BusinessMagazin

Tag: Concurenta

  • Bogdan Chiriţoiu a depus jurământul de învestitură ca preşedinte al Consiliului Concurenţei

    În cadrul ceremoniei de la Palatul Cotroceni, preşedintele Klaus Iohannis a declarat că, plecând de la rolul şi competenţele autorităţii naţionale de concurenţă, speră că reînvestirea lui Bogdan Chiriţoiu şi a lui Otilian Neagoe în funcţii, pentru un mandat de cinci ani, să fie o garanţie a continuării aceleiaşi linii de profesionalism şi obiectivitate de care a dat dovadă această instituţe.

    De asemenea, preşedintele Klaus Iohannis a caracterizat Consiliul Concurenţei drept una dintre instituţiile publice fundamentale pentru protecţia, menţinerea şi stimularea concurenţei şi a unui mediu concurenţial normal în vederea promovării intereselor consumatorilor.

    În plus, şeful statului a afirmat că această instituţie are competenţe în aplicarea dispoziţiilor Tratatului privind funcţionarea Uniunii Europene în cazul în care actele sau faptele întreprinderilor sau asociaţiilor de întreprinderi pot afecta comerţul dintre statele membre UE.

    La ceremonia de la Palatul Cotroceni a participat şi preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea.

    Bogdan Marius Chiriţoiu a fost reconfirmat în funcţia de preşedinte al Consiliului Concurenţei, pentru un nou mandat de 5 ani, preşedintele Klaus Iohannis semnând, pe 5 martie, decretul de numire a acestuia în funcţie precum şi numirea lui Otilian Neagoe în funcţia de vicepreşedinte.

    Parlamentul a trimis, în luna februarie, preşedintelui Klaus Iohannis avizul favorabil pentru reînnoirea mandatului preşedintelui şi vicepreşedintelui Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu şi Otilian Neagoe.

    Chiriţoiu şi Neagoe au primit pe 17 februarie aviz favorabil pentru un nou mandat din partea comisiilor parlamentare reunite pentru buget, finanţe şi economice, cu majoritate de voturi.

    Potrivit legii, durata mandatului membrilor Plenului Consiliului Concurenţei este de 5 ani, acesta putând fi reînnoit o singură dată.

    Numirea membrilor Plenului Consiliului Concurenţei se realizează de către preşedinte, la propunerea Colegiului Consultativ al Consiliului Concurenţei, cu avizul Guvernului şi după audierea candidaţilor în comisiile de specialitate ale Parlamentului.

    Pe parcursul mandatului lui Chiriţoiu, Consiliul Concurenţei a deschis 104 investigaţii şi a finalizat 101 de astfel de proceduri, iar amenzile aplicate între 2009 şi 2013 au totalizat 354 milioane de euro (1,5 miliarde de lei).

    De asemenea, în acest interval a fost introdus avizul Consiliului Concurenţei pe nota de fundamentare a actelor normative supuse aprobării Guvernului pentru a identifica rapid reglementările susceptibile să aducă atingere concurenţei pe piaţă, precum şi pentru o mai bună înţelegere a obiectivelor politicii de concurenţă. În acelaşi timp, a fost modificată legea concurenţei, care permite acum finalizarea mai rapidă a investigaţiilor prin acceptarea de angajamente fără a trece prin toată procedura de investigaţii, dar şi o limitare a numărului şi duratei proceselor.

    Totodată, au fost preluate noile instrucţiuni privind politica de clemenţă (imunitate la amendă pentru cei care colaborează cu Consiliul pentru descoperirea unui cartel), iar la sugestia Băncii Mondiale a fost înfiinţată o unitate specializată în detectarea cartelurilor. Mai mult, a fost creată o structură specializată în detectarea licitaţiilor trucate.

    În mandatul lui Chiriţoiu a fost acordată cea mai mare amendă pe concurenţă din România. În data de 10 ianuarie 2012, Consiliul Concurenţei a sancţionat companiile OMV Petrom, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream, ENI Romania, MOL Petroleum şi Lukoil Romania cu o amendă totală de 880 milioane de lei, reprezentând 3% din cifrele de afaceri realizate în anul 2010.

  • Preşedintele Consiliului Concurenţei, Bogdan Chiriţoiu, va participa la conferinţa “Mediafax Talks about Competition”- ediţia a IX-a

    La conferinţa organizată de Agenţia de presă Mediafax vor fi prezenţi ca lectori: Bogdan CHIRIŢOIU – Preşedinte, Consiliul Concurenţei; Radu MERICA – Preşedinte, AHK România; Radu GHEŢEA – Preşedinte, Asociaţia Română a Băncilor; Mihaela ION – Managing Associate, Popovici, Niţu&Asociaţii; Adrian MANOLACHE – Reprezentant, AMRCR; Silvia VLĂSCEANU – Director General, Asociaţia Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE), precum şi un reprezentant AmCham şi un reprezentant al Camerei de Comerţ Româno- Britanice.

    Un mediu concurenţial sănătos este un element esenţial pentru buna funcţionare a unei companii. Un astfel de mediu poate fi format şi menţinut prin reglementarea şi supravegherea de către autorităţi, precum şi prin aplicarea şi respectarea legislaţiei din domeniul concurenţei de către toţi jucătorii din economie. Politica concurenţei trebuie cunoscută şi înţeleasă de către toţi cei implicaţi în viaţa economică, iar acest lucru nu poate fi realizat fără aplicarea principiilor transparenţei şi nediscriminării. Agenţii economici trebuie să cunoască atât modalităţile prin care pot fi protejaţi de legislaţie în cazul în care devin victime ale unor practici anticoncurenţiale, cât şi care sunt sancţiunile la care se expun dacă încălcă normele.

    În cadrul acestei ediţii vor fi supuse dezbaterii teme precum importanţa concurenţei în buna funcţionare a mediului de afaceri, investigaţii ale Consiliului Concurenţei – rapoarte finalizate şi concluziile acestora, concurenţa în sectoarele esenţiale ale economiei româneşti: bancar, retail, energie, telecom, pharma, măsuri necesare pentru menţinerea echilibrului pieţei din punct de vedere concurenţial, procedura de demarare şi desfăşurare a investigaţiilor în eventualitatea posibilelor cazuri de concurenţă neloială, dar şi exemple de concurenţă neloială, modalităţi de preîntâmpinare a acestui tip de comportament, măsuri aplicate celor care o practică şi impactul creşterii amenzilor pentru denigrarea unui competitor.

    Alte teme de discuţie vizează detalii privind proiectul “Monitorul Preţurilor” demarat de Consiliul Concurenţei şi ANPC, aspecte concurenţiale în licitaţii publice, amenzi şi sancţiuni pentru încălcarea legii concurenţei, utilitatea exerciţiilor de simulare a unei inspecţii inopinate a Consiliului Concurenţei, limitele legale în care se pot desfăşura astfel de inspecţii şi modalitatea de funcţionare a platformei online unde persoanele fizice pot face sesizări privind încălcarea legislaţiei din domeniul concurenţei.

    Conferinţa va fi moderată de Cristian DIMITRIU, Director Editorial Mediafax şi are ca partener Popovici, Nitu & Asociatii.

    Mai multe detalii, agenda evenimentului Mediafax Talks about Competition, ediţia a IX-a şi înscrierile pentru participare pe website-ul: http://www.mediafaxtalks.ro/category/competition-2015

    Conferinţa va reuni circa 150 de participanţi, având structura următoare: reprezentanţi ai Consiliului Concurenţei, reprezentanţi ai ANPC, ai Camerelor de Comerţ şi asociaţiilor, reprezentanţi ai ambasadelor, specialişti şi practicieni din domeniul concurenţei, managementului şi administraţiei publice, reprezentanţi la nivel de top management şi consilieri juridici din cadrul companiilor active în toate industriile – auto, energie, retail, pharma, telecom, bănci, asigurări, investiţii, leasing, construcţii, logistică, bancheri, consultanţi, dar şi reprezentanţi ai mass-media din presă scrisă, radio şi TV.

  • Consiliul Concurenţei: Sistemul actual de tarifare a transportului de energie electrică afectează concurenţa

    La nivelul României cele două componente ale tarifului de transport, respectiv tariful de introducere a energiei electrice în reţea şi tariful de extragere a energiei electrice din reţea, sunt reglementate diferenţiat pe zone geografice distincte. Astfel, există 7 zone geografice pentru care tariful componentei de introducere în reţea este diferit, iar pentru componenta de extragere există un număr de 8 zone pentru care se percep tarife diferite.

    “Un astfel de mecanism ar putea fi justificat în condiţiile în care operatorul de transport, Transelectrica, doreşte să încurajeze investiţiile în una dintre zonele prestabilite, cu scopul de a menţine siguranţa şi eficienţa reţelei pe termen lung. Analiza Consiliului Concurenţei arată, însă, că în aceste zone geografice nu au fost realizate investiţii în noi unităţi de producere/consum. Consiliul Concurenţei recomandă realizarea unor analize în vederea schimbării modelului de tarifare a activităţii de transport a energiei electrice”, se arată într-un comunicat al autorităţii de concurenţă, care a finalizat o achetă sectorială derulată pe piaţa energiei electrice din România.

    În urma anchetei, Consiliul Concurenţei recomandă introducerea unor instrumente financiare specifice acestor pieţe (ex. contracte pentru diferenţă, contracte cu opţiune) care să ajute operatorii să îşi gestioneze riscurile financiare generate de eventualele neconcordanţe ce pot aparea la un moment dat între cerere şi ofertă.

    De asemenea, Consiliul Concurenţei consideră că o mai mare flexibilitate în funcţionare (mix de surse de producere/tehnologii) ar avantaja producătorii interni în faţa concurenţilor europeni, în perspectiva unei pieţe regionale şi ulterior a unei pieţe unice comunitare.

    “În România, companiile folosesc preponderent câte o singură sursă primară pentru producerea energiei electrice (apa, cărbunele, combustibilul nuclear, păcura, gazul natural, vântul, biomasa), în timp ce alte companii europene folosesc un mix de tehnologii ceea ce le asigură o funcţionare optimă. Ca urmare, autoritatea de concurenţă recomandă companiilor din domeniu să investească în diversificarea tehnologiilor de producere a energiei electrice pentru a deveni mai flexibile în livrarea energiei şi, implicit, mai competitive”, se menţionează în comunicat.

    Consiliul Concurenţei subliniază importanţa asigurării independenţei companiilor proprietatea statului şi consideră că este necesară realizarea unei delimitări între rolul de acţionar şi cel de administrator al Ministerului Energiei, Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi Mediului de Afaceri cu privire la companiile din sectorul de producere a energiei electrice.

    Comparativ cu celelalte state europene, în anul 2012, producţia netă de energie electrică a poziţionat România pe locul 14, alături de Grecia. Producţia netă de energie electrică înregistrată la nivel naţional a reprezentat aproximativ 1,7% din producţia de energie electrică înregistrată la nivelul Europei. Totodată, a reprezentat 9,06% din cantitatea de energie electrică produsă la nivelul Germaniei, 9,95% din cea produsă la nivelul Franţei, respectiv 15,52% din producţia de energie electrică a Marii Britanii şi 18,65% din cea a Italiei.

    În acest context, sunt relevante poziţiile deţinute de marile grupuri producătoare de energie electrică la nivel european în previzionata implementare a pieţei unice de enegie electrică la nivelul Europei.

    Astfel, potrivit informaţiilor disponibile pe adresele web ale companiilor, grupul E.On are o capacitate instalată de circa 61.090 MW, grupul RWE de circa 51.977 MW, grupul EDF de 140.400 MW, grupul GDF de 113.700 MW, grupul CEZ de 15.199 MW, grupul Enel de circa 69.000 MW, în timp ce capacitatea instalată totală înregistrată la nivelul României în 2014 era de 24.073,91 MW.

    La nivel naţional consumul de energie electrică a înregistrat în intervalul 2011-2014 o scădere continuă, iar pentru perioada imediat următoare se apreciază că acest trend descrescător se va stabiliza.

    “Cu toate acestea, chiar dacă luăm în considerare scenariul favorabil, consumul de energie electrică înregistrat în România va ajunge, cel mai devreme în anul 2017, la nivelul celui înregistrat în anul 2011. Aşadar, luând în considerare prognozele de consum realizate de operatorul de transport, se apreciază că, până în anul 2020, consumul de energie electrică la nivel naţional nu va înregistra o creştere accelerată”, menţionează sursa citată.

    În România, preţul energiei electrice pentru populatie este reglementat, ceea ce a determinat menţinerea unui nivel redus comparativ cu alte state europene. Astfel, în 2013 România se situa printre statele cu cele mai scăzute preţuri la energia pentru consumatorii casnici, aflându-se pe locul 8 cu 0,128 euro/kWh, la polul opus cu cele mai mari preţuri aflându-se Danemarca cu 0,294 euro/kWh şi Germania cu 0,292 euro/kWh.

    În cadrul anchetei sectoriale pe piaţa energiei electrice din România, Consiliul Concurenţei a solicitat informaţii de la 170 companii care deţin licenţă de producere a energiei electrice, 180 companii care deţin licenţă de furnizare a energiei electrice şi 8 companii care deţin licenţă de distribuţie a energiei electrice.

    Studiul a condus la declanşarea unei investigaţii având ca obiect contractele pe termen lung încheiate de către Hidroelectrica pe piaţa de energie electrică din România.

    Studiul este supus dezbaterii publice timp de 30 de zile şi poate fi consultat pe site-ul instituţiei.

  • CONFERINŢA ZF – Chiriţoiu: România trebuie să închidă până în 2018 toţi producătorii neprofitabili de energie

    “Tot ce este neprofitabil trebuie să închidem până în 2018, anul limită până la care se pot acorda subvenţii”, a declarat Chiriţoiu la conferinţa ZF Power Summit.

    El am menţionat pierderile de 1 miliard de euro înregistrate anul trecut de Complexul Energetic Hunedoara, care pot fi considerate ajutor de stat.

    “Credibilitatea noastră este destul de redusă, trecutul nu ne avantajează deloc. Trebuie să convingem că soluţiile noastre au o logică economică şi nu sunt un mod de a eluda regulile lor. (…) Nu va fi uşor să-i convingem că avem nevoie de o capacitate care produce (electricitate – n.r.) la 300 şi ceva de lei, când preţul energiei este de 100 şi ceva de lei”, a adăugat Chiriţoiu.

    Prezent la ZF Power Summit, ministrul Energiei, Andrei Gerea, a declarat că statul încearcă să salveze de la faliment complexurile energetice Oltenia şi Huneadoara, aflate într-o situaţie dificilă.

    Potrivit lui Gerea, deşi este esenţial pentru securitatea sistemului energetic naţional, Complexul Energetic Hunedoara este necompetitiv şi nu poate face faţă cerinţelor economiei de piaţă.

  • Când giganţii se copiază unii pe alţii: războiul maşinilor 
fără şofer

    Google Ventures, divizia responsabilă de investiţii a companiei fondate de Sergey Brin şi Larry Page, a investit 258 de milioane de dolari în Uber în august 2013. Era cea mai mare investiţie de până atunci, iar analiştii au văzut mişcarea ca un prim pas către preluarea companiei de către Google. De ce a fost însă una dintre cele mai valoroase companii din lume atât de interesată de o aplicaţie?

    Pentru că Uber este o aplicaţie ce permite utilizatorilor să folosească maşini private în regim de taxi. Mai exact, odată ce contul a fost creat, utilizatorul poate cere o maşină în oricare din oraşele în care Uber operează. Şoferii, în mare parte oameni obişnuiţi care caută surse alternative de venit, nu sunt angajaţi, dar plătesc un comision către companie pentru a putea fi listaţi. Plata se face prin telefon, astfel că serviciile pot fi apelate şi atunci când utilizatorul nu dispune de bani cash, iar acesta este unul dintre motivele pentru care Uber este o aplicaţie atât de populară.

    De la lansarea în San Francisco în 2009, Uber s-a extins în peste 130 de oraşe din 37 de ţări. Cea mai recentă rundă de finanţare a adus 1,4 miliarde dolari în conturile Uber; astfel, evaluat la 20 de miliarde de dolari, Uber este acum cel mai valoros start-up finanţat de investitori. ”Prin creştere şi expansiune, compania a evoluat de la un start-up banal din Silicon Valley la un mod de viaţă pentru milioane de oameni din toată lumea„, anunţau cei de la Uber în 2014.

    Informaţia potrivit căreia Google va oferi un serviciu similar de transport, folosind maşinile autonome, a fost dezvăluită de către cei de la Bloomberg. Google nu a dorit, până în prezent, să confirme anunţul, dar reprezentanţii nu au ascuns niciodată intenţia de a revoluţiona ideea de transport prin dezvoltarea şi producţia maşinilor autonome. Larry Page a anunţat recent că proiectul mai are nevoie de cel mult cinci ani până să poată deveni un produs de serie.

    Un anunţ important a fost făcut în ianuarie de Chris Urmson, managerul în cadrul diviziei de cercetare Google, în cadrul salonului auto de la Detroit. ”Ne gândim la modul în care aceste maşini ar putea îmbunătăţi viaţa oamenilor, iar variantele sunt multe„, a spus Urmson. ”Tehnologia îi permite unei persoane să cheme maşina şi apoi să îi spună unde trebuie să ajungă.„

    Discursul lui Urmson a atras atenţia celor de la Uber, pentru că Google este o companie cu resursele necesare pentru a dezvolta orice proiect. Mai mult, aplicaţia Uber se bazează în mare măsură pe Google Maps, iar pierderea accesului şi implicit folosirea altor variante inferioare calitativ, precum Map Quest sau Apple Maps, ar duce la şi mai multe probleme.

    Uber încearcă să găsească un răspuns pe măsură, aşa că la scurt timp după, Travis Kalanick a anunţat parteneriatul cu universitatea Carnegie Mellon în vederea dezvoltării unui centru de studii în Pittsburgh. Scopul acestuia este dezvoltarea maşinilor autonome, care să nu mai necesite şoferi. Între cele două companii se dă astfel o luptă în tăcere, însă o luptă care are ca miză miliarde de dolari.

    Un alt aspect care rămâne de stabilit, în opinia analiştilor de la TechCrunch, este posibilitatea legală de a folosi maşinile autonome, pentru că în acest moment doar câteva regiuni din Statele Unite permit accesul maşinilor fără şoferi pe străzi.

    În orice caz, pentru oamenii de rând, competiţia dintre companii nu poate fi decât benefică. Cine va reuşi primul să dezvolte un sistem autonom ce permite transportul persoanelor este mai puţin important; rezultatul va fi însă spectaculos.

  • Chiriţoiu: Liberalizarea pieţei gazelor a mers bine, deşi toată lumea se aştepta la un cataclism

    “Ca şi anul precedent, ne interesează liberalizarea în domeniul energIei, să colaborăm cu autorităţile şi ministerele implicate. (…) În ceea ce priveşte liberalizarea pieţei gazelor, pare că a mers bine, având în vedere lipsa scandalurilor. Toată lumea se aştepta la un cataclism în ceea ce priveşte efectul liberalizării asupra consumatorilor non-casnici, în ceea ce priveşte creşterea tarifelor, dar nu s-a întâmplat acest lucru“, a spus Chiriţoiu.

    Liberalizarea pieţei de gaze presupune creşteri constante ale preţului din producţia internă. Calendarului de liberalizare, convenit de Guvern cu Comisia Europeană în 2012, prevede ca acest proces să se încheie la 31 decembrie 2018.

    Pentru consumatorii non-casnici de gaze, dereglementarea pieţei de gaze s-a produs la termenul agreat anterior cu oficialii Comisiei Europene, respectiv ianuarie 2015.

    Piaţa gazelor destinate clienţilor casnici şi producătorilor de energie termică va rămâne reglementată până în 2021 pentru a asigura suportabilitatea plăţii facturilor.

    Chiriţoiu a adăugat că în luna februarie Consiliul Concurenţei va lansa propria analiză a pieţei energiei electrice, în care va face recomandări instituţiilor implicate.

    Aproximativ 60% dintre consumatorii de gaze sunt deja în piaţa liberă, în timp ce 24% sunt consumatori casnici. Restul de 16% sunt consumatori non-casnici care cumpără gaze la preţ reglementat.

    România a consumat anul trecut 12,5 miliarde metri cubi de gaze naturale. Producţia internă este de aproximativ 11 miliarde metri cubi, iar diferenţa este importată din Rusia, la preţuri mai mari decât cele ale gazelor produse intern.

  • Firmele Avenir Telecom şi Euronet Services şi LPF, amendate de Consiliul Concurenţei pentru nerespectarea angajamentelor

    “Este pentru prima dată când aplicăm amenzi pentru nerespectarea angajamentelor. Scopul finalizării unei investigaţii prin acceptarea unor angajamente este restabilirea rapidă a mediului concurenţial. Formularea de angajamente este o iniţiativă a companiilor implicate şi orice modificare ulterioară a acestora sau a modului de aplicare se face doar în urma unei decizii a autorităţii de concurenţă”, a declarat, într-un comunicat, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei.

    Consiliul Concurenţei a finalizat, în 2012, două investigaţii privind posibile înţelegeri anticoncurenţiale între Orange, Vodafone şi Cosmote şi toţi distribuitorii acestora de produse preplătite de telefonie mobilă (aproximativ 150), după ce companiile implicate şi-au asumat o serie de angajamente de a încheia contracte care să conţină prevederi care să stimuleze competiţia.

    Companiile au implementat angajamentele pe care şi le-au asumat, iar studiile realizate în cadrul procesului de monitorizare au arătat că, faţă de 2012, în 2014, utilizatorii erau foarte multumiţi de produsele prepay, inclusiv de preţul acestora.

    “Cu toate acestea, au existat şi excepţii: companiile Avenir Telecom şi Euronet Services nu au modificat contractele cu sub-distribuitorii lor de produse preplătite de telefonie mobilă în termenul maxim prevăzut şi, ca urmare, au fost amendate cu 298.905 lei şi, respectiv 220.510 lei. Reamintim că prevederile care au generat îngrijorări concurenţiale şi pe care companiile aveau obligaţia de a le elimina de pe întreg lanţul de distribuţie, în termen de maxim 9 luni, vizau posibilitatea de a stabili preţul de revânzare al produselor preplătite de telefonie mobilă, declararea şi autorizarea punctelor de vânzare ale partenerilor comerciali, obligaţiile de non-concurenţă”, se menţionează în comunicat.

    De asemenea, atât operatorii de telefonie mobilă, cât şi distribuitorii lor de produse s-au angajat ca la selectarea distribuitorilor/sub-distribuitorilor acestora vor aplica un set de principii şi reguli de selecţie transparente şi nediscriminatorii.

    În ceea ce priveşte LPF, aceasta a fost sancţionată cu 185.664 lei pentru că nu a respectat angajamentele pe care şi le-a asumat, referitoare la drepturile de difuzare a meciurilor de fotbal în sezoanele competitionale 2011-2012, 2012-2013, 2013-2014.

    Consiliul Concurenţei a constatat că LPF a încălcat angajamentele prin faptul că nu a vândut drepturile de televiziune aferente pachetelor 3, 4, 5, 6, 7 şi 9 prin intermediul unei licitaţii deschise, transparente şi nediscriminatorii, ci sub forma unui singur pachet de drepturi. De asemenea, LPF a cesionat anumite categorii de drepturi cu caracter exclusiv, deşi angajamentele asumate prevedeau cesionarea cu titlu neexclusiv a acestor categorii de drepturi. În ceea ce priveşte drepturile de transmisie directă radio, LPF le-a cesionat exclusiv către Societatea Română de Radiofuziune, printr-un contract încheiat pe o perioada de 3 (trei) ani, neexistând o pachetizare a meciurilor.

    În prezent, Consiliul Concurenţei derulează o nouă investigaţie asupra modului în care LPF a vândut drepturile de televizare ale meciurilor din cadrul competiţiei Liga I. Această investigaţie a fost declanşată în urma unei plângeri.

    Liga Profesionistă de Fotbal a vândut drepturile de televizare ale meciurilor de fotbal ce se desfăşoară în cadrul competiţiei Liga I către compania Intel Sky Broadcast LTD, pentru o perioadă de 5 ani. Compania a decis să le valorifice prin intermediul a două posturi de televiziune în regim “cu plată”. Investigaţia nu vizează modalitatea în care compania Intel Sky Broadcast LTD valorifică aceste drepturi de televizare, ci comportamentul membrilor LPF.

    Autoritatea de concurenţă acceptă angajamente doar în situaţia în care acestea sunt o măsură mai eficientă decât continuarea investigaţiei. Neîndeplinirea angajamentelor devenite obligatorii prin decizie a Consiliului Concurenţei constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 0,5% la 10% din cifra de afaceri totală realizată în anul financiar anterior sancţionării.

  • Consiliul Concurenţei a amendat cu 35 de milioane de euro giganţii din retail pentru înţelegeri la fixarea preţurilor

    Sancţiunile au fost aplicate în cadrul investigaţiei având ca obiect întelegeri pentru fixarea preţurilor între retailerii Metro, Real, Selgros, Mega Image şi furnizorii acestora, în perioada 2005-2009, notează un comunicat de presă emis de Consiliul Concurenţei.

    În urma investigaţiei, a fost sanctionată încălcarea legii concurenţei atât pentru stabilirea preţurilor de revânzare (de raft), cât şi pentru comportamentul companiilor în cadrul promoţiilor.

    Consiliul Concurenţei a constatat că preţurile de vânzare la raft nu se stabileau conform regulilor de piaţă prin raportul dintre cerere şi ofertă, ci furnizorul şi retailer-ul stabileau un pret fix sau minim. Această practică conduce la preţuri mai mari pentru consumatorul final, retailerul neputând să scadă preţul sub limita stabilită cu furnizorul.

    În ceea ce priveşte comportamentul companiilor în cadrul promoţiilor, contractele sau documentele contractuale dintre unii retaileri şi furnizori conţineau o clauză care prevedea că, în aceeaşi perioadă, furnizorii nu puteau realiza promoţii simultane în diferite lanţuri de retail, acestea putând doar să alterneze. În acest fel, consumatorul final nu putea avea acces, în acelaşi timp, la promoţii şi implicit la cel mai mic preţ, în magazine concurente. Decizia de a realiza sau nu promoţii în lanţuri de magazine concurente trebuie să aparţină furnizorului, notează acelaşi comunicat.

    Companiile sancţionate sunt Mega Image (5,6 milioane euro), Metro Cash&Carry România (11,3 milioane euro), Real Hypermarket România (5,5 milioane euro), Selgros Cash&Carry România (6,6 milioane euro), Agroalim Distribution (138.000 euro), Albalact (499.888 euro), Argus (141.615 euro), Covalact (149.833 euro), Cramele Halewood (63.340 euro), Danone PDPA (599.828 euro), De Silva Intermed (7.217 euro), Delaco Distribution (206.829 euro), Gerola Prodinvest (70.210 euro), Granddis (74.354 euro), Impex Bock (1.307 euro), Macromex (535.043 euro), Napolact (264.652 euro), Parmalat România (61.330 euro), Prodlacta (37.755 euro), Quadrant-Amroq Beverages (725.805 euro), Star Foods EM (443.900 euro), Transilvania General Import Export (1,1 milioane euro), Tymbark Maspex România (374.301 euro), Whiteland Import Export (528. 292 euro) şi Zarea (78. 975 euro).

    La sfârşitul anului trecut, Guvernul a aprobat Memorandumul privind înfiinţarea unui sistem de monitorizare a preţurilor bunurilor de consum, respectiv “Monitorului preţurilor bunurilor de consum”. Proiectul, ce va fi derulat de Asociaţia pentru Protecţia Consumatorilor din România (APC România) cu sprijinul prin Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor – ANPC şi al Consiliului Concurenţei, prevede crearea unui platforme on-line care să afişeze săptămânal preţurile produselor care fac parte din coşul zilnic al populaţiei.

  • Cea mai mare tranzacţie din România în 2014: Auchan poate prelua 12 hipermarketuri şi galerii comerciale

    “Operaţiunea se va realiza prin preluarea controlului unic de către Auchan asupra Tim Property Development, Ideal Casa Design, BR Real Friends, Compact Motor, Art Bau International, Metro Imobiliare Investment şi a activelor şi contractelor aferente activităţii de închiriere desfăşurată în Centrul Comercial Piteşti de către Rolast. Auchan achiziţionează firmele prin preluarea a 100% din părţile sociale ale acestora şi prin dobândirea dreptului de proprietate asupra activelor din Piteşti, după ce firmele încheie un proces de divizare, prin care se vor înfiinţa noi societăţi, care vor prelua restul activelor netranzacţionate, pentru a transfera către Auchan doar cele 11 hipermarketuri şi galerii Comerciale, precum şi activele din Piteşti”, se arată în decizia Consiliului Concurenţei.

    Spaţiile preluate sunt din Timişoara (2), Cluj-Napoca, Baia Mare, Oradea, Satu Mare, Galaţi, Ploieşti, Bucureşti Berceni, Constanţa, Bucureşti Pallady şi Piteşti.

    Tranzacţia implică transferul către Auchan a 12 centre comerciale, incluzând spaţiile în care îşi desfăşoară activitatea hipermarketurile operate în prezent de acesta, prin contracte de închiriere sau subînchiriere încheiate de către real,- Hypermarket Romania SRL (firmă preluată de Auchan în anul 2013), precum şi spaţiile aferente galeriilor comerciale închiriate în prezent către terţi, spaţiile comune aferente şi activitatea constând în prestarea serviciilor de închiriere.

    “Se emite prezenta decizie de neobiecţiune privind concentrarea economică realizată prin preluarea de către Auchan România a controlului unic asupra societăţilor Tim Property Development, Ideal Casa Design, BR Real Friends, Compact Motor, Art Bau International, Metro Imobiliare Investment şi asupra activelor şi a contractelor aferente activităţii de închiriere desfăşurată în centrul comercial Piteşti de către Rolast, constatând că, deşi operaţiunea cade sub incidenţa legii, nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal”, se mai spune în decizie.

    Auchan a deschis în decembrie al 32-lea magazin din România, fiind prezent în 18 oraşe şi mai are în construcţie un centru comercial la Braşov. Retailerul are peste 11.000 de angajaţi.

    Grupul a finalizat în prima parte a anului trecut remodelarea celor 20 de hipermarketuri Real cumpărate de la grupul german Metro în 2012, după o investiţie de 40 milioane euro.

    După integrarea acestor hipermarketuri, Auchan România a încheiat anul 2013 cu afaceri de 4,6 miliarde lei, fără taxe, de peste două ori mai mari comparativ cu 2012. Cumulat, afacerile Auchan şi Real au generat anul trecut pierderi de 15 milioane de euro.

    Potrivit unor informaţii anterioare, din 2006, data deschiderii primului hipermarket în România, Auchan a investit peste 300 de milioane de euro.

  • Piaţa avocaturii de business în 2014: plecări de jucători străini, onorarii de dumping şi tăcere

    O evaluare aproximativă plasează piaţa avocaturii din România la 400 milioane de euro anul acesta, sumă împărţită între aproximativ 24.000 de avocaţi, din care 9.500 activi în Bucureşti. Spre comparaţie, cel mai mare retailer local, Kaufland, a avut afaceri de 1,64 miliarde de euro anul trecut, iar în piaţa globală a avocaturii cel mai mare jucător, DLA Piper, a avut afaceri de 2 mld. euro în 2013.

    În acest context, pentru jucători internaţionali precum francezii Gide sau americanii White & Case, mediul local a devenit nerentabil, iar aceştia au decis să se retragă din piaţa locală la începutul anului, lăsând în urmă echipe de avocaţi care au format firmele Leroy & Asociaţii şi, respectiv, Bondoc & Asociaţii.

    Decizia jucătorilor străini a venit şi în contextul în care firmele locale concurează din ce în ce mai puternic pe onorarii, participând la licitaţii cu tarife foarte mici, şi sacrifică veniturile pentru a câştiga cotă de piaţă. Un exemplu concret al acestei tendinţe a fost o licitaţie organizată de Complexul Energetic Oltenia, pentru servicii juridice, care a fost anulată în cele din urmă după ce firmele interesate au propus tarife orare între 30 euro şi 143 euro, fără a explica în mod uniform cum au calculat aceste preţuri.

    Cifre concrete, însă, cum sunt cele din licitaţia CE Oltenia, au devenit o raritate anul acesta în piaţa avocaturii, având în vedere că Uniunea Naţională a Barourilor din România (UNBR), organismul care reglementează profesia de avocat, a modificat statutul profesiei la finalul lui 2013. În noua formă a documentului, firmele de avocatură şi cabinetele de avocatură nu mai au voie să comunice în presă date despre clienţi, chiar dacă aceştia îşi exprimă acordul, despre rezultate financiare sau dosare în care sunt implicate, ceea ce aproape că a redus la tăcere jucătorii din piaţă.

    Dincolo de aspectele tehnice, în piaţă şi-au menţinut dominaţia liderii consacraţi, firmele conduse de veterani precum Ioan Nestor, Gheorghe Muşat, Florian Niţu sau Florentin Ţuca, giganţi cu echipe de multe zeci de avocaţi. La nivelul imediat următor, un eveniment important a fost scindarea firmei Vilău & Mitel, unul dintre marii jucători, eveniment care a generat apariţia firmelor Vilău & Asociaţii şi Mitel & Asociaţii.

    În ceea ce priveşte veniturile, după mulţi ani de criză, cea mai importantă sursă de afaceri pentru avocaţi a devenit sectorul litigiilor, iar cei mai mulţi clienţi solicită servicii legate de insolvenţă şi executări silite. Cu toate acestea, după un an cu listări majore la bursă, cum ar fi cea a gigantului Electrica, şi cu o tendinţă de dezmorţire a pieţei imobiliare, avocaţii au perspective de creştere pentru 2015.