BusinessMagazin

Tag: companie

  • SOCAR Petroleum, subsidiară a companiei de stat din Azerbadjan, a investit 400 de milioane de lei pânâ acum în România, în reţeaua de benzinării şi vrea să ajungă la 100 de unităţi

    SOCAR Petroleum, subsidiară a State Oil Company of the Republic of Azerbaijan (SOCAR), a investit 400 de milioane de lei pânâ acum în România, în reţeaua de benzinării, care a ajuns la 87 de unităţi.

    Compania estimează că în 2025 va plăti către bugetul de stat taxe şi impozite de aproximativ 900 de milioane de lei.

    „Anul acesta, cel mai probabil, vom depăşi 900 de milioane de lei contribuţii fiscale la bugetul de stat, care reprezintă de 3 ori capitalul propriu al companiei.  De aceea spunem că încrederea se construieşte prin procese demonstrate care oferă garanţii”, a declarat Ramin Aliyev, Director General SOCAR Petroleum S.A.

    În 2024, SOCAR a contribuit la bugetul României cu peste 862 milioane de lei în taxe şi impozite (inclusiv TVA, accize, impozit pe profit, impozit pe cifra de afaceri şi taxe salariale), iar pentru perioada ianuarie–septembrie 2025, contribuţiile fiscale depăşesc 573 milioane de lei.

    În prezent, sub brandul „SOCAR” în România este o reţea de 87 de staţii de alimentare cu combustibil, obiectivul fiind de a ajunge la 100 de staţii.

    În 2024 compania a comercializat 727.000 tone de produse petroliere, în creştere cu 33% faţă de anul 2023. De la înfiinţarea sa în România, SOCAR a creat aproximativ 844 de locuri de muncă.

     

     

  • NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din România, deschide primul său parc solar cu o investiţie de 30 milioane de euro. Proiectul a fost preluat de la Monsson şi finalizat cu ajutorul LONGi şi Enevo Group

    NEPI Rockcastle, cel mai mare proprietar de centre comerciale din România şi al treilea din Europa, deschide în judeţul Arad primul parc de panouri fotovoltaice cu o investiţie totală ce se ridică la 30 milioane de euro.

    Parcul are o suprafaţă de 51 de hectare şi se află în localitatea Chişineu-Criş, judeţul Arad. Cele 84 de mii de panouri fotovoltaice, produse de LONGi, au o capacitate instalată de 54 MW şi pot produce anual, în condiţii optime, peste 70.000 de MWh.

    Proiectul a fost dezvoltat de NEPI Rockcastle, în parteneriat cu LONGi şi proiectat de EPC Enevo Group.

    NEPI Rockcastle a preluat proiectul din portofoliul Monsson în 2022, iar în 2024 a obţinut autorizaţia de construire şi a semnat contractul de racordare la reţea. În ianuarie 2025 a început construcţia propriu-zisă a parcului, urmând ca în august să finalizeze lucrările.

    “Avem 100 milioane de euro dedicate pentru investiţii în parcuri în România. Astăzi livrăm 30 de milioane. Este un proiect ce aduce valoare adăugată nu doar companiei şi investitorilor, ci şi partenerilor noştri, chiriaşilor şi comunităţilor în care operăm”, a declarat Eliza Predoiu, CFO NEPI Rockcastle.

    Dezvoltatorul se aşteaptă ca producţia din parcul de 54 MW să acopere până la finalul lui 2026 peste 48% din totalul cererii pentru energie electrică necesară centrelor sale comerciale din România.

    Întrebat de ZF dacă sunt în plan şi alte proiecte fotovoltaice, Andrei Horhoianu, Group Head of Energy, NEPI, a răspuns: “Avem în construcţie un parc fotovoltaic în Ariceştii Rahtivani, în judeţul Prahova, cu o capacitate de 59 MW. Va fi proiectat, la fel, după modelul << ready to integrate batteries>>, adică toată partea de infrastructură şi distribuţie va fi proiectată şi executată astfel încât să se poată integra baterii în viitor, în cazul în care contextul economic o va impune. De asemenea, mai avem în faza foarte avansată o a doua etapă a proiectului în judeţul Prahova care urmează să intre în construcţie în perioada următoare a anului 2026.”

    La evenimentul inaugurării au fost prezenţi: Eliza Predoiu, CFO NEPI Rockcastle; Andrei Radu, Director Dezvoltare NEPI Rockcastle; Ovidiu Guleş, Primarul Chişineu-Criş; Sergiu Bîlcea, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Arad; Mirel Jornea, Country Manager LONGi; Radu Braşoveanu, CTO şi confodator ENEVO Group şi Eduard Meiloiu, Director of Renewables BU, Enevo Group, Andrei Horhoianu, Group Head of Energy, NEPI.

    NEPI Rockcastle este cel mai mare proprietar, operator şi dezvoltator de centre comerciale din Europa Centrală şi de Est (ECE). Portofoliul companiei, în valoare de 8,1 miliarde de euro, este situat în opt ţări din ECE şi include 60 de proprietăţi comerciale. NEPI Rockcastle este lider de piaţă în România şi Polonia (cele mai mari două pieţe ale companiei), având, de asemenea, centre comerciale în Bulgaria, Ungaria, Slovacia, Croaţia, Republica Cehă şi Lituania. 

     

  • Raiffeisen Bank semnează un acord de 1 miliard de euro cu compania de reasigurare Munich Re pentru o securitizare sintetică bazată pe un portofoliu de credite retail

    Raiffeisen Bank a finalizat cu succes o tranzacţie de securitizare sintetică în valoare de 1 miliard de euro, realizată în parteneriat cu Munich Re, una dintre cele mai mari companii de reasigurare din lume. Operaţiunea este structurată pe un portofoliu de credite de nevoi personale negarantate şi marchează o premieră pe piaţa locală, fiind cea mai mare securitizare sintetică de acest tip şi prima securitizare sintetică din România având ca activ suport un portofoliu de expuneri retail.

    Colaborarea cu Munich Re va permite Raiffeisen Bank să îşi intensifice activitatea de creditare în conformitate cu strategia sa de a susţine dezvoltarea unei economii reziliente, competitive şi inovatoare în România, spun reprezentanţii Raiffeisen.

    “Pionieratul acestei noi clase de active pe piaţa tranzacţiilor de SRT (Transfer Semnificativ al Riscului) din România evidenţiază sustenabilitatea modelului nostru de afaceri şi cadrul solid al băncii de administrare a riscurilor. Noul parteneriat cu Munich Re reprezintă un pas important în strategia noastră de a susţine dezvoltarea economiei româneşti şi de a sprijini succesul clienţilor noştri la o scară mai mare.”, subliniază Alina Rus, CFO, Raiffeisen Bank.

    Tranzacţia este structurată pe un portofoliu de credite personale negarantate în valoare totală de 5,05 miliarde lei (aproximativ 1 miliard de euro). Portofoliul de credite securitizate va rămâne în bilanţul Raiffeisen Bank şi este împărţit în trei tranşe de risc: senior, mezanin şi junior.

    În cadrul tranzacţiei, riscul de credit al tranşei mezanin este transferat printr-o garanţie financiară către Munich Re prin intermediul subsidiarei sale de asigurări specializate Great Lakes Insurance S.E.

    “Pe parcursul procesului de structurare a tranzacţiei, am dobândit o înţelegere mai amplă a fundamentelor solide ale pieţei româneşti şi a practicilor robuste de gestionare a riscurilor de către bancă. Această tranzacţie consolidează şi mai mult relaţia noastră de lungă durată cu grupul Raiffeisen, cu care am colaborat în tranzacţii SRT de succes în multiple jurisdicţii.”, adaugă Michael Heckl, Director al filialei irlandeze a Great Lakes Insurance S.E.

    Oficialii băncii estimează că tranzacţia va avea un impact pozitiv iniţial de aproximativ 110 puncte de baza asupra ratei fondurilor proprii de nivel 1 de bază, respectiv 220 puncte de bază asupra ratei MREL la nivel consolidat pentru Raiffeisen Bank România.

    ”Securitizările sintetice reprezintă un instrument important pentru gestionarea în mod eficient a capitalului şi susţinerea intermedierii financiare. Dezvoltarea unei pieţe eficiente de securitizare poate îmbunătăţi accesul la finanţare pentru sectorul nefinanciar, prin reducerea costului şi creşterea vitezei de rotaţie ale capitalului băncii. Acest parteneriat inovator cu Munich Re este un reper important în acest sens, punând bazele pentru continuarea dezvoltării pieţei de SRT din România prin diversificarea şi extinderea bazei de investitori.” concluzionează Romulus Mircea, Director Executiv Trezorerie, Raiffeisen Bank.

     

  • Olanda loveşte China în inima industriei de cipuri: Guvernul preia controlul Nexperia, acuzând pericolul iminent la adresa securităţii economice europene

    Tensiunile dintre Occident şi China ating un nou punct critic. Guvernul olandez a anunţat duminică preluarea controlului asupra producătorului de semiconductori Nexperia, companie deţinută majoritar de grupul chinez Wingtech, invocând „grave deficienţe de guvernanţă” şi „riscuri directe pentru securitatea economică a Europei”, informează Financial Times.

    Ministerul olandez al Economiei a declarat că decizia a fost luată pentru a proteja cunoştinţele tehnologice şi capacităţile strategice de pe teritoriul olandez şi european, subliniind importanţa crucială a Nexperia în lanţul de aprovizionare al industriei auto şi al electronicelor de consum din Europa.

    Prin invocarea Legii privind Disponibilitatea Bunurilor, autorităţile olandeze au obţinut dreptul de a bloca sau anula deciziile conducerii Nexperia, pentru a preveni „riscul ca produsele companiei să devină indisponibile în situaţii de urgenţă”.

    Decizia a fost luată pe 30 septembrie, dar făcută publică abia pe 12 octombrie.

    Nexperia, fondată în 2017 după desprinderea din NXP Semiconductors, a fost cumpărată de un consorţiu chinez cu sprijin de stat pentru 2,75 miliarde de dolari, iar în 2019 pachetul majoritar a fost vândut către Wingtech Technology, un fost producător de telefoane mobile devenit jucător strategic în domeniul semiconductorilor.

    Wingtech a condamnat vehement măsura olandezilor, acuzând „interferenţă excesivă motivată geopolitic, nu bazată pe evaluări reale de risc”. Compania a avertizat că decizia contravine principiilor economiei de piaţă promovate de Uniunea Europeană şi a făcut apel la Guvernul Chinei pentru sprijin diplomatic.

    Acţiunile Wingtech s-au prăbuşit luni cu maximum permis pe bursa din Shanghai: minus 10%.

    În paralel, trei directori europeni ai Nexperia au apelat la Curtea de Apel din Amsterdam, solicitând suspendarea conducerii chineze. Instanţa a decis imediat revocarea puterilor CEO-ului chinez Zhang Xuezheng şi numirea unui director independent, non-chinez, cu drept de vot decisiv în conducerea companiei.

    De asemenea, toate acţiunile Nexperia, cu excepţia uneia, vor fi plasate sub administrare fiduciara temporară, în aşteptarea unui administrator desemnat.

    Tensiunile dintre China şi Occident în domeniul semiconductorilor s-au accentuat dramatic în ultimele luni. Washingtonul a inclus anul trecut Wingtech pe lista neagră a entităţilor interzise, acuzând compania că ajută Beijingul să obţină tehnologie sensibilă.

    Noile reglementări americane din septembrie extind interdicţiile şi asupra subsidiarilor companiilor listate, ceea ce înseamnă că Nexperia intră acum sub aceleaşi restricţii ca şi compania-mamă chineză.

    Ca reacţie, China a introdus săptămâna trecută restricţii drastice la exportul de pământuri rare, materiale esenţiale pentru producţia de cipuri, turbine eoliene şi maşini electrice — o mişcare percepută drept răspuns direct la presiunile occidentale.

    Decizia Olandei de a interveni direct într-o companie privată cu capital chinez semnalează o schimbare de paradigmă în Europa, unde siguranţa tehnologică începe să primeze în faţa principiilor liberei pieţe.

    „Este un mesaj clar: tehnologia de vârf nu mai este doar un business, ci o chestiune de securitate naţională”, comentează un diplomat european sub protecţia anonimatului.

  • Surpriză: Bogdan Putinică se retrage din fruntea Microsoft România, după patru ani la conducerea companiei

    Bogdan Putinică, unul dintre cei mai vizibili lideri din industria locală de tehnologie, a anunţat că îşi încheie cariera la Microsoft, după patru ani petrecuţi în cadrul companiei.

    În această perioadă, el a ocupat mai multe funcţii de conducere regională şi locală, inclusiv cea de Country General Manager pentru România, începând cu noiembrie 2021, ulterior pentru România şi Republica Moldova, iar din iulie 2024 a coordonat o arie extinsă care a inclus ţările baltice, Comunitatea Statelor Independente (CIS), Moldova, România şi Ucraina.

    “Am decis să închid un capitol remarcabil al carierei la Microsoft şi o fac cu recunoştinţă şi mândrie. În timp ce închei ultima săptămână, mă gândesc la ceea ce voi duce mai departe. Nu este un titlu sau o măsură – sunt oamenii, încrederea şi munca pe care am construit-o împreună”, a scris Putinică pe contul de LinkedIn.

    În mandatul său, Microsoft România a accelerat semnificativ proiectele de transformare digitală la nivel naţional, inclusiv lansarea primului cloud naţional, extinderea programelor de educaţie digitală şi adoptarea soluţiilor de inteligenţă artificială.

    „Am ajutat la accelerarea călătoriei digitale a ţării şi am livrat primul său cloud naţional, am consolidat ecosistemele în jurul educaţiei şi abilităţilor şi am rămas aproape de comunităţile care fac această ţară specială. Câştigurile pe care le preţuiesc cel mai mult nu au fost doar despre creştere; Au fost despre construirea capabilităţilor, a încrederii şi a unui viitor mai bun pentru ‚ţară.”, spune Bogdan Putinică.

    Pe parcursul mandatului său, Bogdan Putinică a coordonat echipe şi proiecte în 17 ţări din regiune, de la statele baltice până în România, Ucraina, CSI, Mongolia şi Pakistan

     

     

     


     

     

  • Cushman & Wakefield Echinox: Investiţiile străine directe în sectorul imobiliar şi al construcţiilor s-au triplat în perioada 2014 – 2024, şi au ajuns la o pondere de 17,3% în soldul total

    Investiţiile străine directe din construcţii şi tranzacţii imobiliare s-au majorat de peste trei ori în valoare absolută în perioada 2014 – 2024, respectiv cu 15,1 miliarde euro, ajungând la 21,6 miliarde euro la finalul anului trecut, astfel că ponderea acestui sector în soldul total a crescut de la 10,6% la 17,3%, conform datelor Băncii Naţionale a României analizate de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Fluxul de capital străin a contribuit la creşterea stocului de spaţii imobiliare moderne (birouri, retail şi industrial & logistic) de la aproximativ 5 milioane de metri pătraţi în 2014, la circa 17 milioane de metri pătraţi la finalul lui 2024, aproximativ 70% fiind deţinut de investitori din afara României.

    Soldul investiţiilor străine directe a atins nivelul de 125 miliarde euro în 2024, iar sectorul imobiliar şi al construcţiilor a fost anul trecut unul dintre principalii beneficiari ai fluxului net de capital străin, cu o creştere de 651 milioane euro faţă de anul precedent. Această evoluţie a fost determinată în principal de reluarea creditării intra- grup şi de diminuarea fluxului aferent instrumentelor de natura datoriei, arată datele Băncii Centrale.

    Din perspectiva repartizării pe activităţi economice, 86,6% din soldul total net de investiţii străine este concentrat în patru sectoare, respectiv industrie (37,1%), construcţii şi tranzacţii imobiliare (17,3%), comerţ (17,2%) şi intermedieri financiare şi asigurări (14%).

    În intervalul 2014 – 2024, cele patru sectoare care deţin ponderea majoritară în soldul total net al investiţiilor străine directe au avut un ritm de creştere diferit. Astfel, în timp ce industria a consemnat o creştere de numai 54,4% faţă de nivelul anului 2014 (+16,3 miliarde de euro), în comerţ (+14,8 miliarde de euro) plus construcţii şi tranzacţii imobiliare (+15,1 miliarde de euro) s-au înregistrat triplări ale soldurilor, iar în intermedieri financiare şi asigurări o creştere de 123% (+ 9,6 miliarde de euro).

    Aceste evoluţii au determinat scăderea ponderii investiţiilor în industrie în soldul total net de la 48,4%, în anul 2014 la numai 37,1% în 2024 (-11,3 puncte procentuale), în favoarea investiţiilor din construcţii şi tranzacţii imobiliare (creştere cu 6,7 puncte procentuale, de la 10,6% la 17,3%), alături de comerţ (creştere cu 6,4 puncte procentuale, de la 10,8% la 17,2%).

    De asemenea, din punct de vedere al repartizării soldului investiţiilor străine directe în intreprinderi greenfield pe principalele activităţi economice, sectorul construcţiilor şi imobiliarelor se plasează în top, cu 18,2% din sold, după industria prelucrătoare (26,9% din soldul investiţiilor străine directe în întreprinderi greenfield) şi comerţ (23%).

    Bogdan Sergentu, Head of Valuation & Consulting Cushman & Wakefield Echinox: „Sectorul imobiliar şi al construcţiilor continuă să fie unul dintre cele mai stabile şi atractive industrii pentru investitorii străini, chiar şi într-un context economic şi geopolitic marcat de incertitudini. Evoluţia pozitivă a fluxului de capital străin şi ponderea ridicată a investiţiilor greenfield demonstrează încrederea investitorilor în potenţialul pieţei româneşti şi capacitatea acesteia de a genera randamente competitive pe termen lung. În prezent,  randamentele pentru active prime din România sunt cu 1 – 2 puncte procentuale mai mari decât valorile de referinţă din majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, acesta reprezentând un avantaj competitiv pentru investitorii în sectorul imobiliar”.

    În 2024, fluxul net de de investiţii străine directe atras de România a fost de 5,6 miliarde euro, în scădere cu 17% faţă de anul precedent, pe fondul incertitudinilor globale şi al vulnerabilităţilor interne, precum creşterea economică modestă, adâncirea deficitului bugetar şi climatul politic marcat un context electoral complicat.

    Sunt considerate investiţii străine directe capitalul social vărsat şi rezervele ce revin unui investitor nerezident care deţine cel puţin 10% din voturi sau din capitalul social subscris al unei întreprinderi  rezidente, instrumentele de natura datoriei dintre acest investitor sau grupul din care face parte acesta şi întreprinderea rezidentă în care a investit, precum şi profitul reinvestit de către acesta.

    Cushman & Wakefield Echinox este o companie de consultanţă imobiliară de top pe piaţa locală şi afiliatul exclusiv al Cushman & Wakefield în România, deţinut şi operat independent. Echipa de peste 60 de profesionişti şi colaboratori oferă o gamă completă de servicii investitorilor, dezvoltatorilor, proprietarilor şi chiriaşilor. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul companiei www.cwechinox.com

    Cushman & Wakefield (NYSE: CWK) este unul dintre liderii globali în domeniul serviciilor imobiliare comerciale, cu 52.000 de angajaţi în 400 de birouri din 60 de ţări. Cu venituri de 9,4 miliarde de dolari, serviciile principale ale companiei sunt: consultanţă în gestionarea activelor şi investiţiilor, pieţe de capital, închirieri, administrarea proprietăţilor, reprezentarea chiriaşilor, servicii de proiect şi evaluare. Pentru mai multe informaţii, vizitaţi site-ul companiei www.cushmanwakefield.com

     

     

     

  • Miliardarii britanici David şi Simon Reuben vor să transforme fosta platformă industrială Solventul din Timişoara într-o zonă rezidenţială, în parteneriat cu Nhood, companie de servicii şi soluţii de real estate integrate

    Fosta platformă industrială Solventul din Timişoara va fi transformată într-o zonă rezidenţială, cu spaţii de retail, birouri, servicii şi facilităţi publice integrate, în urma unui parteneriat încheiat între Reuben Brothers, grup de investiţii imobiliare deţinut de miliardarii britanici David and Simon Reuben, şi Nhood, companie de servicii şi soluţii de real estate integrate.

    Înfiinţată în 1869, fabrica Solventul Timişoara a fost o companie producătoare de spirt şi solvenţi, care în perioada comunistă avea peste 3000 de angajaţi. Combinatul a reprezentat unul dintre principalii piloni industriali ai Timişoarei şi unul dintre motoarele principale ale economiei din regiune, devenind de-a lungul timpului un simbol al tradiţiei şi al capacităţii de inovare.

    Fabrica şi-a încetat activitatea în 1998.

    „Platforma Solventul are potenţialul de a deveni un reper de regenerare urbană nu doar pentru Timişoara, ci pentru întreaga regiune. Expertiza dovedită a Nhood România ne oferă siguranţa că acest parteneriat va duce la crearea unui ecosistem urban complex şi sustenabil. Împreună vom construi un spaţiu vibrant, unde comunitatea locală să se poată bucura de o calitate a vieţii mai bună, având la dispoziţie zone rezidenţiale, spaţii de lucru şi locuri de întâlnire, dar care păstrează totodată tradiţia locală. Ne dedicăm pe deplin reuşitei acestui demers şi avem încredere că vom găsi în Primăria Municipiului Timişoara, în Consiliul Judeţean Timiş şi în celelalte autorităţi implicate parteneri publici de încredere, preocupaţi, înainte de toate, de dezvoltarea armonioasă a zonei de vest a oraşului, alături de restul Timişoarei”, a declarat Carmen-Adriana Oţelea (Korşinszki), Chief Executive Officer, Reuben Brothers (RB).

    RB Romania face parte dintr-un grup de societăţi deţinute de Reuben Brothers Group, care deţine un portofoliul extins de active imobiliare de lux în Marea Britanie, SUA şi în restul lumii.

    În România, Reuben Brothers deţine, printre altele, peste 100 de hectare de pământ în curs de planificare pentru dezvoltare în principal în Bucureşti şi în Timişoara, dar şi operează spaţii comerciale şi de servicii în Bucureşti, precum şi diverse proprietăţi istorice în centrul Bucureştiului.

    În 2024, fraţii Reuben ocupau locul 3 în topul celor mai bogaţi oameni din Marea Britanie, cu o avere de 25 miliarde lire sterline, potrivit publicaţiei The Sunday Times.

     

  • Surpriză în Europa: liderul la producţia de lapte la nivelul întregii UE vine din România. CEO-ul companiei: „În viitor, producţia de bălegar ar putea fi mai importantă decât producţia de lapte”

    Dimineaţa de 19 septembrie a început cu paşi grăbiţi pe aleea care despărţea grajdurile proaspăt ridicate de la Straja. În jur, investitori, parteneri, consultanţi şi jurnalişti, veniţi să vadă cu ochii lor ce înseamnă cel mai mare producător de lapte de vacă din Uniunea Europeană – şi surpriza că această companie nu e din Olanda sau Germania, ci din România, în inima Transilvaniei. În aer plutea mirosul amestecat de fân, balegă şi motorină, semn că agricultura modernă are încă rădăcini puternice în tradiţional.

    Între turul prin grajduri şi prezentările din cortul improvizat pentru „Investor Day”, ziua dedicată mai ales celor care „au pariat” deja pe performanţa DN, Peter de Boer, CEO DN Agrar, aruncă o idee care pare că va ţine titlurile publicaţiilor de business reprezentate în sală: „În viitor, producţia de bălegar ar putea fi mai valoroasă decât producţia de lapte”. Nu e o glumă (am întrebat). În spatele cifrelor se află o strategie care combină lactatele cu compostarea, energia verde şi o agricultură circulară menită să transforme deşeurile în resurse.

    Fondat în 2008 ca o afacere de familie de olandezul Jan Gijsbertus de Boer, Grupul DN Agrar a crescut în ritm accelerat şi include în prezent cinci ferme mari, peste 16.000 de capete de animale şi o livrare anuală de 70 de milioane de litri de lapte. Potrivit reprezentanţilor companiei, DN Agrar a devenit astfel cel mai mare producător privat individual de lapte de vacă din Europa. 75% din producţie ajunge la gigantul francez Lactalis. Obiectivele pentru grup sunt mai ambiţioase de atât, pentru că antreprenorii olandezi care dezvoltă afacerea şi-au propus să atingă până în 2030 între 150 şi 200 de milioane de litri pe an. Totul într-un model de business integrat, cu patru piloni: lapte, agricultură vegetală, compostare şi energie verde.

    DN Agrar a raportat pentru primul semestru din 2025 o cifră de afaceri de aproximativ 101 milioane de lei, în creştere cu 22% faţă de perioada similară din 2024, şi un profit net de 27 milioane de lei, aproape dublu (+80%). La nivelul întregului an 2024, compania a realizat venituri consolidate de circa 176 milioane de lei şi un profit net de 32 milioane de lei. Pe bursă (AeRO), DN Agrar are o capitalizare de aproape 460 milioane de lei (aprox. 90–100 milioane de euro), acţiunile companiei tranzacţionându-se recent în jurul pragului de 2,9 lei/titlu.

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • De câte interviuri este nevoie pentru a angaja un executiv? P.S. BUSINESS Magazin a făcut 21 de ani

    Am pornit acest articol de la afirmaţia Elei Moraru, country manager Google România, care a spus, la o întâlnire la cafea, un format ZF/PwC, că atunci când a preluat această poziţie la Google a dat nouă interviuri! Acum, spune ea, se dau doar patru, ceea ce ar putea fi considerat un progres. În 2012, când a trecut prin procesul de recrutare la Google, mă îndoiesc că discuţiile se purtau cu chatboţi, cu AI – Inteligenţa Artificială – sau cu aplicaţii care decid astăzi dacă eşti compatibil sau nu cu o anumită poziţie. La vremea respectivă, interviurile aveau, fără îndoială, o faţă umană. Dar de atunci lucrurile s-au schimbat radical. Astăzi, în prima selecţie intră AI-ul, care face „curăţenie” printre CV-uri: dacă ai ratat să scrii ceva urmărit de algoritm, eşti eliminat din proces. Nimeni nu mai stă să ia la mână sute de CV-uri completate fiecare după cum s-a priceput. Desigur, acest filtru funcţionează pentru poziţiile de mai jos în organigrama unei companii. Pentru poziţiile de top procesul este mult mai complex – acolo salariile şi pachetele de beneficii sunt mai mari, iar deciziile pe care le ia un executiv au consecinţe semnificative. Dar până să ajungi la acest nivel, deja există aplicaţii care îţi pot face profilul din surse deschise, analizând ce ai scris pe Facebook, LinkedIn sau Instagram acum 10-15 ani. Recrutorii sunt uimiţi, chiar speriaţi, de acurateţea aplicaţiilor care analizează un candidat: dacă este compatibil cu o anumită poziţie, dacă poate face faţă stresului, dacă are abilităţi de interacţiune cu ceilalţi. „Feeling-ul” uman din procesul de recrutare începe să fie înlocuit de AI. Pentru cei care aprobă recrutările de top, aceste instrumente preiau o parte din responsabilitatea deciziei. Dacă o companie greşeşte cu alegerea unui executiv de top, acţionarii sau boardul se pot îndrepta spre cei care au semnat în proces. Pentru poziţiile de vârf, CV-ul contează enorm. Trebuie să fie plin de poziţii anterioare solide, de preferat la companii de top. Spre exemplu, m-am uitat la decizia grupului CTP, cel mai mare jucător de pe piaţa logistică din România, care l-a recrutat ca managing director pentru operaţiunile locale pe Ronald Binkofski, un polonez care a lucrat 12 ani pentru Microsoft în regiune, conducând la un moment dat operaţiunile din România şi Polonia. După Microsoft, a lucrat pentru Honeywell în Europa Centrală şi de Est, iar apoi a condus doi ani o companie de software din Polonia, STX Next. Acum a revenit la Bucureşti, de data aceasta într-o companie de logistică. Înaintea lui Binkofski, la CTP a fost Jovan Radosavljevic, fost CEO al Coca-Cola HBC România. Ceea ce vreau să subliniez este că, odată intrat într-un anumit circuit, viaţa te plimbă de la o companie la alta, adesea fără nicio legătură cu domeniul respectiv. Pentru a ajunge într-o poziţie de top, mai ales în multinaţionale, ai nevoie de alte abilităţi decât o specializare strictă. Până acum nu am auzit pe cineva să dea nouă interviuri pentru un post – chiar şi pentru country manager –, dar probabil aşa arăta ierarhia la gigantul american. Prea multă lume crede că procesul de recrutare, în special la vârf, se bazează pe o specializare care poate înclina balanţa. Realitatea este alta: poziţiile de top sunt mai degrabă poziţii politice, unde ipocrizia şi aparenţele cântăresc enorm. Aspectul şi prezentarea externă pot face diferenţa. În faza finală, cunoştinţele şi specializarea pierd aproape întotdeauna în faţa abilităţilor politice de a naviga printre grupurile de interese dintr-o companie. Aşa că, dacă vreţi să accedeţi la o poziţie de top, trebuie să învăţaţi să faceţi politică într-o companie sau să vă vindeţi în afară, în primul rând ca imagine, pentru a atrage atenţia şi a fi recrutaţi de alte companii.   

     

    P.S. Pe 5 octombrie, BUSINESS Magazin a împlinit 21 de ani, iar faptul că este încă pe piaţă într-un domeniu dat peste cap de explozia internetului, de dispariţia printului şi de schimbarea distribuţiei informaţiei este remarcabil. BUSINESS Magazin este o revistă dedicată în special corporatiştilor, un segment care s-a născut şi a crescut odată cu apariţia investitorilor străini la începutul anilor 2000, cu dezvoltarea corporaţiilor şi a joburilor din clădirile de birouri de sticlă, mai puţin din fabrici şi uzine. Este o revistă care caută să descopere trenduri înainte ca ele să câştige teren, o revistă pentru şi despre executivi – fie din multinaţionale, fie din companii româneşti. BUSINESS Magazin încearcă să surprindă viaţa corporaţiilor şi a întregului ecosistem din jurul acestora. Este şi o revistă de analize ale evenimentelor care se petrec în jurul nostru şi care au legătură cu businessul şi cu viaţa socială. BUSINESS Magazin scrie despre business în toate formele lui – companii, fondatori, executivi, antreprenori, branduri şi tot ce gravitează în jurul acestui univers. Şi ca să fac legătura cu ideea articolului – câte interviuri aţi dat pentru un post sau la câte interviuri aţi participat într-o carieră –, şi BUSINESS Magazin are un rol aici: spune poveştile unor executivi, CEO sau antreprenori, pe care astăzi AI-ul şi ChatGPT le pot analiza şi integra într-un proces de recrutare.

    Aşa că să-i urăm revistei BUSINESS Magazin mulţi ani înainte, să rămână martor al evoluţiei businessului românesc – şi nu numai!

    (cristian.hostiuc@zf.ro)