BusinessMagazin

Tag: creare

  • Tânăra din Iaşi care a învăţat să coasă la maşina de cusut, iar acum face zeci de mii de euro din asta

    „Koja Concept este un atelier unde realizăm produse unicat, personalizate, prin tehnica prelucrării pieilor. Totul a început de la ideea de a crea lucruri personalizate, pentru că am constatat că în piaţă exista o nişă pe acest domeniu, iar noi am fructificat-o”, povesteşte Lilia Dorofte. Investiţia iniţială în business a fost de 25.000 de euro din finanţare europeană, iar cofinanţarea Koja Concept a fost de 5% din această sumă. Investiţia personală a antreprenoarei a fost de circa 7.000 de euro, iar în 2019 fondatoarea companiei estimează să ajungă la 55.000 de euro afaceri, în creştere cu 25% faţă de anul trecut.

    „Nu aveam experienţă în acest domeniu, am văzut antreprenoriat în familie, dar totul a început de la o sclipire de a învăţa să cos la maşina de cusut, căutând să fac ceva plăcut, fără să încerc să obţin beneficii. Nu am studii în domeniu. Am făcut un curs de design de pantofi pentru că îmi doresc pe viitor să pot face şi asta”, a mai spus Lilia Dorofte. Clienţii pot găsi produsele Koja Concept în cinci oraşe – Constanţa, Cluj, Galaţi, Bucureşti şi Chişinău, pe reţelele sociale, dar şi pe site-ul kojaconcept.com. În Capitală, antre­prenoarea a dus produsele în concept store-ul The Room Showroom, acolo unde există şi cea mai extinsă gamă de produse. Planurile antreprenoarei urmăresc dezvoltarea companiei şi intrarea pe noi game de produse, care să diversifice portofoliul Koja. De asemenea, intrarea pe pieţele internaţionale este unul dintre obiective, în contextul în care fondatoarea businessului a interacţionat la festivalurile la care a participat cu clienţii străini şi a văzut interes din partea acestora.

  • COVER STORY BM 2019: Povestea românului de 25 de ani care a devenit unul dintre cei mai influenţi tineri sub 30 de ani din Europa

    „Vă rog să luaţi foaia de hârtie pe care o aveţi în faţă şi să construiţi un avion de hârtie care să zboare atât de tare încât să ajungă pe scenă. Vreau să văd cine dintre dumneavoastră este cel mai bun la asta.” Aşa şi-a început discursul Cornel Amariei, în faţa a 600 de oameni de afaceri, directori de companii, antreprenori, consultanţi şi avocaţi prezenţi la o conferinţă organizată la începutul acestei luni de compania de audit şi consultanţă KPMG.

    După un exerciţiu care a durat 2-3 minute, Amariei a concluzionat: „După design, am văzut că unii dintre dvs. au experienţă în asta. Dar cel puţin doi dintre dvs. şi-au dat seama că, pentru a ajunge pe scenă, avionul nu trebuie să arate ca un avion de hârtie normal şi aţi ales cea mai bună soluţie pentru această situaţie”, a continuat el. Acesta a fost un exerciţiu simplu de creativitate şi de inovaţie, iar pentru a avea cele mai bune rezultate în contextul dat, era necesară o gândire „outside the box”, a subliniat el.

    Cornel Amariei are 25 de ani şi s-a născut în Bucureşti, într-o familie în care ambii părinţi sufereau de handicap locomotor. Prin urmare, având un cămin diferit de cel tradiţional, a crescut într-un mediu în care nu s-a putut bucura de toate activităţile obişnuite ale unui copil, cum ar fi, de exemplu, să joace fotbal cu tatăl său.

    „Când eşti mic, eşti foarte curios, iar când părinţii tăi sunt diferiţi, te întrebi de ce. Această curiozitate a avut un impact foarte mare asupra mea. Şi mult mai târziu mi-am dat seama că, de fapt, curiozitatea este tot ceea ce ai nevoie pentru a ajunge la diversitate, de la diversitate la curiozitate şi de la curiozitate la inovaţie.”

    Este un om curios şi îi place să creeze lucruri cu impact. Ţine minte cum, de mic, părinţii săi plecau la 7 dimineaţa şi se întoarceau la 11 noaptea, zi de zi, inclusiv în weekend, ca să aibă grijă de el şi de sora sa. „Poate de acolo îmi vine ambiţia, ştiu că viaţa înseamnă să lucrezi şi că lucrul îţi aduce scop. (…) Dacă m-aş descrie pe scurt, aş zice despre mine că sunt o persoană creativă sau o persoană foarte curioasă, iar acest lucru s-a întâmplat de la o vârstă fragedă. Ca majoritatea copiilor din anii ’90, au început să îmi placă calculatoarele. Am învăţat programare când aveam 7 ani şi apoi am vrut să învăţ mai mult, am învăţat electronică şi în final, când le combini, ajungi să faci robotică. Şi robotica mă pasionează şi astăzi.” De mic a început să construiască diverşi roboţi care aveau fie rol de divertisment, fie rol util.

    A creat primul robot la 15 ani

    Astfel, Cornel Amariei a construit primul robot la vârsta de 15 ani, iar scopul acestuia era unul nobil: să fie trimis în dărâmăturile de după un cutremur pentru a găsi supravieţuitori. Robotul era foarte mic, wireless, putea fi controlat cu un laptop, avea o cameră care arăta, în condiţii de zi şi de noapte, ce se întâmpla în zona în care era trimis şi avea senzori de gaze pentru a detecta eventualele scurgeri. Robotul a fost testat, însă niciodată nu a putut fi testat în mediul pentru care a fost conceput.

    „Eram în clasa a IX-a şi am decis să mă mut la internat. Internatul avea o regulă simplă: băieţii stăteau la etajul 3 şi fetele la etajul 1 şi sub nicio formă nu le era permis băieţilor să meargă la etajul fetelor sau invers. Dar nu era nicio interdicţie pentru roboţi. Aşa că, într-o seară, cu câţiva prieteni, am luat robotul şi l-am pus în faţa internatului fetelor, am mers înapoi în cameră, am deschis laptopul şi cu 40 de colegi în spate am explorat internatul fetelor. Şi aşa am început să lucrez în domeniul roboticii.” A construit ulterior diverşi roboţi, iar atunci când era în clasa a X-a a înfiinţat primul club de robotică din licee din România, el fiind elev la Liceul Teoretic Internaţional de Informatică din Bucureşti (ICHB), o instituţie privată de învăţământ recunoscută pentru numărul mare de elevi olimpici la nivel internaţional.

    „Îmi amintesc că am pus postere în toată şcoala şi îmi invitam colegii să vină în prima zi de lansare a clubului. Era 11 dimineaţa şi nu a venit nimeni, pentru că era pauză. Ulterior, la 11:05, erau 150 de oameni în sală şi aşa a arătat prima zi din viaţa primului şi celui mai mare club de robotică din România de la acel moment.”

    În anul 2010, numărul de competiţii de robotică la nivelul liceelor era foarte redus, astfel că echipa clubului de robotică ale cărui baze le-a pus Cornel Amariei intra în competiţii cu echipele de robotică din universităţi. Prin urmare, în următorii trei ani, echipa de 50 de membri a clubului a participat la competiţii în peste 20 de ţări. „Acest club de robotică a adus peste 100 de medalii României în urma competiţiilor la care participau echipe din universităţi, chiar şi doctoranzi. A fost ceva extraordinar pentru noi, pentru că am fost capabili să avem un impact de la o vârstă fragedă.”

    A creat primul club de robotică din licee şi a primit ofertă de job la 16 ani

    Experienţa clubului de robotică l-a ajutat pe tânărul inventator să înveţe să lucreze cu oamenii, să identifice mai bine provocările şi totodată i-a oferit primul loc de muncă. Tot în 2010, la câteva luni după ce a creat acest club de robotică, s-a angajat ca cercetător la compania românească MB Technology, unde a contribuit la realizarea proiectului Roboscan Aeria, un robot care scanează avioanele. „A fost un proiect foarte premiat, noi am lucrat la prototip, l-am construit şi acum este în faza de comercializare. Este un produs care va schimba foarte mult industria aeronautică. Aveam 16 ani şi îmi amintesc că, la angajare, am primit o scrisoare despre fondul de pensie, iar acest lucru îţi dă cu adevărat o perspectivă asupra vieţii.”

    În prezent, Cornel Amariei este head of innovation la Continental Automotive, unul dintre cei mai mari furnizori de componente electronice şi software pentru industria auto, unde, alături de colegii săi, lucrează la crearea viitorului mobilităţii.

    „Inovaţia contează, iar tehnologia este un catalizator pentru inovaţie”

    Cornel Amariei a spus că, de altfel, roboţii reprezintă una dintre tehnologiile sale preferate, însă, din păcate, există temeri în ceea ce priveşte înlocuirea oamenilor cu roboţi. În urmă cu aproximativ 250 de ani, spune el, oamenii erau cei care mutau, de exemplu, o cutie dintr-o parte în alta, dacă era necesar, iar ulterior unii şi-au dat seama că pot construi o maşinărie care să facă acelaşi lucru, pentru ca oamenii care făceau de obicei asta să poată face altceva. „Timpul a trecut, iar lucrurile au devenit şi mai creative. Da, avem o maşinărie care ia cutiile dintr-o parte şi le mută în altă parte, dar odată ce finalizăm această operaţiune, când nu mai avem cutii care să fie mutate, maşinăria nu mai are niciun scop. Şi aşa am început să automatizăm din ce în ce mai mult şi am creat braţe robotice care pot să facă asta şi la final, când nu mai avem nevoie să facă asta, le putem reprograma să facă altceva.” Lucrurile au avansat din ce în ce mai mult şi în prezent, în fabrici de exemplu, totul este automatizat, iar angajaţii se ocupă doar de sarcinile mai complexe.

    Recent însă, tehnologia a avansat şi a apărut aşa-numitul robotic process automation – RPA, noua sintagmă despre care vom auzi din ce în ce mai mult, spune el. Oamenii pierd câteva luni pe an efectuând sarcini repetitive care pot fi automatizate, iar tehnologia RPA va ajuta în acest sens. Cu ajutorul tehnologiei, un simplu angajat care are drept sarcini luarea informaţiilor dintr-o parte şi transferul acestora în altă parte poate să automatizeze singur aceste procese.

    „Devenim din ce în ce mai buni la asta. Şi, pentru prima dată, roboţii nu mai sunt consideraţi braţe robotice care mută cutii, ci sunt sunt asistenţi virtuali care pot să te ajute în viaţa de zi cu zi. Şi sunt atât de multe exemple despre ce poate fi făcut cu ajutorul lor. Spre exemplu, facturile din departamentul financiar: toţi primim facturi, sunt o mulţime, toate arată diferit şi trebuie să procesezi informaţia de pe ele şi să o pui după standardele tale. Şi de regulă oamenii fac asta. RPA, noii roboţi pe care îi poţi programa singur, pot face lucrurile aceste lucruri. Este incredibil, pentru că dintr-o dată poţi face mult mai multe lucruri.”

    De-a lungul timpului, sectoarele cel mai afectate de impactul tehnologiei au fost producţia, mobilitatea, comunicarea, lumea medicală şi IT-ul. Tehnologia RPA permite automatizarea inclusiv a sarcinilor făcute de oamenii care lucrează la calculator. „Va fi o schimbare majoră în modul de lucru al umanităţii.”

    Vor dispărea sarcinile repetitive şi din birouri

    Tehnologia RPA poate elimina sarcinile repetitive, se termină niciodată şi care mereu se vor multiplica. De altfel, studiile americane au demonstrat că, în funcţie de ceea ce face o persoană sau de cantitatea de informaţii noi pe care le primeşte, creierul uman percepe diferit trecerea timpului.

    „Atunci când eşti copil, totul este nou, aşa că timpul este perceput de creier ca având o durată mai mare. Odată ce creşti, faci din ce în ce mai multe lucruri şi cu cât unele lucruri sunt din ce în ce mai comune pentru tine, cu atât ţi se pare că timpul trece mai repede. Dar odată ce un robot preia sarcinile repetitive, brusc pare că se extinde durata vieţii din nou. În final, angajatul va avea un echilibru mai bun între viaţa personală şi cea profesională, pentru că fiecare va avea propriul robot pe care îl va programa ca să preia sarcinile repetitive.”
    O a doua tehnologie menţionată de Amariei este reprezentată de aplicaţiile de tip period trackers, care monitorizează ciclul menstrual al femeilor şi care reprezintă o tehnologie din ce în ce mai frecvent folosită. „Există o astfel de aplicaţie care are o abordare complet diferită a tehnologiei şi care se numeşte Clue.

    Fondatorii acestei aplicaţii voiau de fapt să realizeze o cercetare foarte amplă în ceea ce priveşte sănătatea femeilor, însă nu aveau informaţii suficiente. Aşa că au adunat informaţiile prin această aplicaţie. Clue ia toate aceste informaţii, le codifică, le anonimizează şi le trimite către o bază de date centralizată pentru a completa cea mai mare bază de date din lume cu informaţii despre starea de sănătate a femeilor. Aşa că, de fiecare dată când o femeie foloseşte aplicaţia, de fapt ajută ştiinţa să înţeleagă mai bine sistemul reproductiv al femeii şi să găsească tratamente mai bune.” Una dintre concluziile acestui studiu amplu a fost aceea că, în acea perioadă a lunii, cel mai frecvent întâlnit simptom al femeilor – pentru mai mult de 50% din cazuri – este reprezentat de starea de oboseală.

    O a treia tehnologie despre care a vorbit Amariei este reprezentată de ochelarii .lumen, pe care i-a creat pentru persoanele nevăzătoare, având în vedere că, la nivel global, există 40 de milioane de persoane cu o astfel de dizabilitate.
    „Când am aflat că 40 de milioane de oameni nu pot să vadă, am început să ne gândim ce putem face pentru ei. Aşa că am inventat .lumen, o pereche de ochelari pentru persoane nevăzătoare, care au senzori tridimensionali ce transmit impulsuri pe frunte cu informaţii legate de dimensiunea, distanţa şi rapiditatea cu care se mişcă obiectul din faţa persoanei. Am testat un prototip şi rezultatele au fost uimitoare, am văzut oameni nevăzători capabili să prindă o minge de volei pentru prima dată.” Ochelarii .lumen vor mai fi testaţi în perioada iunie-iulie şi, dacă testele vor avea succes, anul viitor produsul va ieşi pe piaţă.

    Creaţi semnificaţie, nu vă gândiţi la bani

    Cele mai simple soluţii sunt şi cele mai bine, iar cine vrea să creeze ceva trebuie să gândească diferit de ceilalţi, spune Cornel Amariei. „Trebuie să vă gândiţi să creaţi semnificaţie, nu bani. Dacă începi ceva cu scopul de a face bani, fie vei eşua, fie vei reuşi într-o oarecare măsură. Dar dacă ai scopul de a crea semnificaţie, vor veni şi banii. Când am creat .lumen şi am început să căutăm finanţare, am făcut un plan financiar şi am constatat că putem fi o piaţă de 7 miliarde de euro pe care nu avem niciun competitor. Când creezi semnificaţie, când rezolvi o problemă, vor veni şi banii, dar nu trebuie să începi ceva doar cu scopul de a face bani.”

    Întrebat la ce crede el că sunt buni românii atunci când vine vorba de inovaţie, Cornel Amariei spune că regimul prin care a trecut România i-a făcut pe români foarte creativi, pentru că în lipsa multor lucruri, românii – ca şi alţi locuitori din statele Europei de Est – au învăţat să creeze lucrurile necesare. „Creativitatea duce la inovaţie şi deci putem spune că românii sunt inovativi. Din păcate, nu am avut ocazia să creştem un pedigree de business, nu a fost încă timp pentru asta. Şi deşi ştim să creăm lucruri, nu ştim să înţelegem o piaţă, să vindem, să scalăm şi să facem business. În 2-3 generaţii sper să învăţăm şi aceste lucruri şi să prindem din urmă Vestul.” În opinia lui, România nu este încă pe harta inovaţiei, însă dacă iniţiativele pe care le aude – şi în care este implicat – vor funcţiona, atunci România va deveni mai mult decât o ţară cu un cost optim al forţei de muncă.

    Legat de obiectivele sale profesionale pentru următorul deceniu, Cornel Amariei spune că cel mai mult îi place să creeze: „Direcţiile pe care mă concentrez sunt mobilitatea inteligentă, asistenţa handicapurilor umane, unde se află şi .lumen, iar ultimul este încă în discuţie. Poate să fie ori construcţii, ori educaţie şi creaţie. Sau poate vor fi toate cele patru direcţii. O să vedem”. 

    Cum arată o zi din viaţa lui Cornel Amariei:
    Este greu să găsesc o zi obişnuită. Un vers al trupei Compact mi se potriveşte: „Zi de zi, hoinăresc fără popas”. Totuşi, mă trezesc în jur de oră 9, însă unde mă trezesc variază şi de la o zi la alta.
    Călătoresc mult, nu am avut de luni de zile o săptămână întreagă într-un singur loc. În faţa monitoarelor stau cam 12 ore pe zi şi cel mai productiv sunt începând cu orele 17:00. Lucrez cam până la ora 1 noaptea zilnic. În weekend lucrez mai puţin, încep pe la 4 – 6 PM şi până la 1 AM. 
    Am redus drastic întâlnirile, sunt inutile în mare parte din timp. Sper să reuşesc sub 10% din timp să stau în ele. Cât despre pasiuni, acolo este cel mai important pentru mine. Întotdeauna încerc ceva nou. Cred în diversitate şi o aplic pe mine. Cânt la multiple instrumente, călătoresc, sunt fotograf, înot, mă scufund, pilotez. Ultimul lucru nou pe care l-am făcut a fost să învăţ arhitectură şi să mă apuc de design de clădiri. 

    Carte de vizită Cornel Amariei, 25 de ani
    August 2016 – prezent: head of innovation, Continental Automotive
    Octombrie 2015 – august 2016: senior research & development engineer, Continental Automotive
    Ianuarie 2014 – prezent: fondator şi inventator, Lumen (Bremen, Germania)
    Iulie 2011 – mai 2015: research and development engineer, MB Technology LTD
    Autor, „Arduino Development Cookbook“
    Jacobs University Bremen, Electrical Engineering and Computer Science
    International Computer High School of Bucharest (ICHB) – founder & teacher – ICHB Robotics Club
    A fost desemnat unul dintre cei mai influenţi 10 oameni sub 30 de ani din Europa de Forbes SUA

  • Compania creată de Boromir şi gigantul francez Kalizea caută şef pentru fabrica din Slobozia

    Kalizea Boromir, companie în care sunt acţionari grupul românesc Boromir şi gigantul francez din sectorul morăritului Kalizea, este în căutarea unui manager care să conducă fabrica din Slobozia (jud. Ialomiţa), conform datelor de pe reţeaua de socializare LinkedIn. Noul director îi va raporta direct directorului general Kalizea Boromir şi se va ocupa de gestionarea activităţii fabricii. Viitorii canditaţi trebuie să aibă minim 3-5 ani de experienţă în supervizarea activităţii unei fabrici.

    Compania a fost înfiinţată în anul 2016, însă, conform datelor de pe site-ul Kalizea, fabrica de mălai din Slobozia (jud. Ialomiţa) a fost deschisă la jumătatea anului trecut. Capacitatea de producţie a fabricii este aşteptată să ajungă la 70.000 de tone până în 2021.

    Kalizea Boromir a avut în 2018 o cifră de afaceri de 5 milioane de lei, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    Kalizea face parte din grupul Vivescia Industries, cea mai mare cooperativă din Franţa şi a doua cea mai mare cooperativă din sectorul cerealelor din Europa. Vivescia are afaceri de 3,4 miliarde de euro şi are circa 11.000 de membri. Vivescia, care este prezentă pe 25 de pieţe de pe patru continente, are peste 7.000 de angajaţi, conform celor mai recente date.  Compania din România a avut în 2018 un număr mediu de 15 salariaţi, arată datele de la Ministerul de Finanţe.

    Grupul Boromir este format din companiile Boromir Ind Râmnicu Vâlcea, Boromir Prod din Buzău (lista­tă până la începutul aces­tui an la BVB), Moa­ra Cibin din Sibiu (sim­­bol bursier MOIB) şi Amylon Sibiu (AMY).  Afacerea Bo­ro­mir a fost înfi­in­ţa­tă în 1994 de Con­stantin Boromiz, prietenul său Mircea Ureche, fratele său Gheorghe Boromiz şi de cumnatul George Frîntu. Boromir Ind, cea mai mare companie din grup,  a înregistrat în 2018 o cifră de afaceri de 267,7 mi­lioane de lei, mai mare cu 5% faţă de anul precedent.

     

     

     

     

  • Cei trei „muschetari” care găsesc meşteri locali

    Cei trei fondatori originari din Bucureşti locuiesc de patru ani în Marea Britanie, însă au gândit platforma pentru utilizatorii din România, unde intenţionează să se întoarcă pentru a se dedica acestei afaceri.

    „Dorian este cel care a avut ideea, pe vremea când locuia în Spania, în 2006. Aveam prieteni care profesau în domeniul construcţiilor şi care au pus bazele unui site similar acolo. Între timp, am devenit proprietari de imobile în Bucureşti, unde am început să ne lovim de obstacole în găsirea unui meseriaş. La începutul anului 2018, am început să explorăm ideea de a lansa o afacere în domeniul amenajărilor”, povesteşte Regina Ichim.

    Concret, oamenii care sunt în căutarea unui meseriaş pot publica o lucrare, adăugând fotografii şi detalii tehnice despre munca ce trebuie făcută de un profesionist. Odată publicată lucrarea, site-ul alertează meseriaşii din zonă care pot realiza cerinţele menţionate în lucrare. „Până la finalul lui 2018, investiţia principală în business a fost de timp, cercetare, efort în înţelegerea pieţei, dezvoltarea site-ului.

    În tot acest timp, am reuşit să menţinem costurile operaţionale sub 2.000 de euro, fiind o platformă digitală, care nu presupune echipamente sau materii prime. Din august 2019, de când am dat oficial drumul platformei, costurile ajung la peste 1.000 de euro lunar”, spune Dorian Lupu.
    În prezent, înscrierea pe platforma MeşteriLocali.ro este gratuită, însă în viitor cei trei antreprenori vor să introducă o taxă pentru înscrierea meseriaşilor, în valoare de circa 50-75 de lei.

  • Cele mai inovatoare companii din România: Platforma românească ce va avea un rol major în piaţa europeană de energie

    Descrierea inovaţiei:
    SAP România a dezvoltat o platformă integrată care facilitează accesul producătorilor de energie regenerabilă şi al consumatorilor mari, industriali, pe piaţa de servicii de sistem de echilibrare (Automatic Frequency Restoration Reserve). Potrivit reprezentanţilor companiei, platforma FutureFlow creează modele noi de colaborare în domeniul schimbului regional de rezerve de energie ce vor contribui la definirea pieţei unice europene.
    SAP România, subsidiara locală a SAP SE, şi-a început activitatea în 2002, iar în prezent aproximativ 600 de companii din România, din industrii precum utilităţi, transporturi, bănci, asigurări, retail sau producţie folosesc soluţiile companiei. În 2011, compania a demarat un proiect de investiţii prin deschiderea celui mai important centru de consultanţă pentru tehnologiile SAP din Europa, care deserveşte clienţii din Europa, Orientul Mijlociu şi Africa şi are peste 714 angajaţi. Persoanele implicate în dezvoltarea proiectului sunt Viorel Marcu, Lucian Moldovanu, Alexandru Olteanu, Gabriel Tianu, care alcătuiesc echipa SAP IBSO Data Science din Bucureşti.

    Elementul de noutate:
    Realizarea unui modul de optimizare în timp real a încărcării liniilor de transport de energie şi realizarea unei platforme regionale de licitaţie pentru selectarea automată în timp real a ofertelor pentru echilibrarea sistemelor naţionale de energie electrică.

    Efectele inovaţiei:
    Reprezentanţii SAP România au observat cinci efecte principale ale implementării acestui sistem:
    – scăderea costurilor de echilibrare a sistemului naţional de transport energie electrică cu impact în preţurile pentru consumatori;
    – reducerea necesarului de capacitate rezervată la nivel naţional pentru servicii de sistem;
    – includerea producătorilor de energie regenerabilă (eoliană, fotovoltaică) şi a prosumerilor (producător şi consumator) în piaţa de servicii de sistem;
    – uniformizarea europeană a standardelor de acces şi a produselor disponibile în piaţa de servicii de sistem;
    – reducerea emisiilor de carbon.

  • Cum arată şi cât costă cele mai scumpe ceasuri din lume în 2019 – GALERIE FOTO

    În 2019, un ceas Patek Philippe s-a vândut cu peste 31 de milioane de dolari, doborând recordul deţinut de Breguet Grande Complication Marie-Antoinette, un ceas realizat pentru regina cu acelaşi nume.

    Iată lista celor mai scumpe ceasuri din lume:

    Maitres Du Temps Chapter One Round Transparence – 528.000 dolari

    Christophe Claret DualTow Night Eagle – 582.000 dolari

    George Daniels Co-Axial Chronograph – 605.000 dolari

    Bulgari Magsonic Sonnerie Tourbillon – 607.000 dolari

    Ulysse Nardin Hannibal Minute Repeater Tourbillon – 747.000 dolari

    Audemars Piguet Royal Oak Grande Complication – 969.000 dolari

    Franck Muller Aeternitas Mega 4 – 2,36 milioane dolari

    Patek Philippe 5004T – 3,9 milioane dolari

    Louis Moinet Meteoris Collection – 4,58 milioane dolari

    Patek Philippe 1518 ref. 1518 în oţel – 11,65 milioane dolari

    Paul Newman Rolex Daytona – 17,67 milioane dolari

    Patek Philippe Grandmaster Chime – ~30 milioane dolari

     

    Breguet Grande Complication Marie-Antoinette – ~30 milioane dolari

    Patek Philippe Grandmaster Chime Ref. 6300A – 31,19 mil. dolari

  • Cele mai inovatoare companii din România: Soluţiile dezvoltate de Vodafone pentru magazinele de pe piaţa locală

    Descrierea inovaţiei:
    Soluţiile Vodafone IoT special concepute pentru zona de retail pot ajuta la o mai bună experienţă a clientului în magazin, creşterea productivităţii prin alocarea personalului doar atunci când este necesar, monitorizarea stocurilor şi programarea din timp a producţiei.
    Gama de produse include soluţia de Smart Counting (retailerul are evidenţa numarului de clienţi care intră şi ies din magazinele sale şi acces la rapoarte şi grafice pentru vizualizarea traficului); soluţia de Digital Signage & Smart Analytics (afişare digitală şi date inteligente – ecrane digitale care afişează informaţii despre promoţii şi oferte în timp real, reclame şi informaţii relevante pentru clientul aflat în faţa raftului şi a displayului în funcţie de tipul clientului care le vizionează – sex, vârstă etc.); soluţia de Stock Alert (monitorizarea stocurilor/produselor de la raft prin alerte în timp real, asigurând  disponibilitatea permanentă a produselor pentru clienţi); soluţia de Heat Map (harta de interes a clientului – permite localizarea zonelor unde traficul este intens, în care se opresc clienţii şi perioada petrecută în aceste zone de interes (standuri promoţionale, vitrine, zone de plasare a produselor, reclame); soluţia de Client Assist (cumpăratorul poate solicita prezenţa unui consilier de vânzări la raft prin apăsarea unui buton; când butonul este apăsat la raft, angajaţii primesc o notificare pe o brăţară/ceas smart, iar responsabilul de zonă se îndreaptă rapid spre locul unde este nevoie de ajutor); soluţia de Queue Management (detectează printr-un senzor video numărul de persoane care aşteaptă la casă şi măsoară timpii de aşteptare, trimiţând alerte instantanee pentru deschiderea unei noi case de marcat); soluţia de Quick Customer Feedback (obţinerea instantanee a opiniei clienţilor faţă de experienţa din magazin printr-un mod facil şi rapid; clienţii pot evalua experienţa din magazin prin selectarea unei opţiuni (de la foarte plăcută, la foarte neplăcută) de pe un display/ecran digital. Dacă experienţa unui client este evaluată foarte slab, se va genera o alertă în timp real şi un angajat al magazinului se va prezenta imediat pentru a afla mai multe detalii şi a încerca să rezolve problema). Persoanele implicate în proiect sunt Marius Coman, care ocupă funcţia de IoT country manager şi are o experienţă de peste 20 ani în industria de telecomunicaţii, în prezent fiind responsabil de una dintre cele mai provocatoare şi inovatoare arii din tehnologie, şi anume Internet of Things, Cătălin Stroe, unul dintre promoterii conceptelor de digitalizare şi transformare digitală în cadrul companiilor mari din România şi care are funcţia de IoT sales manager, Corina Sandu, IoT product manager şi care în ultimii trei ani s-a ocupat de dezvoltarea de soluţii IoT pentru mai multe verticale (transport şi logistică, retail şi utilităţi), precum şi Adriana Oncioiu, având funcţia de communication planning lead şi care a fost responsabilă pentru campania media „Afacerea ta, transformată digital”,  prin care Vodafone a comunicat soluţiile IoT pentru smart retail utilizând toate canalele de promovare (TV, online, radio, print, outdoor).

    Elementul de noutate:
    Utilizarea senzorilor şi a altor echipamente pe o platformă IoT special concepută – practic, toate acestea se realizează pe baza unor echipamente inteligente, conectate, care comunică permanent între ele şi oferă date şi optimizare în timp real. Mai mult, notează reprezentanţii companiei, se generează informaţii noi – retailerul primeşte foarte multe date, iar acestea sunt structurate sub formă de rapoarte şi grafice.

    Efectele inovaţiei:
    Printre efecte, reprezentanţii Vodafone România enumeră: eficientizarea proceselor din zona de retail/eficienţă operaţională; o mai bună alocare a resurselor (personal/staff, mărfuri etc.) pentru businessuri/optimizarea resurselor; mai multe informaţii despre clienţi (orele de vizită a magazinului, profiluri de clienţi etc.), ceea ce duce la o mai bună organizare şi satisfacere a nevoilor lor de consum; flexibilitatea sporită a afacerii; timp redus de aştepare la case pentru clienţi, acces rapid la informaţii despre produsele şi ofertele din magazin, produse aflate la îndemană şi lipsa aglomerării unor zone din magazin, oferte şi reduceri perso-nalizate.

  • Ce beneficii au clienţii care folosesc aplicaţia Kaufland Card

    Descrierea inovaţiei:
    Programul de loialitate Kaufland Card, lansat de echipa Kaufland România în parteneriat cu echipa internaţională a retailerului, sub forma unei aplicaţii digitale, reprezintă o premieră în reţeaua Kaufland la nivel internaţional. Acesta răsplăteşte clienţii fideli cu reduceri substanţiale, puncte bonus de loialitate şi numeroase beneficii. Obiectivul principal este loializarea clienţilor, iar cel secundar, accesul uşor şi simplu la avantaje de real interes pentru clienţi.

    Kaufland Card este disponibil în format digital în cadrul aplicaţiei mobile Kaufland – Oferte şi Noutăţi, care poate fi descărcată gratuit atât din App Store, cât şi de pe Google Play. Clienţii care nu au acces la un telefon mobil smart pot găsi şi o versiune fizică a cardului, cu mai puţine opţiuni, la biroul de informaţii din orice magazin Kaufland. Acesta oferă doar accesul la promoţiile de loialitate. Lansată în februarie 2019, în primele cinci săptămâni aplicaţia Kaufland Card a depăşit un milion de utilizatori. După numai şase zile de la lansare, în prima săptămână, aplicaţia mobilă care găzduieşte cardul digital, Kaufland – Oferte şi Noutăţi, a fost cea mai frecvent descărcată aplicaţie din România, atât în App Store, cât şi pe Google Play, unde a ocupat locul întâi. În prezent, aplicaţia a ajuns la peste 1,8 milioane de utilizatori.

    Echipa care a lucrat la acest proiect a inclus mai multe departamente: Marketing (cu departamentele CRM, Campanii, Online, Creaţie si Grafică, Media şi Distribuţie), Achiziţii, Vânzări, IT şi Comunicare – departamente care au colaborat îndeaproape, astfel încât să creeze aplicaţia, să o testeze, să o perfecţioneze, să o optimizeze împreună cu procesele de achiziţii, să o conecteze la sistemul de oferte din magazin – şi în final să o implementeze. Aplicaţia este permanent supervizată şi îmbunătăţită.

    Elementul de noutate:
    Promoţiile personalizate, beneficiu care se va lansa ulterior, în funcţie de obiceiurile de cumpărare ale fiecărui client, sunt unice în piaţă. Sistemul are la bază o serie de procese care analizează istoricul cumpărăturilor făcute de utilizator, pentru a transmite apoi oferte personalizate în linie cu preferinţele sale, dar şi recomandări. Vor putea primi promoţii personalizate doar clienţii care şi-au dat permisiunea de a le fi analizat istoricul de cumpărături în vederea transmiterii către ei a acestor oferte.

    Efectele inovaţiei:
    Reducerile de loialitate pentru utilizatorii de Kaufland Card includ atât promoţii mai bune decât promoţiile normale, reduceri zilnice la produse de rulaj mare, cât şi reduceri de 30% la întregi categorii de produse. Prin integrarea cardului digital în aplicaţia mobilă Kaufland, clienţii pot avea acces la toate promoţiile disponibile (standard sau de loialitate), dar şi la reţete, la lista de cumpărături comună şi alte noutăţi. De asemenea, în aplicaţie îşi pot vizualiza oricând numărul de puncte bonus de loialitate acumulate şi campaniile promoţionale non-food active, pe care le pot folosi pentru a cumpăra mai ieftin. În plus, spre deosebire de cardurile obişnuite, Kaufland Card le dă clienţilor posibilitatea să acţioneze 100% sustenabil, dacă optează pentru varianta sa digitală. Kaufland Card digital este integrat în aplicaţia mobilă Kaufland, fiind uşor de utilizat în comparaţie cu cel fizic, pe care utilizatorii sunt nevoiţi să-l poarte în permanenţă cu ei. Este suficient ca aceştia să scaneze codul QR la casă, fiind aplicate reducerile ofertelor dedicate doar utilizatorilor de Kaufland Card, iar punctele bonus sunt stocate direct în contul lor digital din aplicaţia mobilă Kaufland.
     

  • România nu este o ţară extrem de antreprenorială şi de aceea cei care îşi riscă un job bine plătit pentru a face o „afacere de la zero” trebuie ÎNCURAJAŢI

    Conform ultimei analize a Comisiei Europene pe anul 2018, România are 29 de IMM-uri – afaceri mici şi mijlocii – la 1.000 de locuitori, faţă de o medie de 58 la nivelul Uniunii Europene şi 115, cât are Cehia. Germania are 35 de IMM-uri la 1.000 de locuitori, Marea Britanie 38.
    Pentru a intra în business, pentru a face o afacere, indiferent că este micro, mică sau mijlocie, îţi trebuie curaj, îţi trebuie puţin mai multă nebunie, îţi trebuie o încredere mult mai mare în tine şi în ceea ce faci decât în mod obişnuit.
    Din acest motiv, sunt de aplaudat şi remarcat toţi cei care vor să devină antreprenori, toţi cei care pornesc „o afacere de la zero”, toţi cei care lasă baltă un job mai bine plătit şi acceptă un câştig mai mic, cu mai multă bătaie de cap, în speranţa că peste ani vor reuşi să creeze ceva mult mai mare. România este extrem de polarizată: deşi are peste 600.000 de companii, primele 1.000 fac jumătate din businessul de 350 de miliarde de euro pe an.
    Cu excepţia programului Start-Up Nation, care a revigorat puţin piaţa IMM-urilor şi a dat o gură de oxigen celor care au intrat în business, România în ansamblu nu susţine prea mult afacerile mici şi mijlocii şi din acest motiv economia a rămas în urma celorlalte ţări foste comuniste.
    Companiile mari, deşi au nevoie cel mai puţin de susţinere, beneficiază de cel mai mare suport la toate nivelurile.
    Dacă aceste companii mari, cele mai multe fiind multinaţionale, ar cumpăra produse şi servicii preponderent din România, piaţa IMM-urilor ar fi mult mai bună. Dar prea puţin se întâmplă acest lucru. Fiecare multinaţională cumpără în primul rând de la co-naţionali.
    România are nevoie în continuare de investiţii străine, pentru că fără acestea nu poate intra în lanţul global de produse şi servicii, dar are nevoie şi de afaceri mici şi mijlocii, pentru ca economia şi businessul să capete putere.
    Tocmai de aceea spunem că personalitatea anului 2019 la Business Magazin sunt cei care au creat „afaceri de la zero”. Indiferent dacă sunteţi mic, mijlociu sau mare, să aveţi un business bun şi în 2020!

  • Millennialii nu vor să cumpere casele baby boomerilor, creând o problemă majoră pentru piaţa imobiliară

    Cei din generaţia millennials, născuţi între 1981 şi 1996, tind să aibă stiluri de viaţa complet diferite decât cei din generaţia baby boomer, născuţi între 1946 şi 1964. De regulă, millennialii aşteaptă mai mult timp până să se căsătorească şi să aibă copii şi cheltuie mai mult pe sănătate şi experienţe decât pe bunuri materiale, potrivit Business Insider.

    Însă boomerii şi millennialii au gusturi total diferite şi în ceea ce priveşte tipurile de case, ceea ce creează o problemă semnificativă pentru sectorul imobiliar.

    În urmă cu 15 ani, boomerii construiau case impresionant de mari în state precum Florida, Arizona sau Carolina de Sud, potrivit Wall Street Journal. În prezent, confruntându-se cu efortul pe care îl reprezintă întreţinerea unor case atât de mari, se pregătesc să reducă din dimensiuni, singura problemă fiind aceea că tinerii nu sunt interesaţi să cumpere locuinţe de asemenea mărimi.

    „Casele construite înainte de 2012 se vând cu discounturi imense – uneori de 50%, şi mulţi proprietari sfărşesc vânzând pentru bani mai puţini decât au investit în case”, a declarat Candace Taylor, reporter WSJ.

    Pe lângă tendinţa de a alege locuinţe cu spaţii deschise, millennialii se îndreaptă în principal spre design-uri minimaliste şi uşor de întreţinut. De asemenea, casele trebuie să fie dotate cu aparate electrice silenţioase şi mobilă simplă şi elegantă.  Prin comparaţie, casele mari ale boomerilor sunt de cele mai multe ori construite în stil mediteranean sau toscan, stiluri ce nu mai sunt atât de căutate ca în ultimele decenii.

    Datoriile ce le acoperă studiile şi preţurile tot mai mari sunt principalii factori care îngreunează dorinţa tinerilor de a-şi cumpăra o casă. Millennialii sunt adesea văzuţi ca o generaţie care preferă să stea în chirie, dar mulţi dintre ei doresc să aibă o locuinţă stabilă.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro.