BusinessMagazin

Tag: constructii

Analiză: Aproape 10.500 de şantiere noi au fost anunţate la Inspectoratul de Stat în Construcţii în Bucureşti, minus 10% faţă de 2019

♦ În ceea ce priveşte invitaţiile la recepţia lucrărilor, reprezentanţii ISC Bucureşti au mers la aproape 2.300 de astfel de verificări, faţă de peste 2.700 cu un an în urmă, aşadar o scădere de 16%.

Numărul de şantiere din Bucureşti anunţate la Inspectoratul de Stat în Construcţii al Capitalei a scăzut cu 10% în 2020 faţă de anul anterior, în scădere fiind şi numărul invitaţiilor la recepţiile de la încheierea lucrărilor, arată datele furnizate de ISC la solicitarea ZF.

„Indiferent de tipul proiectului, investitorul are obligaţia să înştiinţeze autoritatea emitentă a autorizaţiei de construire, precum şi inspectoratul teritorial în construcţii asupra datei de începere a lucrărilor autorizate. Decizia privind anunţarea unui proiect la Inspectoratul de Stat în Construcţii este atribuţia investitorului“, explică reprezentanţii instituţiei.

În 2020, an marcat de debutul pandemiei de COVID-19, unii investitori au decis să suspende proiectele pe care le aveau în plan, în vreme ce alţii au continuat să construiască, încurajaţi de faptul că restricţiile nu au afectat acest domeniu la fel ca pe altele. Acum, unii jucători se tem ca efectele pandemiei să nu se vadă mai puternic anul acesta în construcţii.

În 2020, aproape 10.500 de lucrări din Bucureşti au fost anunţate la Inspectoratul de Stat în Construcţii, faţă de aproximativ 11.600 în anul precedent, trendul fiind crescător până anul trecut. În ceea ce priveşte invitaţiile la recepţia lucrărilor, reprezentanţii ISC Bucureşti au mers la aproape 2.300 de astfel de verificări, faţă de peste 2.700 cu un an în urmă, aşadar o scădere de 16%.

„Recepţia construcţiilor constituie o componentă a sistemului calităţii şi reprezintă un proces complex prin care se certifică, în condiţiile legii, finalizarea lucrărilor pentru realizarea unor construcţii noi sau a unor intervenţii la construcţii existente, cu respectarea cerinţelor fundamentale aplicabile şi în conformitate cu prevederile autorizaţiei de construire/ desfiinţare, precum şi ale documentelor prevăzute în cartea tehnică a construcţiei.“

Recepţia construcţiilor de orice categorie şi clasă de importanţă se efectuează de către investitor sau proprietar atât pentru construcţii noi, cât şi pentru intervenţiile la construcţii deja existente. Există două etape, şi anume recepţia la terminarea lucrărilor şi recepţia finală, la expirarea perioadei de garanţie.

Anul 2020, cu tot cu pandemie, a adus construcţiilor a doua cea mai bună evoluţie an la an din ultimul deceniu, după cum reiese din datele publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS). Faţă de 2020, volumul lucrărilor de construcţii a crescut cu 15,9%. Doar în 2019 avansul fusese mai mare – considerabil însă, mai exact de aproape 28% faţă de anul precedent.

Citiţi continuarea pe www.zfcorporate.ro

April 19, 2021
Un an de la lockdown. Ce urmează? Episodul II

La un an de la debutul pandemiei de COVID-19 în România, cei care au ţinut piept pandemiei în fiecare zi de pe şantiere sau din magazine spun că anul 2020 a venit cu schimbări ale obiceiurilor de consum, ale strategiilor de business şi, în unele cazuri, chiar cu creşteri ale businessului. Va veni anul 2021 cu noi schimbări sau va fi un an în care se vor aşeza lucrurile noi aduse de pandemie? Continuăm discuţia începută în numărul anterior cu răspunsurile a patru manageri din linia întâi a businessului românesc.

În 2020, am reuşit să ne menţinem poziţia. A fost un an neprevăzut, un black swan, şi am reuşit să ne adaptăm şi să ne menţinem poziţia. Sperăm să avem din nou o creştere în 2021”, a spus, în cadrul videoconferinţei „Top 1.000 cele mai mari companii din România”, Radu Piţurlea, vicepreşedintele Concelex, companie de construcţii care are contracte încheiate în valoare de peste 295 de milioane de euro pentru perioada 2020-2024. În primul semestru din 2021, lucrurile au scăzut în intensitate în piaţa construcţiilor, însă în semestrul al doilea vor ieşi multe rezultate ale licitaţiilor organizate în anul precedent, iar procesul va fi din nou foarte dinamic în construcţii, crede el.

„Este o încetinire pentru că nu s-au deblocat noile proiecte, nu au pornit, este normal având în vedere cum a fost anul trecut. Începând din semestrul al doilea, dacă toate lucrurile sunt bune, cred că vom avea din nou o creştere mare în construcţii. În principal, această creştere va veni din zona publică, zonă care vine ca un catalizator şi pentru zona privată. Când zona publică începe să se mişte, privaţii prind curaj şi deblochează şi ei proiectele”, adaugă Radu Piţurlea. O schimbare a strategiei de business din 2009 a permis companiei să facă faţă crizei aduse de pandemia de COVID-19 şi să nu înregistreze o scădere în 2020.

„De când ne-am înfiinţat şi până în criza din 2009, am lucrat foarte mult cu zona privată, cam 90%. În 2009, ne-am dat seama că nu este bine să ne punem toate ouăle în acelaşi coş şi am încercat să intrăm şi în zona publică. În 2019, înainte de pandemie, eram foarte echilibraţi – 60% în zona publică şi 40% în zona privată, ceea ce ne-a permis să fim rezistenţi în 2020 şi să ne menţinem poziţia. Dacă eram doar în zona privată, am fi fost mult mai afectaţi”, a explicat vicepreşedintele Concelex.

Radu Piţurlea, vicepreşedintele Concelex: Începând din semestrul al doilea, dacă toate lucrurile sunt bune, cred că vom avea din nou o creştere mare în construcţii. În principal, această creştere va veni din zona publică, zonă care vine ca un catalizator şi pentru zona privată. Când zona publică începe să se mişte, privaţii prind curaj şi deblochează şi ei proiectele.”

În momentul de faţă, compania are 800 de angajaţi interni şi 1.000 externi, de la subcontractori, iar în 2020 a făcut angajări în toate zonele din business. În 2020, construcţiile au avut un an bun, au crescut cu 16,7% şi au susţinut economia alături de sectorul de IT, crede el. „Cred că în 2021 va fi la fel şi chiar în viitorul apropiat de după 2021 pentru că peste o treime din fondurile care se dezbat acum pentru PNRR vor ajunge în zona construcţiilor”, explică Piţurlea.

Adrian Ariciu, CEO-ul retailerului Metro Cash & Carry, spune că pandemia a adus schimbări care s-au reflectat asupra modelului de business, dar şi al structurii organizaţionale a acestuia. „Cred că 2020 a fost un an atipic pentru companii şi ne-a obligat pe noi, ca manageri, să ne revizuim modelul de business şi structura organizaţională, plecând de la complexitatea şi procesul de luare a deciziilor, accelerarea transformării digitale, eficienţa de business, a trebuit ca toate acestea să fie revizuite. La Metro am schimbat multe în ultimii ani, plecând de la concentrarea pe clientul profesionist, revânzător şi HoReCa, dar şi pe formarea unei echipe puternice în spate”, a spus Adrian Ariciu în cadrul aceluiaşi eveniment. În contextul evoluţiei pandemiei, retailerul a extins zona de siguranţă din magazine. „Zona de siguranţă a fost extinsă mult, am intensificat controlul, am obţinut certificare DEKRA în a doua parte a anului, care este un standard destul de strict în domeniu. Cred că odată cu această schimbare generată de pandemie, fiecare companie a trebuit să îşi revizuiască planul de afaceri, să fie mai aproape de clienţi, să îşi consolideze parteneriatele cu clienţii, iar dificultatea a rămas păstrarea unui echilibru între obiectivele financiare pe termen scurt şi o strategie şi o poziţionare pe termen lung. Cred că această provocare se regăseşte şi la companiile mai mici”, explică Ariciu.

În 2020, în sectorul comerţului au fost foarte multe schimbări, de la cele de consum pe categorii şi canale de comerţ, la aprovizionare locală versus aprovizionare globală, spune el. Într-o primă fază a crizei pandemice, a crescut mult consumul pe produse alimentare şi produse de igienă, ulterior s-a dus spre produse de convenienţă cu o valoare adăugată, comandată inclusiv în mediul online. „Tot timpul anului a fost o tendinţă de downgrade în categorie, o migrare către produse mai ieftine, dar în ultimele două luni ale anului 2020 aproape că s-a neutralizat această tendinţă. Dinamica de volum este similară cu dinamica de valoare, iar acesta este un semn foarte bun. Cred că avem cu toţii o responsabilitate pentru a crea valoare adăugată în România şi a produce mai mult competitiv în România, fără a avea mirajul de a exporta rapid şi de a valorifica rapid la export materii prime sau produse semifinite”, a explicat CEO-ul Metro Cash & Carry. Anul acesta, la Metro, pariul va fi pe convenienţă, atât în retailul modern, cât şi în cel tradiţional, precum şi pe convenienţa în ospitalitate, în bucătărie.

„Probabil vom vedea formate de business cu bucătării mai mari decât spaţiul de servire, vom vedea formate de business hibride, combinaţie între retail şi HoReCa. Toate aceste schimbări de business sunt accelerate odată cu pandemia. O revenire la nivelul pieţei din HoReCa este estimată la minimum doi ani ca durată pentru că există o reticenţă a consumatorilor de a vizita spaţiile respective”, adaugă Adrian Ariciu. Retailerul german Metro va creşte incidenţa produselor proaspete, a celor locale cu 13% în 2021, după ce pandemia de COVID-19 a generat o afinitate crescută a clienţilor faţă de produsele locale, dar şi din perspectiva unei aprovizionări care ar fi mai rapidă şi eficientă astfel. „În zona de produse proaspete, în acest an ne propunem să creştem incidenţa cu 13% a produselor locale şi cred că avem perspective în acest sens. Este şi o tendinţă generată şi de criză, de o localizare mai puternică decât globalizarea din două perspective: una legată de consum şi o afinitate crescută faţă de produsele locale, iar a doua este legată de lanţul logistic şi de o aprovizionare rapidă şi eficientă. Mergem pe acest trend de încurajat şi de crescut colaborarea cu producătorii locali”, afirmă CEO-ul Metro. O a doua direcţie este promovarea francizei LaDoiPaşi. În acest moment, reţeaua de magazine în format LaDoiPaşi este de peste 1.400 de unităţi. „Considerăm că acolo putem să avem un model pe care îl perfectăm în această perioadă, în care producătorii locali pot livra direct către magazinele LaDoiPaşi, cu suport, supraveghere şi contribuţie din partea Metro. Mă refer la producătorii mici, dar şi la o abordare multibranşă, la posibilitatea unor clienţi de-ai noştri din zona HoReCa ce pot livra mâncare gătită în magazinele de retail. Avem 1.400 de magazine, iar la sfârşitul acestui an vedem peste 1.550. Obiectivul pe următorii trei ani este să ajungem la 2.000 de magazine”, a adăugat Ariciu.

Adrian Ariciu, CEO, Metro Cash & Carry: Cred că 2020 a fost un an atipic pentru companii şi ne-a obligat pe noi, ca manageri, să ne revizuim modelul de business şi structura organizaţională, plecând de la complexitatea şi procesul de luare a deciziilor, accelerarea transformării digitale, eficienţa de business, a trebuit ca toate acestea să fie revizuite.”

În România, piaţa tradiţională de comerţ reprezintă peste 30%, iar în orice piaţă matură există un procent între 15% şi 20% de comerţ tradiţional şi restul comerţ modern. „Credem că în România, în următorii cinci ani, vom avea minimum 20% comerţ tradiţional, ţinând cont şi de incidenţa destul de mare a populaţiei şi în mediul rural faţă de alte state”, crede CEO-ul Metro. În perioada crizei adusă de pandemia de COVID-19 şi postpandemie, el vede o acordare comercială diferită de la o companie la alta: un model defensiv în care companiile îşi parchează anumite investiţii, renunţă la anumite planuri de afaceri, eventual renunţă şi la un număr de angajaţi, şi un model agresiv în care criza reprezintă o oportunitate de dezvoltare a cifrei de afaceri, de creştere şi chiar de accelerarea a investiţiilor planificate. „Noi, Metro, ne bazăm pe creştere şi păstrăm aceleaşi obiective de creştere în următorii ani, o creştere organică, pentru că nu avem de gând să deschidem magazine. Din punctul de vedere al dinamicii pieţei, vedem o creştere a consumului în continuare, nu vedem nicio măsură care să ducă la un şoc în consum la acest moment. Ne poziţionăm drept optimişti”, concluzionează Adrian Ariciu.

Giampaolo Manzonetto, CEO al Lactalis România, grupul care deţine brandurile Albalact, Covalact şi Dorna Lactate, întăreşte şi el afirmaţia că produsele locale au fost câştigătoarele pandemiei. „Interesul consumatorilor către produse româneşti accelerat de pandemie s-a simţit şi în rezultatele companiilor din grupul Lactalis. Pentru domeniul nostru există produse tradiţionale precum sana, kefir, brânza de burduf, laptele bătut şi brânza de vaci în care brandul românesc este cel mai bun, cel mai bine privit de români. Fiind vorba de produse proaspete, partea de proximitate este foarte importantă, producţia locală este favorizată clar pentru că este dificil să le aduci din afară“, a spus Giampaolo Manzonetto.Rezultatele financiare ale Lactalis România au fost bune în 2020 pentru că a existat un interes pentru produsele româneşti, spune el. Înainte de a începe pandemia, compania a avut multe planuri de lansare de produse, însă nu le-a lansat pe toate, ci a prioritizat gamele de produse cu brand local.

„Anul trecut, brandurile care au crescut în volum mult peste medie au fost cele româneşti, adică Albalact, Rarăul, Zuzu şi Dorna. Brandurile Zuzu şi Dorna au avut chiar o creştere de două cifre a volumului anul trecut. Acum, în pandemie, brandurile locale sunt mai puternice.” În 2020, Lactalis România a investit până la 10 milioane de euro în capacităţile de producţie, flotă şi infrastructură IT, iar în 2021 va depăşi acest prag, după cum spune CEO-ul companiei. „În 2020, nu am oprit investiţiile, le-am continuat atât la nivel de fabrici, la nivel de flotă, de infrastructură IT şi a fost clar anul în care am investit cel mai mult din istoria Lactalis, iar 2021 va depăşi 2020. În 2020 am investit sub 10 milioane de euro, dar în 2021 vom depăşi acest prag”, afirmă Giampaolo Manzonetto.

Giampaolo Manzonetto, CEO, Lactalis România: Anul trecut, brandurile care au crescut în volum mult peste medie au fost cele româneşti, adică Albalact, Rarăul, Zuzu şi Dorna. Brandurile Zuzu şi Dorna au avut chiar o creştere de două cifre a volumului anul trecut. Acum, în pandemie, brandurile locale sunt mai puternice.”

CEO-ul Lactalis România spune că firma s-a adaptat foarte repede la schimbări în 2020. În acest context, o companie nu mai poate să facă un plan pe trei ani pentru că acel plan devine unul pe două luni. Astfel, companiile trebuie să fie foarte dinamice într-un scenariu de acest fel. „Luna martie a anului trecut ne-a prins cu o schimbare radicală de la produse proaspete la produse cu o durată de viaţă mai mare pe raft, produse uşor de stocat. Principala îngrijorare a mea de astăzi este incertitudinea, lipsa de predictibilitate. Părerea mea este că scenariul de anul trecut va continua într-o măsură sau alta, vor exista restricţii de pandemie, iar ecourile economice ale anului trecut se vor resimţi anul acesta, adică există un potenţial de creştere a şomajului, de scădere a puterii de cumpărare şi o influenţă în consum”, a concluzionat Giampaolo Manzonetto.

Adrian Mihai, managing partner în cadrul companiei de curierat Fan Courier, spune că anul 2020 a fost unul plin de incertitudini, foarte greu, însă, per ansamblu, a fost un an foarte bun. „Pentru noi nu a fost un target să atingem 1 mld. lei anul trecut, dar s-a întâmplat, a fost vântul din pânze care ne-a ajutat să depăşim cu mult bugetele pe care le pregătisem pentru anul 2020”, a declarat Adrian Mihai în cadrul videoconferinţei menţionate. În prezent, Fan Courier are 3.500 de angajaţi în Bucureşti, iar în toată ţara a ajuns la 7.500 de persoane, spune el. „Anul trecut am angajat peste 900 de oameni, aproape 1.000. Dacă nu făceam acele angajări, nu eram în stare să facem faţă volumului mare de marfă. Constanţa are o problemă cu personalul pentru că în fiecare vară explodează turismul pe litoral, iar oamenii încearcă să se ducă spre acea zonă pentru că acolo sunt câştiguri destul de mari şi astfel rămânem fără angajaţi. Anul trecut, în Constanţa nu am avut nicio problemă cu oamenii, am avut angajaţi în majoritate bucătari, chelneri şi aşa mai departe. Am reuşit să luăm foarte mulţi oameni din industria HoReCa”, explică reprezentantul Fan Courier. El crede că firmele cu activităţi în online vor înregistra creşteri puternice în anii viitori, având în vedere evoluţia lor de anul trecut. „Pe partea de online, eu nu am întâlnit companii care să nu crească anul trecut. Am întâlnit foarte multe companii de la începutul anului 2021, iar toate companiile din online au buget de creştere de double digits. Pe prima parte a anului, chiar şi le-au realizat. Eu cred că online-ul va fi un domeniu cu creştere explozivă în următorii ani. Cel mai mult a crescut partea de livrare de mâncare în pandemie şi cred că va continua să crească în următoarea perioadă.”

Adrian Mihai, managing partner, Fan Courier: Pe partea de online, eu nu am întâlnit companii care să nu crească anul trecut. Eu cred că online-ul va fi un domeniu cu creştere explozivă în următorii ani. Cred că cel mai mult a crescut partea de livrare de mâncare în pandemie şi cred că va continua să crească în următoarea perioadă.”

În pandemie, procentul celor care plătesc online a crescut destul de mult, continuă să crească, dar un număr destul de mare de clienţi încă doresc plata cu cash a produsului când ajunge, spune el, „ceea ce înseamnă timp, bani şi scăderea productivităţii pentru noi, pentru companie.” Adrian Mihai afirmă că Fan Courier încearcă să ofere salarii mai bune curierilor şi să lege salariul de productivitate în aşa fel încât curierul să primească mai mult. Salariile din companie sunt peste media din decembrie 2020 pe industrie. „Anul trecut chiar am schimbat flota de PDA-uri, cu maşini noi, softuri foarte bune, să digitalizăm, să uşurăm munca curierului, dar nu am reuşit să ajungem nici măcar aproape de productivitatea unui curier din Germania pentru că ne lipseşte infrastructura în primul rând, iar a doua parte este lipsa de încredere a noastră”, spune el. Un angajat din companiile de poştă şi curierat din România câştiga un salariu mediu net de aproape 2.600 de lei în decembrie 2020, conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). De altfel, salariile din această industrie au crescut cu puţin peste 97% în ultimii 10 ani, cu mult sub ritmul de creştere a salariului mediu net pe economie, de circa 130%. Firmele de curierat au înregistrat creşteri puternice ale activităţii în pandemia de COVID-19. Companiile de poştă şi curierat au avut afaceri de 5,2 miliarde de lei în 2019, iar ritmul de creştere s-ar fi putut dubla în 2020, cifra de afaceri a companiilor urmând să atingă pragul de 6 miliarde de lei, conform unei analize KeysFin.

Economia pandemiei

În 2020, economia României a scăzut anul trecut cu doar 3,9% faţă de 2019 – faţă de o cădere anticipată de cel puţin 5%. În trimestrul al patrulea din 2020, faţă de TIV/2019, economia a scăzut cu doar 1,5%, ceea ce înseamnă o recuperare semnificativă. De altfel, numărul de companii nou create a scăzut cu 18% anul trecut faţă de 2019, conform datelor de la Registrul Comerţului. Mediul antreprenorial din 2020 a înregistrat scăderi faţă de anul 2019 atât în ceea ce priveşte radierea companiilor, cât şi în numărul de înmatriculări, dizolvări şi suspendări. Analiştii economici sunt de părere că 2021 va fi un an de creştere economică între 3 şi 4,2%, dar care nu va compensa căderea din 2020. Economiştii consultaţi de Ziarul Financiar au prognoze de creştere şi de peste 4% într-un scenariu optimist, dar evoluţia situaţiei medicale şi campania de vaccinare vor fi factori determinanţi pentru evoluţia economiei.

March 27, 2021
Cristian Erbaşu, proprietarul celui mai mare constructor român, despre PNRR: Dacă nu respectăm termenele, proiectele vor rămâne doar un vis frumos

Proiecte de infrastructură de câteva miliarde de euro sunt promise în Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), pus în dezbatere publică săptămâna trecută şi care va fi prezentat în această primăvară Comisiei Europene. Nu este însă pentru prima dată când autorităţile prezintă asemenea planuri, care ajung să nu fie duse la îndeplinire, astfel că reprezentanţii constructorilor se arată sceptici şi de această dată.

„Noi nu suntem organizaţi, nu avem structuri capabile să deruleze acele proiecte. Cred că lucrurile vor merge înainte, dar vor merge încet. Or, dacă nu respectăm anumite termene, nu vom primi niciun ban, iar proiectele vor rămâne doar un vis frumos“, spune Cristian Erbaşu, proprietarul celei mai mari companii de construcţii din România, Construcţii Erbaşu.

România se află mult sub media europeană la toate criteriile de analiză privind investiţiile şi infrastructura de transport. Autostrăzile şi drumurile naţionale reprezintă puţin mai mult de 20% din reţeaua rutieră, în timp ce aproximativ 90% din drumurile naţionale au o singură bandă de circulaţie pe fiecare direcţie. „Investiţiile în infrastructura de transport au un potenţial imens în stimularea creşterii şi a locurilor de muncă şi pot duce la convergenţa adevărată a regiunilor periferice“, se arată în PNRR, însă asta nu este o noutate. Investitorii, angajaţii, companiile româneşti şi străine, antreprenorii spun aceste lucruri de ani întregi.

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă mai menţionează că „starea precară a infrastructurii afectează eficienţa cu care România îşi poate creşte exporturile şi conecta producătorii cu consumatorii în comparaţie cu principalii săi parteneri comerciali“.

România se află mult sub media europeană la toate criteriile de analiză privind investiţiile şi infrastructura de transport. Autostrăzile şi drumurile naţionale reprezintă puţin mai mult de 20% din reţeaua rutieră, în timp ce aproximativ 90% din drumurile naţionale au o singură bandă de circulaţie pe fiecare direcţie.

Construcţii Erbaşu are în derulare mai multe proiecte de construcţie a unor drumuri judeţene, naţionale şi locale, colaborând de asemenea şi la alte proiecte publice precum stadionul Rapid, săli polivalente la Oradea şi Mioveni, anvelopări în sectoarele 4 şi 6, lucrări de termoficare în Bucureşti, Iaşi şi Timişoara, restaurarea unor clădiri tip monument (Palatul Nifon din Bucureşti) sau reabilitarea complexului Panduri al Universităţii din Bucureşti.

March 25, 2021
Aer rezidenţial

Dezvoltatorii de locuinţe de lux se întrec în tot felul de dotări pentru a atrage clienţii. Mai nou, bătălia se duce la capitolul aer din locuinţă, scrie Mansion Global, sistemele de aerisire şi filtrare performante urmând a deveni ceva obişnuit în construcţiile rezidenţiale până în 2030, cel puţin în SUA. Pentru a-i linişti pe cumpărători în privinţa calităţii aerului, dezvoltatorii implementează sisteme de aerisire care le permit locatarilor să aibă aer proaspăt în permanenţă, acesta fiind filtrat şi fiindu-i reglată umiditatea şi temperatura în funcţie de preferinţele lor. Aerul curat din casă costă, cei dornici să aibă dotările corespunzătoare în locuinţa lor cea nouă trebuind să plătească cel puţin 11 milioane de dolari, ca în cazul apartamentelor dintr-o mică clădire din Manhattan.

December 23, 2020
Românul care construieşte case de lux pentru englezi – VIDEO

Afacerea îşi are rădăcinile nu în România, ci în Marea Britanie, însă fondatorul acesteia nu a părăsit complet mediul românesc de afaceri, aşa că încearcă să aducă şi aici, pas cu pas, ideile aplicate pe pământ englezesc. Chiar şi Barack Obama a înnoptat în una din cabanele concepute de Ionuţ Sănducu, iar românii par să fi prins şi ei gustul caselor din lemn.

În 2014 a realizat primul său proiect – zece case de lemn sub numele Hunter Lodges, care aparţin hotelului şi centrului de golf de cinci stele Celtic Manor din Ţara Galilor. Ce au special casele Honka? La bază, lemnul este elementul-cheie care le diferenţiază de casele obişnuite, din BCA ori cărămidă. Pereţii, uşile, podelele, toate gravitează în jurul acestui material – lemnul, despre care se spune că „poluează” mai puţin viaţa locatarilor decât cele clasice.

December 1, 2020
Care au fost domeniile care au angajat masiv în timpul pandemiei

Topul domeniilor cu cele mai multe angajări de la începutul pandemiei este condus de IT, urmat de comerţ (comerţ en-gros şi retail), construcţii şi domeniul financiar-consultanţă, cumulat, cele patru domenii, fiind responsabile pentru mai mult de jumătate din numărul de locuri de muncă pentru care angajatorii au postat anunţuri pe platforma BestJobs, în perioada aprilie-octombie 2020.

Pe primul loc, cu cele mai multe angajări, s-au situat companiile din IT, care au scos la concurs peste 12.000 de locuri de muncă de la începutul pandemiei, în condiţiile în care restricţiile în circulaţia persoanelor şi implementarea politicii de work-from-home au dus la accelerarea digitalizării şi adopţia noilor tehnologii. Top 3 joburi pentru care companiile au căutat să angajeze în pandemie au fost Software Developers, Support Engineer şi System Administrator.

Pe locul doi în topul sectoarelor care au continuat să facă angajări masive este comerţul, cu peste 11.000 de locuri de muncă în comerţul en-gros şi cu peste 6.000 de locuri de muncă în retail, în condiţiile în care, activităţile considerate esenţiale, precum comerţul cu alimente şi bunuri de larg consum, au funcţionat permanent de la începutul pandemiei. Printre specialiştii cei mai căutaţi din acest domeniu au fost agenţii/reprezentanţii de vânzări, Logistic Planners şi Trade Marketing Specialists.

Construcţiile ocupă locul trei în top, alături de domeniul financiar-consultanţă, cu puţin peste 6.000 de locuri de muncă scoase la concurs fiecare.

La polul opus, există şi domenii a căror activitate a fost foarte afectată şi care au îngheţat angajările pe fondul impactului generat de pandemia de coronavirus asupra anumitor sectoare economice, precum organizarea de evenimente şi târguri sau activităţile recreative şi artistice.

November 27, 2020
Unde mai lucrează muncitorii asiatici?

În anul 2019 am adus în jur de 2.000 de oameni noi în România. A fost un contingent de 30.000 de oameni şi, în total, au venit undeva la 26.000 de oameni. Anul acesta am pornit cu un contingent tot de 30.000 de oameni, dar până acum s-au epuizat doar 16.000 de avize”, a spus Corina Constantin, directorul general al Multi Professional Solutions, agenţie de recrutare şi plasare de personal din ţări precum Nepal, India, Sri Lanka, Indonezia şi Filipine, în cadrul emisiunii ZF Live.

Anul 2020 este destul de imprevizibil şi acest lucru creează probleme companiilor de recrutare şi plasare de personal asiatic, precum şi clienţilor lor, spune ea.

„Un proiect de recrutare necesită timp şi trebuie să ştim la ce să ne aşteptăm pentru a face demersurile necesare aducerii personalului”, explică Corina Constantin.

Muncitorii asiatici aduşi de Multi Professional Solutions au venit în România să lucreze în domenii precum HoReCa, construcţii şi producţie.

„Pe partea de producţie au venit în industria alimentară, mase plastice, componente în domeniul ceramicii. În HoReCa, noi avem clienţi hotelurile de cinci stele, în special din Bucureşti”, spune directorul general al companiei.

În lunile ianuarie – martie, înainte de pandemie, Multi Professional Solutions a adus în România circa 300 de muncitori asiatici, însă din martie şi până acum au mai adus doar câteva zeci.

„Zborurile au fost o problemă, iar ambasadele din ţările cu care lucrăm au activitatea restrânsă. În HoReCa, noi avem clienţi hotelurile de cinci stele, în special din Bucureşti. Activitatea lor s-a restrâns foarte mult şi am rămas cu personalul plasat aici pentru a îl redistribui pe piaţa muncii din România. Prin urmare, pentru o parte dintre ei a trebuit să facem o reconversie profesională, să încercăm să îi adaptăm în alte businessuri”, a explicat Corina Constantin.

Contractele angajaţilor asiatici sunt încheiate pe o perioadă de minimum doi ani, astfel că ei trebuie să lucreze pentru angajator pentru cei doi ani, după care pot reînnoi contractul sau pot să se întoarcă acasă.

„Am avut personal din hoteluri de cinci stele care a mers în domeniul construcţiilor ca muncitori necalificaţi, imediat ce a început criza. I-am direcţionat şi spre partea de fast-food şi livrări, au mers şi au lucrat către unităţi de catering. O parte dintre ei nu şi-au dorit reconversia, în special cei care lucraseră o viaţă întreagă în poziţii cheie din restaurantele de cinci stele. Cred că în jur de 10% – 15% au ales să se întoarcă acasă, iar toţi sunt din domeniul hotelier. O parte dintre cei care au rămas sunt încă în şomaj tehnic sau în Kurzarbeit. Muncitorii nu pot părăsi ţara dacă sunt în şomaj tehnic“, a explicat Corina Constantin.

Corina Constantin, directorul general al Multi Professional Solutions
„Am avut angajaţi din hoteluri de cinci stele care a mers în domeniul construcţiilor ca muncitori necalificaţi, imediat ce a început criza. I-am direcţionat şi spre partea de fast-food şi livrări, au mers şi au lucrat către unităţi de catering. O parte dintre ei nu şi-au dorit reconversia, în special cei care lucraseră o viaţă întreagă în poziţii cheie din restaurantele de cinci stele.”

În ceea ce priveşte cererea de personal asiatic din partea companiilor de pe piaţa locală, expertul în recrutare spune că piaţa construcţiilor este una în care cererea este încă similară cu perioada de dinaintea pandemiei.

„Observ o cerere similară pe piaţa construcţiilor. În afara unor proiecte care au fost anulate pentru că aceasta a fost dorinţa beneficiarului final, avem clienţi în domeniul construcţiilor care îşi doresc în continuare să atragă forţă de muncă din Asia. În continuare, în România nu găsim muncitori calificaţi şi necalificaţi în domeniul acesta, operatori de utilaje, sudori şi angajatorii îşi doresc să atragă forţă de muncă din Asia pe aceste posturi”, spune directorul general al Multi Professional Solutions.

Cele mai mari salarii sunt câştigate de muncitorii asiatici care lucrează în domeniul construcţiilor, iar în HoReCa şi în industrie câştigă similar cu românii.

O evoluţie puternică a cererii de personal asiatic a fost înregistrată pentru serviciile bonelor, având în vedere că multe şcoli funcţionează în scenariul galben, cel ce presupune că elevii învaţă de acasă prin rotaţie, sau în cel roşu, unde toate cursurile se ţin în mediul online.

„Începând cu luna martie, am primit undeva la 50 de cereri de bone, semnificativ mai multe decât în 2019. Părinţii trebuie să meargă la serviciu în continuare, nu vor să expună bunicii şi caută soluţii“, spune Corina Constantin.

Cifra de afaceri a companiei pe care ea o reprezintă este în scădere comparativ cu 2019, iar acum încearcă să păstreze veniturile şi cheltuielile în linie pentru a nu ieşi pe pierdere anul acesta.

„Cu ajutorul relocărilor am reuşit să ne păstrăm pe o linie de plutire. Cred că începând din martie anul viitor ne vom duce spre normalitate. Eu sper ca, în viitor, importul de forţă de muncă să fie mai aşezat şi mai ordonat, tocmai de aceea am şi format un patronat al importatorilor de forţă de muncă. Costurile pentru aducerea unui muncitor din Asia au scăzut, clienţii noştri nu îşi mai permit să facă investiţii la fel de mari ca înainte de pandemie şi ne adaptăm împreună“, spune directorul general al Multi Professional Solutions.

În 2019, compania a avut o cifră de afaceri de peste 3,4 milioane de lei, în creştere cu aproape 4% comparativ cu anul precedent, conform datelor de la Ministerul Finanţelor.

Yosef Gavriel Peisakh, general manager al companiei de recrutare şi plasare de personal asiatic Work From Asia, spune că, în acest moment, angajatorii români sunt interesaţi de muncitori asiatici care să lucreze în service-uri auto, unde în prezent este nevoie de mecanici auto specializaţi.

„Forţa de muncă importată de noi din Asia acoperă aproape toate domeniile de activitate, însă în momentul de faţă este notabil interesul sporit al angajatorilor români pentru activitatea în domeniul service-urile auto, unde în prezent este nevoie de mecanici auto specializaţi. Un alt job care se bucură de căutare este cel al de operatorilor de utilaje, pentru care piaţa muncii a ales să importe personal din Asia. Decizia lor e bazată pe raţionamentul că Asia livrează în continuare oameni calificaţi, la salarii sub oferta salarială actuală”, explică el.

Acestor domenii li se adaugă şi agricultura, zootehnia şi construcţiile.Cele mai mari salarii înregistrate de muncitorii asiatici în România sunt ca angajaţi în joburi precum: operatori CNC şi operatori utilaje, adaugă Yosef Gavriel Peisakh.

Reprezentantul Work from Asia spune că şi ei s-au lovit de situaţia în care muncitorii pe care îi aduseseră pe piaţa din România au rămas fără loc de muncă în timpul pandemiei.

„Da, ne-am lovit de multe astfel de cazuri, cele mai multe fiind înregistrate în domeniul HoReCa, unde muncitori asiatici veniţi să lucreze în restaurante, fie ca bucătari sau ospătari, au fost relocaţi în ferme agricole sau reangajaţi ca personal în domeniul curăţeniei”, explică Yosef Gavriel Peisakh.

În primele nouă luni din 2020, compania Work from Asia a adus pe piaţa din România câteva zeci de muncitori asiatici, cifrele fiind similare cu cele înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut.

„Anul acesta, Work From Asia a raportat un număr mai mic de angajaţi asiatici cu 10-15% faţă de primele nouă luni ale anului trecut”, spune managerul general al companiei.

Yosef Gavriel Peisakh, general manager al companiei de recrutare şi plasare de personal asiatic Work From Asia
„Forţa de muncă importată de noi din Asia acoperă aproape toate domeniile de activitate, însă în momentul de faţă este notabil interesul sporit al angajatorilor români pentru activitatea în domeniul service-urile auto, unde în prezent este nevoie de mecanici auto specializaţi. Un alt job care se bucură de căutare este cel al de operatorilor de utilaje, pentru care piaţa muncii a ales să importe personal din Asia. Decizia lor e bazată pe raţionamentul că Asia livrează în continuare oameni calificaţi, la salarii sub oferta salarială actuală.”

Pentru a se adapta la contextul creat de pandemie, agenţia încearcă un nou model de business, unul care presupune colaborarea cu parteneri care, în schimbul unui comision de 10%, să contribuie activ la încheierea contractelor de angajare a forţei de muncă asiatică în România.

,,În plină pandemie am realizat că singura şansă e aceea de a fi creativi şi dispuşi la schimbare, aşa că adaptăm regulile şi deschidem uşa tuturor celor care vor să muncească. Contractele mari, încheiate cu firmele de construcţii, de exemplu, care se traduc prin angajarea a zeci de muncitori asiatici pot fi extrem de profitabile pentru potenţialii colaboratori. Mai mult decât atât, sunt de interes si contractele de aducere a forţei de muncă asiatice pentru fabricile de textile, fermele agricole, firmele de curăţenie, hoteluri şi restaurante, practic tot ce are legatură cu segmentul HoReCa”, a declarat Yosef Gavriel Peisakh.

Prin acest model de business, Work From Asia îşi anunţă disponibilitatea de a găsi noi colaboratori şi de a permite oricui să aibă acces la aria sa de activitate.

„Concret, oferim un comision de 10% celor care ne aduc contracte noi pentru plasarea muncitorilor asiatici. Sunt vremuri pline de provocări pentru toate businessurile şi acum mai mult ca niciodată cred că dacă nu dăm dovadă de flexibilitate şi capacitate de adaptare, businessurile noastre vor avea de suferit.

Asta nu înseamnă că începem să recrutăm personal din Romania şi că brusc ne schimbăm domeniul de activitate, ci doar că suntem dispuşi să lucrăm mai mult cu exteriorul, în cazul nostru cu noi colaboratori români, pe partea de vânzări”, spune reprezentantul Work From Asia.

Schimbarea a venit din nevoia de adaptare la cerinţele pieţei şi aceea de a identifica un nou model de business cu potenţial de succes.

„Este important pentru clienţii noştri să ştie că suntem flexibili şi deschişi şi că le oferim tot sprijinul nostru, toată experienţa logistică de a-şi găsi angajaţii de care au nevoie. Personalul asiatic este pe cât de dedicat, pe atât de stabil. România este una dintre puţinele ţări în care construcţiile sunt în continuare într-un trend ascendent. Noi le oferim personalul calificat sau necalificat, în funcţie de caz, de care au nevoie, în condiţii optime de salarizare şi eficienţă”, concluzionează Yosef Gavriel Peisakh

Work From Asia asigură forţă de muncă din ţări precum: Filipine, Vietnam, Nepal, Sri Lanka, Indonezia, Pakistan, India şi Bangladesh şi este parte integrantă a grupului de firme Isrom Group.

Costurile aducerii unui angajat non-UE sunt de peste 1.000 de euro, costuri în care intră biletele de avion, costurile cu taxele guvernamentale, analizele medicale şi diferite certificări. Procesul poate dura de la două la patru luni, în funcţie de ţara din care vin candidaţii.

În anul 2018, numărul de avize de muncă eliberate de Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a fost de puţin sub 11.000. Cota de lucrători migranţi care pot fi admişi pe piaţa muncii din România a fost majorată la 20.000 de avize de muncă în 2019 şi apoi majorată din nou până la 30.000. În 2020, contingentul de lucrători migranţi care pot fi admişi pe piaţa muncii este de 30.000.

October 27, 2020
Mişcări de trupe

„Sunt multe situaţii în care competenţele sunt portabile, de aceea unii manageri aleg să migreze între industrii diferite”, spune Magda Clipaciuc, senior talent partner în cadrul Amrop România, Amrop fiind una dintre cele mai mari companii de recrutări de poziţii de management la nivel internaţional. Magda Clipaciuc coordonează proiecte de real-estate şi industrial.

Tendinţa este valabilă şi în sens invers: multe companii din construcţii şi real-estate încep să caute anumite competenţe din alte industrii, incluzând aici inovaţia sau aplecarea către digitalizare. De aceea, unele firme cer în mod expres ca managerii să vină din alte domenii decât cel al construcţiilor.

Există însă şi migrări între companii din acelaşi domeniu, chiar din acelaşi segment de piaţă. Iulian Mangalagiu, actualul CEO al Wienerberger România, este un astfel de exemplu, el venind de la Brikston. Ambele companii activează în producţia de cărămizi.

„Nu este nefiresc ca un manager să plece la competiţie. Contează ce priorităţi sunt pe masa companiei care recrutează”, mai spune Magda Clipaciuc.

Alţi foşti CEO au ales calea antreprenoriatului sau a consultanţei, unii oferind astfel de servicii chiar pentru compania a cărei conducere au avut-o.

„În general, în consultanţă aleg să meargă foşti CEO ai unor companii foarte mari, pentru care un mandat similar pe piaţa locală ar fi greu de găsit.”

Dacă în străinătate conceptul de „an sabatic” este destul de des întâlnit, în România nu este o soluţie prea frecventă. Liviu Mistodinis, fostul manager al producătorului de acoperişuri Metigla, este unul dintre cei care au ales ca, după plecarea din companie, să ia o perioadă de pauză. Este însă o excepţie, iar ca tendinţă a pieţei, în general în marile corporaţii se mai întâlnesc astfel de cazuri.

Sorin Vişoianu, actualul CEO al dezvoltatorului imobiliar River Development, controlat de Ion Rădulea, este un alt „studiu de caz”. El a revenit în companie după ce, vreme de câţiva ani, a lucrat pentru subsidiara locală a unui alt dezvoltator, firma austriacă Immofinanz.

„Nu se întâmplă des ca cineva să plece şi să se întoarcă în aceeaşi companie. De obicei, astfel de situaţii au loc când legătura cu managementul rămâne puternică chiar şi după plecare”, explică Magda Clipaciuc.

Este această perioadă de pandemie bună pentru schimbări de management?

„Sunt două situaţii în care companiile aleg să schimbe acum managerul: fie pentru a înlocui pe cineva care alege să plece, iar atunci, de cele mai multe ori, se optează pentru promovarea cuiva din interior, fie pentru că firma simte că are o oportunitate de care trebuie să profite”, mai spune Magda Clipaciuc de la Amrop.

David Hay

Fondator şi CEO ADD Value Management

Funcţie anterioară: CEO AFI Europe România

Povestea:

David Hay a condus timp de şapte ani operaţiunile din România ale dezvoltatorului imobiliar AFI Europe, înainte de a fi recrutat de gigantul american Morgan Stanley, alături de care a cumpărat clădirea de birouri America House din Piaţa Victoriei din Bucureşti, dar şi Promenada Mall din Târgu Mureş. După plecarea de la AFI, Hay a fondat ADD Value Management, o companie cu activitate în cumpărarea şi vânzarea de bunuri imobiliare.

David Hay a fost timp de şapte ani CEO al AFI Europe România, activând însă în cadrul grupului israelian mai mult timp.

„După 12 ani în care am ocupat diferite funcţii în cadrul AFI Europe şi alţi şapte ani în care am gestionat operaţiunile grupului din România, am decis cu inima grea să trec la următorul pas şi să explorez alte oportunităţi în carieră”, spunea David Hay la plecarea din AFI Europe.

David Hay a venit în România în plină criză, la începutul anului 2011, după mai multe experienţe în Statele Unite ale Americii, Nigeria şi Cehia. În mai puţin de trei ani de la venirea sa la conducerea AFI Europe România, a ridicat proiecte în valoare de circa 100 de milioane de euro, într-o perioadă în care criza financiară frânase entuziasmul dezvoltatorilor imobiliari.

După venirea lui, mallul AFI Cotroceni – „perla” coroanei dezvoltatorului în România – a ajuns la vânzări de circa 200 de milioane de euro, un plus de 30% faţă de 2010. În 2015, David Hay a preluat şi funcţia de manager al mallurilor AFI, înlocuindu-l pe Israel Vizel. Cu doi ani înainte de venirea lui David Hay, israelienii de la AFI Europe inauguraseră mallul AFI Cotroceni, cel mai mare din ţară, cu o suprafaţă închiriabilă de 90.000 de metri pătraţi. Mallul a fost inaugurat în noiembrie 2009, în urma unei investiţii de peste 300 de milioane de euro.

David Jordan

Consultant al Policolor-Orgachim, producător de vopsele pentru construcţii

Funcţie anterioară: CEO al Policolor-Orgachim

Povestea:

David Jordan a fost adus în funcţia de CEO al producătorului de vopsele Policolor-Orgachim în mai 2018, în locul lui Marius Văcăroiu. Jordan fusese în trecut manager la Unilever, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa bunurilor de larg consum.

David Jordan locuieşte de peste 15 ani în România, este specialist în operaţiuni şi furnizare şi a condus partea de producţie şi logistică a Unilever pentru Orientul Mijlociu între 1999 şi 2003. Ulterior, a preluat rolul de coordonator din Bucureşti al activităţii de furnizare a Unilever din sudul Europei Centrale.

Înainte a de veni la Policolor, David Jordan a oferit consultanţă în management de operaţiuni pentru mai multe companii din Europa Centrală şi de Est, în special din România şi Bulgaria, din domeniul farmaceutic, FMCG, agrochimic şi tipografic.

În septembrie 2020, David Jordan a fost înlocuit la conducerea Policolor de Irina Măndoiu, fost director comercial al Lactalis România, cel mai mare grup din industria lactatelor de pe plan local, care controlează companiile Albalact, Covalact, Dorna Lactate, Lactate Harghita şi Rarăul.

Iulian Mangalagiu

CEO la Wienerberger România, producător de cărămizi

Funcţie anterioară: CEO la Brikston Iaşi, producător de cărămizi

Povestea:

Iulian Mangalagiu a fost director general al producătorului de cărămizi din Iaşi şi membru în consiliul de administraţie vreme de 11 ani. În martie 2019, a părăsit funcţia, în condiţiile în care Brikston tocmai fusese achiziţionat de grupul austriac din construcţii Leier de la fondul de investiţii CEECAT, parte a fondului ADM.

„Este momentul să las pe altcineva să conducă noua etapă de dezvoltare a companiei”, spunea Iulian Mangalagiu la acel moment.

La circa două luni distanţă, a fost anunţată numirea lui în poziţia de managing director la Wienerberger România, concurent direct pentru Brikston.

De profesie este inginer constructor şi are un business MBA, la Asebuss şi Universitatea Kennesaw din Georgia, SUA, precum şi o diplomă de master în domeniul construcţiilor, obţinută la Universitatea Tehnică de Construcţii din Bucureşti. Iulian Mangalagiu a lucrat anterior pentru Henkel România şi pentru Rigips România, companii active tot în domeniul materialelor de construcţii.

Dragoş Militaru

Director general la Kandia Dulce, cel mai mare producător de ciocolată din România

Funcţie anterioară: CEO al producătorului de vopsele Fabryo

Povestea:

Dragoş Militaru a condus timp de şase ani producătorul de vopsele Fabryo, înainte de a veni în fruntea Kandia Dulce, unde l-a înlocuit pe Roman Melesh, în ianuarie 2019. Prin preluarea acestei poziţii, el a revenit practic în industria bunurilor de larg consum, după ce anterior a activat mai bine de 15 ani în cadrul sistemului Coca-Cola (format din producător şi proprietarul mărcilor). Ultima funcţie ocupată în cadrul Coca-Cola România a fost cea de market operations director în regiune, arată datele de pe site-ul de socializare de business LinkedIn. Ulterior, el a lucrat în cadrul companiei de telecomunicaţii UPC.

Absolvent al Facultăţii de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, managerul s-a retras în 2018 de la conducerea Fabryo, unul dintre cei mai mari jucători de pe piaţa de lacuri şi vopsele, dar a rămas în companie o perioadă ca şi consultant.

La începutul carierei, a lucrat ca antenist la Radio Progres. În anul 1993 deţinea firma proprie specializată în servicii de recepţie TV, care a falimentat însă doi ani mai târziu, după venirea unui competitor important care a luat piaţa lui Militaru şi a asociatului său, prin instalarea de canale străine furnizate la o calitate mai bună. Închiderea firmei a făcut loc unei noi strategii: aplicaţiile pentru companii mari.

În 1995, Militaru a intrat în familia Coca-Cola, ca agent de vânzări. A urcat treptat şi a ocupat mai mult de zece funcţii, iar în perioada 2004-2007 a fost detaşat în Grecia. Ulterior, în 2007, a trecut de la îmbuteliatorul Coca-Cola Hellenic Bottling Company la The Coca-Cola Company, ca responsabil pentru operaţiunile de piaţă din România şi Moldova, iar în 2009 a ajuns director de operaţiuni pentru Europa de Sud-Est.

După ieşirea din lumea producătorului de băuturi răcoritoare, Militaru s-a întors la prima industrie şi a preluat funcţia de director comercial al UPC România, la începutul lui 2010. Din aprilie 2011, cariera lui Militaru a luat o nouă turnură, el devenind chief marketing officer al producătorului de lacuri şi vopsele decorative Fabryo Corporation, unde în vara lui 2012 a ajuns în situaţia să o înlocuiască pe Aliz Kosza ca CEO.

Shlomi Mintzer

CEO al constructorului israelian Danya Cebus România

Funcţie anterioară: CEO al Danya Cebus SUA

Povestea:

Compania de construcţii Danya Cebus România, care a ridicat clădirile de birouri din proiectul AFI Cotroceni, l-a readus la conducere pe israelianul Shlomi Mintzer în iunie 2018, după ce Igal Lerner a plecat din poziţia de CEO. Mintzer plecase de la conducerea Danya Cebus România, parte a grupului Africa Israel Investments, în primăvara anului 2016, după ce stătuse patru ani în fruntea operaţiunilor locale. A rămas însă în cadrul Danya Cebus, mergând să conducă operaţiunile grupului din Statele Unite ale Americii. Locul său a fost ocupat de israelianul cu cetăţenie română Igal Lerner, care lucra din septembrie 2013 la Danya Cebus.

Shlomi Mintzer a făcut cunoştinţă cu România prima oară în 2008, când a venit la Bucureşti timp de un an şi jumătate pentru a se ocupa de lucrările la centrul comercial AFI Palace Cotroceni. Ulterior, s-a mutat în Rusia timp de un an şi jumătate, unde s-a ocupat de deschiderea centrului comercial Moscow City din capitala rusă, din rolul beneficiarului, AFI Development, şi nu al constructorului.

Ulterior, drumul său profesional l-a condus din nou în România, unde a fost project manager pentru Danya Cebus. După încă un an, adică în 2012, Mintzer a preluat conducerea operaţiunilor locale ale constructorului israelian. Astfel, în 2018 Shlomi Mintzer a venit de fapt pentru a treia oară la Danya Cebus România. Este absolvent de arhitectură la Politecnico de Torino, în Italia, iar timp de un an a studiat şi la Universidad Politecnica de Madrid, în cadrul programului Erasmus.

Liviu Mistodinis

Perioadă de pauză

Funcţie anterioară: CEO la Metigla România, producător de acoperişuri

Povestea:

Liviu Mistodinis a plecat, la 1 noiembrie 2018, din funcţia de CEO al producătorului de acoperişuri Metigla România, iar funcţia sa a fost preluată de fostul director de vânzări al companiei, Cristian Mătăşel.

„Nu plec într-o altă companie, ci am nevoie de o pauză, de o schimbare. Am făcut exit din Metigla, unde aveam 8% din acţiuni. E un moment de schimbare pentru mine”, spunea Liviu Mistodinis la sfârşitul anului trecut.

Liviu Mistodinis a început să lucreze pentru Metigla în 2002, anterior fiind angajat în cadrul producătorului elveţian de materiale de construcţii Lafarge. Acolo a lucrat cu actualul director general al Metigla, Cristian Mătăşel, cei doi fiind, de altfel, colegi şi prieteni încă de acum mulţi ani.

Gustavo Navarro

Independent

Funcţie anterioară: managing director la CRH România, unul dintre cei mai mari producători de ciment din România

Povestea:

Gustavo Navarro şi-a încheiat activitatea în cadrul CRH România în aprilie 2020, după ce a condus compania vreme de patru ani. În timpul mandatului său, a avut loc integrarea activelor preluate de la Lafarge în 2015, în contextul fuziunii dintre Lafarge şi Holcim la nivel global.

La venirea în România, în iunie 2016, Gustavo Navarro l-a înlocuit pe fostul ministru al economiei Costin Borc la vârful CRH. Navarro, de origine argentiniană, a lucrat ca CEO şi CFO şi pentru concurenţii de la Holcim, în Rusia, Serbia şi Ucraina, între 2002 şi 2014.

„Când am venit pentru prima dată în România, acum circa 20 de ani, această ţară era foarte săracă. Între timp, a evoluat foarte mult, chiar şi în ceea ce priveşte infrastructura, chiar dacă românii nu consideră neapărat că a evoluat”, spunea Gustavo Navarro într-un interviu pentru ZF, în 2018.

Bogdan Roman

director general la Hasit România, producător de materiale de construcţii

Funcţie anterioară: general manager la Hirsch Porozell România, producător de polistiren

Povestea:

Bogdan Roman a preluat funcţia de director general al producătorului de materiale de construcţii Hasit România în februarie 2019, anterior lucrând timp de 13 ani în cadrul producătorului austriac de polistiren Hirsch Porozell. În perioada 2004-2006, el a fost responsabil de vânzări la Mayr Melnhof Packaging, o companie austriacă ce activează în producţia de ambalaje din carton, potrivit informaţiilor de pe profilul său de LinkedIn.

„La locul meu de muncă anterior – Hirsch Porozell – am fost primul angajat, în anul 2006, primul username pentru logarea în reţea. Acolo am parcurs toţi paşii în carieră, de la reprezentant de vânzări până la director general, am petrecut acolo 13 ani frumoşi. Am ajuns de la o singură fabrică la patru fabrici, am trecut printr-o criză economică sângeroasă, le-am trăit pe toate”, spune Bogdan Roman.

A rămas însă în aceeaşi piaţă, cu aceiaşi clienţi. Şi aceeaşi agendă în telefonul mobil.

Marius Văcăroiu

Consultant în management

Funcţie anterioară: CEO al diviziei agri-food în cadrul Agricover, companie care desfăşoară activităţi de producţie a seminţelor şi servicii de distribuţie agricolă; CEO al Policolor-Orgachim, producător de vopsele pentru construcţii

Povestea:

Marius Văcăroiu a stat în funcţia de CEO al producătorului de lacuri şi vopsele Policolor-Orgachim, controlat de fondul Reconstruction Capital II, vreme de şase ani, preluând acest post de la italianul Achille Bardelli.

Absolvent al Facultăţii de Automatică din cadrul Universităţii Politehnica Bucureşti, Marius Văcăroiu a intrat în echipa Policolor în 1994, în cadrul unui program de internship, pentru ca din 1995 să devină angajat al companiei. Între 1995 şi 2008 a ocupat poziţia de director IT al Policolor, iar între 2008 şi 2011 a fost chief information officer al grupului. În perioada 2011-2012 a fost CEO al Orgachim Bulgaria, companie achiziţionată de Policolor în urmă cu peste 20 de ani. Din 2012 a devenit CEO al grupului Policolor-Orgachim, un business cu activităţi în industria lacurilor şi vopselelor.

„Ceea ce m-a făcut să rămân în echipa Policolor este felul în care compania a ştiut să înţeleagă valoarea angajaţilor şi, nu în ultimul rând, să ofere constant noi provocări”, spunea el în 2014.

După plecarea de la Policolor, a preluat rolul de CEO al diviziei agri-food în cadrul Agricover, unul dintre cei mai mari jucători din agrobusiness, care desfăşoară activităţi de producţie a seminţelor şi servicii de distribuţie agricolă. A lucrat din acest post mai puţin de un an, până în septembrie 2019, urmând ca apoi să devină consultant în management, potrivit informaţiilor de pe profilul său de LinkedIn.

Sorin Vişoianu

CEO al dezvoltatorului imobiliar River Development

Funcţie anterioară: country manager al dezvoltatorului imobiliar Immofinanz România

Povestea:

Sorin Vişoianu a preluat, în iulie 2018, funcţia de CEO al River Development, în care acţionar este omul de afaceri Ion Rădulea. Cu cinci luni în urmă, el se retrăsese de la conducerea dezvoltatorului imobiliar Immofinanz România, unde a deţinut conducerea vreme de opt ani. Între 2007 şi 2010, Vişoianu a fost director of real estate development pentru River Invest, dezvoltatorul birourilor Sema Parc, astfel că numirea din 2018 a fost, de fapt, o întoarcere în companie. River Development a dezvoltat clădirile office River View şi River House, Sema Office, dar şi proiectul de birouri The Light de la Politehnică.

Sorin Vişoianu este unul dintre cei mai experimentaţi manageri din real-estate, cu o carieră de peste 20 de ani în imobiliare. În 2009, a fost unul dintre primii angajaţi locali ai Immofinanz, grup a cărui conducere fusese recent preluată de Eduard Zehetner, managerul care a contribuit decisiv la salvarea fondului austriac.

Înainte de a începe colaborarea cu River Development, în 2007, Vişoianu a fost, pentru doi ani, director tehnic la Drees & Sommer România, o companie tot din domeniul imobiliarelor.

October 25, 2020
Ce-au avut şi ce-au pierdut

Întâlnirile faţă în faţă, încrederea în autorităţi, deplasările – sunt printre lucrurile a căror pierdere o regretă cel mai mult antreprenorii şi executivii din construcţii, în ultima jumătate de an, de când coronavirusul a schimbat complet modul în care se face business în România şi în lume.

De cealaltă parte, criza generată de Covid-19 le-a arătat companiilor că pot fi flexibile, adaptabile, că pot economisi timp prin organizarea întâlnirilor şi a şedinţelor online. În plus, a accelerat digitalizarea, aflată de multă vreme pe lista de lucruri de făcut şi a impulsionat extinderea spaţiilor de depozitare, odată cu avântul comerţului online.

„Consider contextul actual ca fiind dominat de foarte multe întrebări rămase fără răspuns, o situaţie excepţională şi controversată, care va lăsa urme adânci, din cauza modului ambiguu de gestionare la nivel naţional şi global”, spune Adrian Porfir, administratorul subsidiarei din România a producătorului de hale metalice, termoizolaţii, panouri sandwich şi ţigle Joris Ide.

Business Magazin a întrebat zece companii din domeniul construcţiilor care sunt pierderile şi care sunt câştigurile de pe urma crizei Covid-19. Răspunsurile lor reflectă, practic, modul în care fiecare a ştiut să se adapteze contextului.

Cât se câştigă în construcţii

Salariul mediu net din construcţii din iulie 2020 l-a depăşit cu 5% pe cel din aceeaşi lună a anului trecut, situându-se la 3.181 de lei, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Avansul este însă mai mic faţă de cel al salariului mediu net per total economie, care a crescut cu 8% în acelaşi interval.

Deşi media lunii iulie 2020 este printre cele mai mari de la începutul anului trecut încoace, nivelul a fost depăşit în decembrie 2019, când câştigul salarial mediu net în construcţii a fost de 3.195 de lei.

Diferenţa dintre salariul mediu net din construcţii şi cel din total economie se menţine, de la începutul lui 2020, între 5 şi 7%, în condiţiile în care, în ianuarie 2019, ajunsese la 9%. Spre comparaţie, în 2010, venitul mediu net din construcţii era cu 25% mai mic decât cel din economie.

În ultimii zece ani, salariul mediu din construcţii – atât brut, cât şi net – aproape s-a triplat, potrivit unei analize ZF. Creşterea a venit mai ales după ce, începând cu anul 2019, salariile din domeniul construcţiilor s-au majorat, pe fondul prevederilor ordonanţei de urgenţă 114/2018, printre măsurile căreia s-a regăsit obligativitatea salariului minim brut de 3.000 de lei pentru angajaţii din construcţii. Măsura a fost menită să revigoreze un sector care a avut de suferit în ultimii ani şi unde investiţiile au frânat.

Adrian Gârmacea, proprietarul producătorului de tâmplărie Electric Plus (Barrier) din Bacău:

Lipsa predictibilităţii reprezintă cel mai mare câştig şi, în acelaşi timp, este cea mai mare pierdere.

Emil Goţa, directorul general al producătorului de pavele Elis Pavaje din Alba:

Cea mai mare pierdere este faptul că suntem mult limitaţi din punctul de vedere al mobilităţii. Întâlnirile de afaceri faţă în faţă, care sunt reţeta colaborărilor reuşite, sunt în cea mai mare parte amânate. Încercăm să ne adaptăm la condiţiile date, comunicând mai mult online sau telefonic. Însă sperăm să revenim la normal cât mai repede.

Noi am beneficiat de pe urma schimbării comportamentului oamenilor în această perioadă. A apărut necesitatea petrecerii timpului în aer liber, iar în aceste condiţii oamenii au ajuns să pună mai mare accent pe modul în care arată curtea lor.

Alexandra Chirica, directorul de strategie şi marketing al producătorului de vopsele Fabryo:

Diminuarea predictibilităţii pieţei este un element care ne preocupă, dar care ne ajută pe de altă parte, antrenându-ne capacitatea de adaptare.

Cel mai mare câştig este că am lucrat împreună toată echipa pentru a găsi soluţii, am fost flexibili şi inovativi şi am implementat foarte rapid măsurile pentru a nu ne diminua capacitatea operaţională şi pentru a asigura un nivel decent de servicii pentru clienţii noştri.

Bogdan Roman, directorul general al producătorului de mortare uscate şi tencuieli Hasit România:

Pierderi în ceea ce priveşte afacerea încă nu am înregistrat, se pare că sectorul construcţiilor încă aşteaptă efectele pandemiei. Efectele negative vor veni, aceasta este părerea mea, şi acestea vor fi de scurtă durată, generate doar de atitudinea precaută pe care o au acum investitorii, adică să nu angajeze bani în noi investiţii până nu văd cum evoluează situaţia cu pandemia. Totuşi, e o mare deosebire faţă de criza din 2009, pentru că acum banii chiar există. Pe de altă parte, nevoia oamenilor de spaţii locative rămâne viguroasă, nu a dispărut odată cu intrarea în scenă a coronavirusului.

Câştig poate fi doar faptul că putem spune că am trăit-o şi pe asta.

Adrian Porfir, administratorul subsidiarei din România a producătorului de hale metalice, termoizolaţii, panouri sandwich şi ţigle Joris Ide:

Consider contextul actual ca fiind dominat de foarte multe întrebări rămase fără răspuns, o situaţie excepţională şi controversată, care va lăsa urme adânci, din cauza modului ambiguu de gestionare la nivel naţional şi global.

Ca elemente pozitive, văd o creştere masivă a cererii de spaţii de depozitare, pe fondul unei accelerări a comerţului online şi o relocare rapidă a centrelor de producţie dinspre Orient înapoi în Europa şi, de ce nu, poate chiar în ţările din zona noastră.

Andrei Sulyok, directorul general al producătorului de acoperişuri, hale metalice şi sisteme HVAC Lindab România:

Lipsa contactului direct sau diminuarea serioasă a acestuia în relaţia cu angajaţii şi partenerii Lindab este o pierdere serioasă, din punctul meu de vedere. Colegii mei împărtăşesc aceeaşi opinie atât în ceea ce priveşte relaţiile din interiorul echipei Lindab, cât şi atunci când vorbim despre relaţii de afaceri cu dealerii, distribuitorii, montatorii, constructorii, antreprenorii sau furnizorii de produse şi servicii cu care colaborăm.

Însă, pentru că aspectele mai puţin bune se compensează cu lucruri pozitive, am reuşit, în perioada pandemiei, să conving majoritatea colegilor mei manageri că angajaţii Lindab sunt de încredere şi că îşi pot face treaba foarte bine, fără să fie monitorizaţi fizic, îndeaproape.

Sorin Cristea, directorul general al distribuitorului de polistiren şi adezivi Masterplast România:

Cea mai mare pierdere o consider ca fiind lipsa încrederii în autorităţi şi în clasa politică, din cauza unor erori de comunicare sau de strategie. În momente de criză, trebuie să fim uniţi şi să trecem peste orgolii, să vedem cum putem să ne aducem contribuţia în interes naţional.

Cel mai mare câştig a fost că am descoperit că şi în condiţii de criză ne descurcăm bine, că suntem o companie adaptabilă, flexibilă, care a reuşit să treacă mai întărită prin această perioadă plină de incertitudini. Ne-am adaptat noului stil de business şi de viaţă, care presupune mai multe comunicări online, teleworking sau strategii de promovare diferite de ceea ce cunoşteam.

Laurenţiu Ştefănescu, directorul general al producătorului de mortare şi adezivi Sika România:

Consider ca o pierdere lipsa întrunirilor, a întâlnirilor în grupuri mari cu clienţii şi colaboratorii noştri, fiind forţaţi să ne întâlnim mai mult în mediul online.

Câştig din această pandemie nu există, cu excepţia timpului câştigat prin prisma reducerii deplasării. Sunt convins că toţi ne dorim cât mai repede ca acest episod să devină istorie.

Sebastian Bobu, directorul executiv al producătorului de pavele Symmetrica din Suceava:

Putem spune că am fi avut un volum destul de mare de produse pe care l-am fi putut valorifica în piaţă dacă nu aveam pandemia.

Ca şi câştig, am experimentat un mod de lucru nou, atipic până acum, cu contacte comerciale directe mai puţine, dar cu rezultate mai bune.

Iulian Mangalagiu, CEO al producătorului de cărămizi şi pavele Wienerberger România:

Cea mai mare pierdere a fost limitarea liberei mişcări. Nu ne-am putut deplasa în mod liber în piaţă şi, în plus, am avut dificultăţi în aprovizionarea cu materii prime şi cu produse finite din import.

Cel mai mare câştig a fost accelerarea implementării proiectelor de digitalizare la nivelul companiei. Am derulat în paralel mai multe astfel de proiecte, unul important fiind digitalizarea procesului de plasare de comenzi. Am dezvoltat în acest scop o platformă dedicată partenerilor noştri, facilitând astfel transmiterea rapidă şi acurateţea informaţiilor. Accelerarea digitalizării este un mare avantaj pentru întreaga societate pentru că viteza şi precizia comunicării se îmbunătăţesc, permiţând astfel lucrul la distanţă şi neîntreruperea proceselor de lucru.

October 8, 2020
Creşteri conform planului, chiar şi în pandemie

Compania de distribuţie de instalaţii şi materiale de construcţii Romstal, ar urma să îşi crească businessul din online cu 30-50% în a doua parte a anului, potrivit declaraţiilor lui Mircea Cristescu, şeful canalelor de comerţ online la Romstal, din cadrul emisiunii ZF Ecosistemul Marketplace. Compania va ajunge astfel la rezultatele previzionate anterior contextului pandemic, la începutul anului.

Compania axată pe distribuţia de instalaţii şi materiale de construcţii Romstal a ajuns la 26 de ani de prezenţă pe piaţa din România, dezvoltându-se ca un partener al companiilor de construcţii şi al instalatorilor profesionişti. În ultimii cinci ani, compania s-a dezvoltat şi în zona de online, unde are două platforme proprii, una dedicată afacerilor, tip B2B, cât şi o alta de tipul B2C.

Priorităţile lui Mircea Cristescu din rolul de head of e-commerce business la Romstal sunt de a dezvolta liniile de business în compania care vinde, în afara canalelor tradiţionale, prin intermediul mai multor platforme de comerţ online.

De un an şi jumătate, compania se concentrează mai mult şi pe clienţii finali. „Avem o adresabilitate diferită atunci când mergem către clienţii finali sau către canalele de B2B unde avem comunităţile de instalatori, companiile de construcţii sau cele de instalaţii. Practic, comunicăm diferit pe cele două canale, dar într-un final avem acelaşi ţel al companiei, acela de a merge foarte profesionist către toate tipurile de clienţi”, explică el.

În ceea ce priveşte evoluţia businessului, el spune că „Cifra de afaceri a Romstal, doar în România – fiindcă businessul mai este prezent şi în Rusia, Ucraina, Serbia şi în Bulgaria – a ajuns anul trecut la 165 de milioane de euro pe piaţa locală, iar numărul de angajaţi, la aproximativ 1.020”.

Cum s-a derulat ritmul construcţiilor din România în ultimele 6 luni în contextul pandemic?

„Cred că noi suntem unul dintre exemplele fericite în domeniul în care activăm fiindcă pandemia nu ne-a lovit foarte tare, ba chiar ne-a ajutat – în primul rând să fim aproape de clienţii noştri, dar şi de instalatori, pentru că a existat o perioadă scurtă în care ei au interacţionat online cu noi, dar şi pe zona de B2C, acolo unde am văzut că foarte mulţi oameni au mers mai departe cu proiectele pe care le aveau de reamenajare a casei sau poate chiar mai mult”, observă Mircea Cristescu.

Potrivit lui, clienţii şi-au dorit să îşi reamenajeze locuinţele mai mult decât anterior – poate şi prin prisma faptului că au stat mai mult pe acasă. Pe marketplace-ul eMag, Romstal a intrat în urmă cu două luni şi jumătate. „Este un canal foarte bun de dezvoltare, mai ales că noi cumva suntem consideraţi ca un lider în piaţă şi atunci am încercat şi prin abordarea pe care am făcut-o în marketplace să ridicăm şi mai mult ştacheta în ceea ce priveşte gamele de produse, calitatea produselor şi calitatea serviciilor pe care le oferim”, descrie Cristescu această decizie.

El spune că majoritatea clienţilor de pe marketplace sunt cei care au aşteptat timp de 1-2 luni pentru ca un arhitect să aleagă materialele şi decorurile, iar acum îşi doresc să îşi termine lucrările cât mai repede şi să facă tot ce şi-au propus, motiv pentru care au nevoie ca livrările să fie realizate rapid.

„În principiu mergem către un portofoliu de clienţi cu venituri medium spre high – cei care de cele mai multe ori citesc, văd reviste de specialitate, îşi aleg decoruri, îşi construiesc împreună cu arhitecţi casele, astfel că avem o varietate de clienţi – arhitecţii, cei pe care companiile de construcţii îi au în portofoliu, cât şi clienţii finali.”

Iar când vine vorba despre clienţii finali, Mircea Cristescu observă că în prezent din ce în ce mai mulţi clienţi români apelează la ajutorul unor arhitecţi când vine vorba despre decorarea locuinţei. „Nivelul de profesionalism, piaţa, în special dacă mă uit în zona de ceramice şi sanitare, nivelul de calitate pe care clienţii îl cer a crescut mult în ultimii ani. Dacă ne uităm la un coş mediu, fără să luăm în calcul o pondere de creştere a cursului valutar, cred că undeva anul acesta va creşte cu 20% faţă de anul trecut, ceea ce înseamnă că într-adevăr clienţii se lasă sfătuiţi, apelează la sisteme mai performante, tocmai în ideea în care îşi doresc o longevitate mai mare a lucrurilor pe care le fac, dar şi o calitate mai ridicată a produselor.”

De asemenea, prin prisma vânzărilor realizate, spune că pandemia i-a determinat pe clienţi să îşi canalizeze resursele înspre alte domenii decât anterior situaţiei atipice pe care o traversăm: „Au ales cumva să cheltuie un pic în alte domenii decât să risipească poate pentru alte produse – asta cred că s-a întâmplat la nivelul pieţei”.

Mircea Cristescu adaugă că între obiectivele companiei se numără o creştere în zona de online cuprinsă între 30 şi 50% până la finalul anului.

„Important este să vedem acum ce se va întâmpla în T4, care este destul de important, atât pentru noi, cât şi pentru piaţă în sine, noi intrăm într-un sezon foarte mare, de încălzire, unde clienţii se orientează foarte mult spre toate tipurile de sisteme de încălzire. Tot ce ne arată cifrele este că ne aflăm pe trendul pe care l-am prognozat încă de la începutul anului fără să ştim că va fi această pandemie”. Iar când vine vorba despre sfaturi pe care să le-ar acorda celor care vor să îşi dezvolte businessul în online, fie că vorbim despre antreprenori la început de drum sau branduri cunoscute, spune: „Să îşi aleagă foarte bine gamele de produse şi să folosească foarte mult profesionalism atunci când accesează platforme de tip marketplace deoarece aceste platforme sunt de fapt ecosisteme care le pun în faţă clienţii şi contează foarte mult ca acei clienţi să se reîntoarcă, atât în ecosistemul de marketplace, dar şi către vendorul respectiv”.

October 8, 2020