseamnă cauzalitate.”
    Băncile au folosit dintotdeauna un astfel de algoritm. „Un algoritm de scoring a fost mereu aici, doar că a fost o variantă mai simplă decât inteligenţa artificială. Marea diferenţă este că noi am început să schimbăm algoritmii bazaţi pe reguli fixe cu algoritmii bazaţi pe predicţii.”
    Loxon este o companie de software care oferă soluţii de business şi creează proprietate intelectuală, iar apoi vinde către sectorul bancar sau orice instituţie financiară care creditează.

    Compania a fost fondată în Ungaria în anul 2000, cu Tamás Erni drept unul dintre fondatori. În 2003 Loxon a intrat pentru prima dată pe piaţa din România, pentru a livra soluţii către BCR, înainte ca aceasta să fie deţinută de grupul austriac Erste. În 2007 a fost deschisă şi filiala locală, Loxon România.

    „Cu BCR situaţia a fost diferită, pentru că atunci când i-am abordat, nu erau încă achiziţionaţi de Erste Group. Am câştigat un proiect şi am livrat o soluţie pentru programul de credite pentru IMM-uri. Când a venit Erste, a făcut o analiză şi a decis să păstreze soluţiile noastre”, spune CEO-ul.

    El îşi aminteşte că la intrarea pe piaţa din România, nevoile băncilor locale erau oarecum diferite. „România a fost a doua ţară în care am deschis birou, după Ungaria. Cerinţa majoră a venit dinspre faptul că băncile din România voiau aceleaşi tipuri de soluţii ca cele din Ungaria, voiau aplicaţii de business cu cunoştinţe integrate şi voiau soluţii flexibile pe care le poţi schimba în funcţie de client. Au vrut ceva mai flexibil decât soluţiile anglo-saxone şi cele germane pe care le foloseau atunci.”

    O altă schimbare majoră din mediul digital cu care s-a confruntat atât industria bancară – şi nu numai – este noul cadru legislative european GDPR, intrat în vigoare la data de 25 mai. „GDPR a schimbat modul în care operăm ca şi companie şi modul în care implementăm sistemele. Ce este cel mai interesant este că în toate băncile sunt cerinţe diferite pentru GDPR. Când mergi la top 10 bănci din România, 70% îţi vor spune că au făcut sau că au nevoie de acelaşi lucru, dar când vei intra în detaliile de implementare, vor fi diferenţe semnificative. Trebuie să personalizezi soluţia. În al doilea rând, avantajul comparativ al algoritmilor construiţi pe social media va scădea. Sau va trebui să mergi să îi ceri acceptul clientului, pentru că GDPR-ul nu pune o interdicţie, ci îţi cere un motiv foarte bine întemeiat de business pentru care ai păstrat o serie de date.”

    Referitor la bancherii din România, Tamás Erni nu crede că aceştia sunt îngrijoraţi cu privire la inteligenţa artificială în businessul lor. „Nu cred că sunt îngrijoraţi, poate doar cam lenţi în adaptare. Cu siguranţă unii bancheri sunt sceptici, cu siguranţă unii sunt prea optimişti. Diferenţa majoră, pe care nu o vedem încă, este că atunci când vezi un algoritm complex de machine learning, acesta devine o cutie neagră la un moment dat, pentru că algoritmul învaţă pe cont propriu şi dacă este într-adevăr machine learning, foarte curând îi pierzi urma logicii. Iar atunci vine întrebarea dacă vreodată o bancă centrală va putea accepta rezultate pe care nu le poţi explica.”

    După 18 ani de existenţă, grupul maghiar a ajuns în aproape 30 de ţări. „Veniturile grupului au fost de peste 15 milioane de euro în 2017, din care marja de profit s-a situat puţin sub 20%. Avem şase birouri deschise, cel din Ungaria, acesta din România, câte unul în Rusia, Emiratele Arabe Unite, Turcia şi Arabia Saudită.”

    Pe plan local, cifra de afaceri a Loxon a ajuns la 5,7 milioane de lei în 2017, potrivit datelor de la Ministerul Finanţelor, adică 1,2 milioane de euro, cu un profit de 340.000 de euro. „Avem peste 40 de colegi în România şi plănuim să mai facem angajări.”

    Loxon livrează soluţii către bănci mari din topul sectorului bancar românesc. „Facem proiecte cu bănci din top 10. Am lucrat cu BCR, BRD, cu Raiffeissen şi cu OTP pe piaţa locală. Pe plan global, grupul ING este cea mai mare bancă cu care colaborăm şi mai avem Raiffeisen Bank International, Erste Group şi altele.”

  • BNR: Rezervele valutare au scăzut în iunie cu 1,6 mld. euro, după plata unei rate la datoria publică

    Pe 31 mai 2018 rezervele valutare totalizau 33,1 miliarde de euro. Pentru luna iunie, BNR a raportat intrări de 2,4 miliarde euro, reprezentând „modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, alimentarea conturilor Ministerului Finanţelor Publice şi altele”.

    Ieşirile au totalizat 3,8 miliarde de euro, reprezentând „modificarea rezervelor minime în valută constituite de instituţiile de credit, plăţi de rate şi dobânzi în contul datoriei publice denominate în valută şi altele”.

    Rezerva de aur s-a menţinut la 103,7 tone, cu o valoare de 3,5 miliarde de euro.

  • Românii care şi-au luat un credit Prima casă în ultimul an plătesc 44% din venit în contului ratei la bancă

    Clienţii băncilor care în ultimul an au accesat un credit ipo tecar Prima casă au în medie un grad de îndatorare de 44%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din venitul lor lunar merge pentru plata datoriei către bancă. Gradul de îndatorare în cazul împrumuturilor Prima casă este mai mare decât în cazul creditelor ipotecare standard, unde gradul de îndatorare mediu ajunge la 42% în cazul clienţilor care au contractat un astfel de credit în perioada martie 2017 – martie 2018, potrivit celui mai recent raport asupra stabilităţii financiare realizat de BNR.

    Pe de altă parte, gradul mediul de îndatorare a clienţilor care au contractat un credit în anii anteriori este mai redus cu 5 puncte procentuale.
     
    Programul Prima casă este pilonul principal al creditării ipotecare, creditele garantate de stat reprezentând jumătate din totalul expunerilor ipotecare şi aproximativ 60% din fluxul nou de finanţări aferent perioadei martie 2017 – martie 2018.
     

  • Românii care şi-au luat un credit Prima casă în ultimul an plătesc 44% din venit în contului ratei la bancă

    Clienţii băncilor care în ultimul an au accesat un credit ipo tecar Prima casă au în medie un grad de îndatorare de 44%, ceea ce înseamnă că aproape jumătate din venitul lor lunar merge pentru plata datoriei către bancă. Gradul de îndatorare în cazul împrumuturilor Prima casă este mai mare decât în cazul creditelor ipotecare standard, unde gradul de îndatorare mediu ajunge la 42% în cazul clienţilor care au contractat un astfel de credit în perioada martie 2017 – martie 2018, potrivit celui mai recent raport asupra stabilităţii financiare realizat de BNR.

    Pe de altă parte, gradul mediul de îndatorare a clienţilor care au contractat un credit în anii anteriori este mai redus cu 5 puncte procentuale.
     
    Programul Prima casă este pilonul principal al creditării ipotecare, creditele garantate de stat reprezentând jumătate din totalul expunerilor ipotecare şi aproximativ 60% din fluxul nou de finanţări aferent perioadei martie 2017 – martie 2018.
     

  • BNR: În luna mai au crescut şi creditele, şi economisirea

    „Soldul creditului neguvernamental acordat de instituţiile de credit a crescut în luna mai 2018 cu 0,3% (-0,2% în termeni reali) faţă de luna aprilie 2018, până la nivelul de 239,12 miliarde de lei. Creditul în lei s-a majorat cu 1,4% (0,9% în termeni reali), iar creditul în valută exprimat în lei s-a diminuat cu 1,5% (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 1,3%)”, arată un comunicat al BNR.

    La 31 mai 2018, creditul neguvernamental a înregistrat o creştere de 6,4% (0,9%în termeni reali) faţă de 31 mai 2017, pe seama majorării cu 16,1% a componentei în lei (10,2% în termeni reali) şi a diminuării cu 7,8% a componentei în valută exprimată în lei (exprimat în euro, creditul în valută s-a diminuat cu 9,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E.ON preia Innogy printr-o finanţare sindicalizată de 5 miliarde de euro

    „În contextul unui amplu schimb de active şi participaţii între E.ON şi RWE şi al ofertei voluntare de preluare publică către acţionarii Innogy SE, E.ON a încheiat cu succes sindicalizarea unei finanţări de achiziţionare în valoare de 5 miliarde de euro. Înainte de sindicalizare, angajamentul financiar fusese asigurat de BNP Paribas în calitate de reprezentant unic”, arată un comunicat al E.ON.

    E.ON a invitat băncile cu care se află în parteneriat să participe cu obligaţiuni în valoare de câte 400 de milioane de euro fiecare. Toate băncile invitate au participat la achiziţie, ceea ce a dus la o înscriere substanţială peste nivelul estimat. Finanţarea acestei achiziţii constă într-un credit-punte de 3 miliarde de euro şi un împrumut la termen de 2 miliarde de euro, cu scadenţa peste cinci ani. Împrumutul va fi utilizat pentru finanţarea achiziţei de acţiuni Innogy care nu sunt deţinute de RWE.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • TOŢI românii care au CREDITE trebuie să ştie ASTA! Este OBLIGATORIU şi afectează MILIOANE de oameni! Nu se mai poate face NIMIC!

    Pentru accesarea şi gestionarea on-line a datelor cu caracter personal este necesară înfiinţarea unui cont pe site-ul Biroului de Credit. Contul oferă şi dreptul dreptul de rectificare a lor, de ştergere, de restricţionare şi de opoziţie, precum şi o transparenţă sporită. Toate aceste drepturi pot fi exercitate şi la sediul Biroului de Credit, a menţionat oficialul.

    Există însă o serie de condiţii, de exemplu aceea că dreptul de rectificare poate fi exercitat doar în cazul datelor inexacte. Iar dreptul de restricţionare se aplică în situaţiile în care persoana vizată contestă exactitatea propriilor date, atunci când se opune ştergerii datelor sau dacă se opune prelucrării datelor.

    Dreptul de ştergere a datelor personale poate fi exercitat doar în patru situaţii: când datele au fost prelucrate ilegal (adică în alt scop decât în cel pentru care au fost colectate iniţial), apoi când datele nu mai sunt necesare scopului pentru care au fost prelucrate iniţial, dacă datele trebuie şterse pentru îndeplinirea unei obligaţii legale a participantului (cum ar fi, de exemplu, un act normativ), respectiv dacă persoana vizată se opune prelucrării, fără să existe motive legitime din partea Biroului care să impună totuşi acest lucru.

    O solicitare de ştergere din Biroul de Credite se poate face prin transmiterea solicitării prin intermediul contului deschis pe site-ul Biroului de Credit (ulterior, solicitarea se duce la creditor, pentru verificare), dar şi pe cale electronică, direct la bancă sau prin poştă.

    Pentru a intra în baza de date a Biroului de Credite este necesară o restanţă de peste 30 de lei pe o perioadă de peste 30 de zile. Iar perioada de stocare a datelor este de patru ani pentru orice informaţie transmisă.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Retailerul IKEA lansează un card de credit cu care poţi plăti aproape orice, de la cumpărături, la facturi şi abonamente de Netflix sau Spotify

    Retailerul de mobilă IKEA lansează un card de credit denumit Ikea Visa care le dă posibilitatea clienţilor de a beneficia de o serie de avantaje, potrivit CNN.

    Proiectat pentru a transforma cumpărăturile la IKEA într-o activitate mai accesibilă, clienţii care deţin carduri pot câştiga recompense la cumpărăturile cu cardul de credit din magazinele IKEA, dar şi la cheltuielile de zi cu zi precum plata facturilor şi a alimentelor, pe care le pot folosi pentru a achiziţiona produse IKEA la reducere.

    Cardul oferă 5% înapoi la fiecare plată în magazinele IKEA, inclusiv în cadrul serviciului de construcţii şi instalaţii Task Rabbit, 3% înapoi la fiecare plată pentru cină, alimente, utilităţi, achiziţie de electrocasnice sau plăţi pentru abonamente pe bază de subscripţie precum Netflix, Hulu şi Spotify, şi 1% înapoi pe toate celelalte plăţi.

    Cardul de credit vine cu o singură dobândă pentru toată lumea – 21,99%.

     

     

  • Retailerul IKEA lansează un card de credit cu care poţi plăti aproape orice, de la cumpărături, la facturi şi abonamente de Netflix sau Spotify

    Retailerul de mobilă IKEA lansează un card de credit denumit Ikea Visa care le dă posibilitatea clienţilor de a beneficia de o serie de avantaje, potrivit CNN.

    Proiectat pentru a transforma cumpărăturile la IKEA într-o activitate mai accesibilă, clienţii care deţin carduri pot câştiga recompense la cumpărăturile cu cardul de credit din magazinele IKEA, dar şi la cheltuielile de zi cu zi precum plata facturilor şi a alimentelor, pe care le pot folosi pentru a achiziţiona produse IKEA la reducere.

    Cardul oferă 5% înapoi la fiecare plată în magazinele IKEA, inclusiv în cadrul serviciului de construcţii şi instalaţii Task Rabbit, 3% înapoi la fiecare plată pentru cină, alimente, utilităţi, achiziţie de electrocasnice sau plăţi pentru abonamente pe bază de subscripţie precum Netflix, Hulu şi Spotify, şi 1% înapoi pe toate celelalte plăţi.

    Cardul de credit vine cu o singură dobândă pentru toată lumea – 21,99%.