BusinessMagazin

Tag: comuna

  • Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică

    I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.

    Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.

    ”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.

    Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.

  • Macedonia cere sprijinul Greciei pentru a adera la NATO şi UE

    Eforturile Macedoniei de a se alătura Alianţei Nord-Atlantice şi Uniunii Europene au fost neutralizate de disputa care ţine de mai multe decenii pe marginea numelui fostei republici iugoslave. Grecia, care este membră NATO şi UE, susţinea că folosirea numelui ”Macedonia” implică şi eventuale pretenţii teritoriale în nordul Greciei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum reuşeşte un sat din Transilvania să exporte afine în toată Europa

    Peste 50 de hectare cu afin se întind pe dealurile comunei Beriu, din judeţul Huendoara, acolo unde mai mulţi fermieri au înţeles că agricultura nu înseamnă doar grâu şi porumb ci, mai ales, culturile de nişă.

    Potrivit stiriagricole.ro, totul a început de la o firmă din Chile, care a cumpărat, în urmă cu şapte ani, 30 de hectare de teren în comuna Beriu, cunoscută pentru terenurile sale fertile. Întreaga suprafaţă a fost cultivată cu afini, iar cum afacerea a mers bine, localnicii s-au gândit să treacă şi ei la treabă şi şi-au înfiinţat propriile plantaţii.

    Potrivit sursei citate, cei care doresc să înfiinţeze o cultură de afin, pot utiliza o schemă de plantare de 3 metri între rânduri, iar plantele, între ele, cu o distanţă de minim 50 cm şi un metru. În funcţie de distanţele de plantare, densitatea pe un hectar poate fi cuprinsă 4.200 şi 6.600 de plante/hectar.

    Cititi mai multe pe www.voceatransilvaniei.ro

  • În România se cultivă „aurul roşu”: Costă 14.000 de euro un kilogram

    Călugării budişti îl asociază cu înţelepciunea, Michelangelo l-a folosit când a pictat Capela Sixtină, iar azi această plantă este mai scumpă ca aurul. Justificat deoarece pentru un kilogram se recoltează peste 200.000 de flori, iar pentru un gram de pudră este nevoie de câteva sute de stamine. Şi asta în condiţiile în care fiecare floare înfloreşte o singură dată pe an, timp de o săptămână, iar staminele trebuie culese manual. Planta cu pricina este şofranul.

    Un spaniol a investit zeci de mii de euro pentru procurarea pământurilor în România, pentru a pune pe picioare o afacere profitabilă cu şofran. Spaniolul Guzman Aparitio a cumpărat 15 hectare de teren în comuna Bustunchin. Nu a început să le cultive pe toate, pentru că l-ar fi costat 45.000 de euro. Bani pe care i-ar recupera totuşi rapid, informează digi24.ro.

    „În piaţa de desfacere, aici în Spania, de exemplu, se vinde cu 8.000 de euro kilogramul şi în Europa este în jur de 14.000 pe kilogram”, spune Guzman Aparitio, potrivit sursei citate mai sus. Spaniolii îl folosesc la paella, căreia îi dă culoarea galben-roşiatică specifică. Italienii îl adaugă în celebrele lor risotto-uri, iar indienii îl pun şi la dulciuri.

    Şofranul  conţine i o concentraţie aparte de antioxidanţi, în special carotenoizi – provitamina A, vitamine din grupul B, peste 150 de compuşi volatili şi aromatici etc şi în trecut a fost folosit pentru a trata diferite maladii. Azi este folosit şi ca antidepresiv, dar şi pentru a lupta cu insomniile deoarece are un uşor efect sedativ.
     

  • Cum se trăieşte în cea mai bogată comună din România: internet gratis, pistă pentru biciclişti şi o microcentrală ecologică

    I se spune cel mai bogat sat românesc. În realitate, este o comună, în care oamenii au apă curentă, canalizare şi gaze în fiecare gospodărie.

    Potrivit one.ro, internetul aici este gratuit. Comuna are piste pentru biciclisti. Curentul electric pentru iluminatul stradal este asigurat de microcentrala ecologica amplasata pe un deal.

    ”Ciugud îmbină foarte bine viaţa liniştită de la ţară cu facilităţile pe care ţi le oferă un oraş. Dacă vă uitaţi în jur, drumurile sunt bune, avem apă curentă, electricitate, gaz metan, internet pentru fiecare gospodărie”, povestea anul trecut profesoara de franceză de la şcoala comunei din Ciugud.

    Banii europeni au ajuns la Ciugud în infrastructură, extinderea reţelelor de apă şi canalizare, dar şi în proiecte inedite precum construcţia de piste de biciclete sau asfaltarea drumurilor de câmp dintre terenurile agricole. Astfel, în zonă s-a realizat cel mai mare proiect de infrastructură din judeţul Alba, în valoare de 7,5 milioane de euro, prin care s-au făcut 47 de kilometri de reţea de canal, 47 de kilometri de reţea de apă, două staţii de epurare şi au fost asfaltate toate străzile.

  • Care este cea mai săracă localitate din România şi care este cea mai bogată?

    Bugetul administraţiilor locale e format din veniturile proprii, sumele din TVA defalcate de la bugetul de stat, subvenţiile de la bugetul de stat, sumele atrase de la UE şi alte venituri. Din cele 18,05 miliarde de lei, cât au fost veniturile cumulate ale primăriilor de comune din România, cele mai mari sume le-au încasat primăriile din judeţele Iaşi (709 milioane lei), Timiş (699 milioane lei), Suceava (642 milioane lei), Prahova (633 milioane lei) şi Argeş (612 milioane lei). Pe de altă parte, Hunedoara, Tulcea, Ialomiţa, Brăila şi Covasna sunt judeţele cu cele mai mici venituri cumulate ale primăriilor de comună în 2015.
     
    Potrivit datelor MDRAP, cea mai bogată primărie de comună din România a fost Primăria Miroslava din judeţul Iaşi, cu venituri totale de 56,2 milioane de lei. Pe locul doi s-a aflat Chiajna, primăria care ocupa prima poziţie în 2014; anul trecut, Chiajna a avut venituri de 55 milioane lei. Potrivit execuţiei bugetare din 2015, Primăria Dragomireşti din judeţul Ilfov ocupă locul trei; urmează comuna Lumina din Constanţa, cu venituri totale în 2015 de 41,3 milioane de lei, Floreşti din Cluj, comuna Cumpăna din Constanţa, Ariceşti din Prahova, Valu lui Traian din Constanţa, Dumbrăviţa şi Giroc din Timiş.
     
    Potrivit Ministerului Dezvoltării, comuna Necşeşti din Judeţul Teleorman este cea mai saracă unitate administrativă din România. Din cei 1.300 de locuitări rămaşi, 1.000 sunt pensionari; astfel, comuna nu mai are şanse de dezvoltare. Paradoxal, Necşeşti se află la doar 100 de kilometri de Bucureşti, cel mai bogat oraş al ţării.
     
    Deloc surprinzător, bugetul Capitalei este mult mai mare decât în cazul oricărui alt municipiu, respectiv peste 8 miliarde de lei. Cea mai mare sumă s-a înregistrat în dreptul Primăriei Generale, 3,5 miliarde de lei, urmată de cea a sectorului 1, cu 1,1 miliarde lei. 
     
    Veniturile sectorului 2 au fost de 840 milioane de lei, urmate de ale sectorului 3, cu 764 de milioane. Cele mai mici venituri le-a avut sectorul 5, respectiv 461 milioane de lei.
     
    În ultimii zece ani, un sfert din judeţele României şi-au crescut ponderea deţinută în economia naţională. Deloc surprinzător, Bucureşti a avut în toată această perioadă cea mai mare pondere în PIB (21% în 2005, 24% în 2015), în condiţiile în care populaţia reprezintă doar 11% din totalul populaţiei rezidente. Urmează în ordine Cluj, Timiş, Ilfov şi Constanţa – acestea înregistrând creşteri semnificative ale ponderii în PIB.
     
    Un aspect extrem de important este nivelul PIB-ului pe cap de locuitor. Judeţele cu cele mai ridicate valori sunt Bucureşti, Constanţa, Timiş, Cluj şi Ilfov, în vreme ce la polul opus se află Teleorman, Mehedinţi, Botoşani, Giurgiu şi Vaslui. Diferenţa dintre Bucureşti şi Vaslui este însă una uriaşă: 21.000 de euro faţă de 3.700 de euro; de altfel, PIB-ul pe cap de locuitor în Bucureşti este 260% faţă de media naţională.
     
    De la momentul integrării în Uniunea Europeană, în 2007, PIB‑ul pe cap de locuitor a crescut de la 6.000 de euro la 7.950 de euro, adică de la 23% din media europeană la 28%. Diferenţele între regiuni erau evidente încă de atunci: în Bucureşti PIB pe cap de locuitor reprezenta 52% din media UE, în vreme ce acelaşi indicator aplicat judeţului Vaslui reprezenta doar 10% din media europeană. Bucureşti, Constanţa, Braşov şi Hunedoara sunt judeţele în care PIB-ul pe locuitor a înregistrat cea mai mare creştere în perioada 2007-2015: peste 2.500 de euro. Cele mai mici creşteri s-au înregistrat în Harghita şi Bihor, sub 500 de euro. 
     

  • O primărie din România a vândut pădurea satului pentru a-şi achiziţiona autoturism de 35.000 de euro

    Primarul spune că autoturismul a fost cumpărat cu bani din exploatarea pădurii aflată în administrarea Primăriei Jitia. „Noi avem 600 de hectare de pădure pe care o exploatăm şi am folosit o parte din bani pentru această maşină, pentru că ne era folositoare. La noi sunt drumurile mai proaste şi, ca să ajungi de pe un deal pe altul, e nevoie de o maşină puternică. Are şi carlingă în spate, pentru eventuale transporturi de urgenţă. Avem o Dacia Papuc 4×4, dar s-a stricat. Nu am cumpărat maşina de capul meu. Întâi m-am consultat cu inspectorii de la Curtea de Conturi, care mi-au spus că s-ar putea să ni se impute suma dacă achiziţionăm un autoturism second hand“, ne-a spus primarul Ion Păun, scrie vrancea24.ro
     
    Consilierii locali spun că nu au fost informaţi despre intenţia Primăriei de a cumpăra maşina. „Am aflat despre maşină, dar nu s-a discutat un minut despre lucrul acesta în vreo şedinţă de Consiliu Local. Abia aştept convocarea Consiliului pentru a cere explicaţii. Dacă primarul spune că banii s-au luat de la păduri, eu cred că se puteau face altceva cu banii, tot în zona pădurilor, pentru că există suprafeţe de plantat, de curăţat. Primăria mai are două maşini, deci nu asta era prioritatea“, ne-a precizat Adrian Lăptucă, consilier local în comuna Jitia.

  • O primărie din România a vândut pădurea satului pentru a-şi achiziţiona autoturism de 35.000 de euro

    Primarul spune că autoturismul a fost cumpărat cu bani din exploatarea pădurii aflată în administrarea Primăriei Jitia. „Noi avem 600 de hectare de pădure pe care o exploatăm şi am folosit o parte din bani pentru această maşină, pentru că ne era folositoare. La noi sunt drumurile mai proaste şi, ca să ajungi de pe un deal pe altul, e nevoie de o maşină puternică. Are şi carlingă în spate, pentru eventuale transporturi de urgenţă. Avem o Dacia Papuc 4×4, dar s-a stricat. Nu am cumpărat maşina de capul meu. Întâi m-am consultat cu inspectorii de la Curtea de Conturi, care mi-au spus că s-ar putea să ni se impute suma dacă achiziţionăm un autoturism second hand“, ne-a spus primarul Ion Păun, scrie vrancea24.ro
     
    Consilierii locali spun că nu au fost informaţi despre intenţia Primăriei de a cumpăra maşina. „Am aflat despre maşină, dar nu s-a discutat un minut despre lucrul acesta în vreo şedinţă de Consiliu Local. Abia aştept convocarea Consiliului pentru a cere explicaţii. Dacă primarul spune că banii s-au luat de la păduri, eu cred că se puteau face altceva cu banii, tot în zona pădurilor, pentru că există suprafeţe de plantat, de curăţat. Primăria mai are două maşini, deci nu asta era prioritatea“, ne-a precizat Adrian Lăptucă, consilier local în comuna Jitia.

  • O primărie din România a vândut pădurea satului pentru a-şi achiziţiona autoturism de 35.000 de euro

    Primarul spune că autoturismul a fost cumpărat cu bani din exploatarea pădurii aflată în administrarea Primăriei Jitia. „Noi avem 600 de hectare de pădure pe care o exploatăm şi am folosit o parte din bani pentru această maşină, pentru că ne era folositoare. La noi sunt drumurile mai proaste şi, ca să ajungi de pe un deal pe altul, e nevoie de o maşină puternică. Are şi carlingă în spate, pentru eventuale transporturi de urgenţă. Avem o Dacia Papuc 4×4, dar s-a stricat. Nu am cumpărat maşina de capul meu. Întâi m-am consultat cu inspectorii de la Curtea de Conturi, care mi-au spus că s-ar putea să ni se impute suma dacă achiziţionăm un autoturism second hand“, ne-a spus primarul Ion Păun, scrie vrancea24.ro
     
    Consilierii locali spun că nu au fost informaţi despre intenţia Primăriei de a cumpăra maşina. „Am aflat despre maşină, dar nu s-a discutat un minut despre lucrul acesta în vreo şedinţă de Consiliu Local. Abia aştept convocarea Consiliului pentru a cere explicaţii. Dacă primarul spune că banii s-au luat de la păduri, eu cred că se puteau face altceva cu banii, tot în zona pădurilor, pentru că există suprafeţe de plantat, de curăţat. Primăria mai are două maşini, deci nu asta era prioritatea“, ne-a precizat Adrian Lăptucă, consilier local în comuna Jitia.

  • Cel mai mare parc industrial din vestul României, deschis. O companie vrea să angajeze 250 de oameni

    Potrivit unui comunicat de presă transmis de reprezentanţii parcului industrial, Banat Business Park a fost inaugurat joi, fiind deschis pentru companiile interesate să îşi dezvolte activitatea de producţie sau administrativă în Europa de Est. Parcul industrial se află în comuna Sînandrei, judeţul Timiş, la intersecţia cu viitorul drum express care va face legătura directă între Autostrada A1 Budapesta – Bucureşti, E69 şi Timişoara.

    Banat Business Park are o suprafaţă totală aproape 860.000 de metri pătraţi, este construit la standarde europene şi beneficiază de o infrastructură dezvoltată să răspundă solicitărilor clienţilor: putere electrică disponibilă de 250 MW, sistem de stingere a incendiului şi hidranţi certificaţi FM Global, gaz, apă, canalizare şi fibră optică. Parcelele, în număr total de 41, se vând cu toate utilităţile incluse în preţul terenului şi pot fi comasate şi divizate.

    Citiţi mai multe pe â