BusinessMagazin

Tag: clienti

  • Bittnet îşi adânceşte pierderile de la 1,1 mil. lei la 5,4 mil. lei în prima parte a anului. Veniturile din contracte cu clienţii ajung la 146 mil. lei, plus 110%

    Grupul de companii de IT Bittnet, listat pe Piaţa Principală a Bursei sub simbolul BNET, a încheiat primele şase luni din 2023 cu o pierdere netă de 5,44 milioane de lei, de la o pierdere de 1,1 milioane de lei în S1/2022, se arată în raportul semestrial publicat la BVB.

    De asemenea, rezultatul operaţional constă într-o pierdere de aproape un milion de lei, faţă de un profit operaţional de 3,6 milioane la 30 iunie 2022. Această pierdere provine aproape integral din pilonul de educaţie (care conţine şi costurile activităţii de grup): 3.8 milioane lei pierdere operaţională, în timp ce activitatea de integrare IT a adus un profit operaţional de 2,9 milioane lei (incluzând aici pierderea de 300.000 lei a proiectului de fonduri nerambursabile), scriu reprezentanţii Bittnet.

    La capitolul „venituri din contracte cu clienţii”, emitentul a raportat suma de 146,05 milioane de lei, în urcare cu 110,2% faţă de primele şase luni ale anului trecut. Cheltuielile operaţionale au însumat 150,6 milioane de lei, plus 125% de la an la an.

    „În anul 2023 am reuşit să adăugăm la portofoliul nostru 400 de clienţi noi (85% din rândul companiilor intrate în grup şi 15% clienţi noi ce provin din creşterea organică a activităţii noastre) (…) Este evident că procesul de aliniere a profitabilităţii necesită un interval de timp semnificativ. Suntem convinşi că am construit o echipă de management care va identifica, testa şi implementa toate soluţiile necesare în fiecare etapă”, reiese din raport.

    Fondată de fraţii Mihai şi Cristian Logofătu în 2007, compania afişează în prezent o valoare de piaţă de circa 165 de milioane de lei, după un declin de 16% al acţiunilor în ultimul an, pe tranzacţii de 33 de milioane de lei.

    În 2023, dinamica acţiunilor BNET indică o scădere de 12,4%, pe un rulaj în valoare de 17,3 milioane de lei. Capitalul social este deţinut în proporţie de 13,7% de Agista Investments şi 13,3% de Impetum Group.

     

  • Kim Fournais, fondator Saxo Bank: Câştiguri oportune pentru cine? Clienţii aşteaptă beneficii pe măsură ce industria se agaţă de dobânzi

    În lumea labirintică a băncilor şi a investiţiilor, în care opacitatea tinde să pretindă că e tradiţie, puţini sunt conştienţi de faptul că, în mijlocul fluxului şi refluxului pieţelor financiare, un număr semnificativ de bănci şi brokeri aleg să-şi păstreze beneficiile majorării dobânzilor băncilor centrale, mai degrabă decât transmiterea acestora către clienţii lor.

    Această practică, deşi nu este vizibilă imediat, are implicaţii semnificative pentru toţi oamenii şi este timpul să aruncăm puţină lumină asupra acestui subiect. Da, industria financiară trebuie să facă bani – la fel şi noi la Saxo – dar echilibrul trebuie să fie corect; trebuie să cultivăm relaţii de win-win cu clienţii noştri.

    Pe măsură ce navigăm pe terenul complex al finanţelor personale, ratele dobânzilor oferite de bănci pot părea un concept ezoteric, îndepărtat de preocupările cotidiene. Cu toate acestea, ceea ce trece adesea neobservat este că nu toate băncile tratează aceste dobânzi în acelaşi mod.

    În timp ce câţiva îmbrăţişează o abordare axată pe client, împărtăşind rapid beneficiile creşterii dobânzilor cu cei care le încredinţează fondurile lor, majoritatea urmează o cale diferită.

    Se pare că jocul bancar – după ani de dobânzi scăzute – este de a culege beneficiile majorărilor, adesea în detrimentul clienţilor lor. Acest lucru este evident în rezultatele trimestriale ale băncilor, unde unii chiar par surprinşi de profiturile raportate – majoritatea ca rezultat direct al luării deciziilor băncilor centrale. Acest lucru a determinat şi autoritatea de reglementare financiară din Marea Britanie să solicite instituţiilor financiare să îmbunătăţească ratele de depozit oferite consumatorilor.

    Cartea de joc pare să fie aceeaşi în toată zona euro, unde rata medie a dobânzii bancare pentru conturile de depozit cu acces instantaneu pentru retail este de doar 0,23% pe o bază anuală. Asta într-un moment în care rata oficială a depozitelor Băncii Centrale Europene (BCE) este de 3,75%!

    Băncile centrale au majorat frecvent dobânzile în ultimul an pentru a reduce inflaţia. În timp ce intenţia din spatele unei astfel de mişcări este de a reduce inflaţia şi cererea agregată, realitatea poate fi cu totul diferită pentru cei care cad victimă a ceea ce pare a fi noua normă.

    Informarea uşor de citit a BCE despre acest subiect descrie impactul negativ asupra creditorilor de la dobânzi mai mari. Dar, după cum recunosc ei, „funcţionează şi invers. Dobânda sunt banii pe care banca ţi-i plăteşte pentru economiile tale, adică atunci când banca împrumută bani de la tine.” Daca chiar aşa a fost…

    Acest lucru ne aduce în miezul problemei. La Saxo, refuzăm să acceptăm status quo-ul. Politica noastră de transmitere imediată a creşterii dobânzilor este un răspuns direct la un peisaj financiar în care interesele clienţilor nu sunt pe deplin servite.

    Recunoaştem că alegerile financiare pe care le fac clienţii noştri nu sunt doar numere pe o foaie de calcul – ele reprezintă vise, aspiraţii şi căutarea unui viitor mai bun. Este responsabilitatea noastră să ne asigurăm că aceste aspiraţii sunt îndeplinite prin acţiuni oportune şi transparente, mai degrabă decât un şir de beneficii întârziate.

    Politica noastră de anunţare imediată a creşterii dobânzilor nu este doar un simplu gest. Este un angajament de a redefini relaţia bancă-client – ratele mai mari ale dobânzilor ne pot aduce beneficii afacerii, dar ar trebui să beneficieze şi clienţii noştri. Credem în win-win.

    Politica arată determinarea Saxo de a pune clienţii – şi succesul acestora – în centrul operaţiunilor noastre. Sper că industria va reflecta asupra priorităţilor ei şi va îmbrăţişa o filozofie bazată pe valorile încrederii, transparenţei şi va pune clientul în centrul ei.

    Luaţi în considerare acest lucru mai mult decât un articol de opinie – este un îndemn la acţiune. Nu doar pentru industrie, ci şi pentru investitori şi cei care economisesc, care ar trebui să ceară mai mult de la băncile lor.

    A îmbrăţişa schimbarea înseamnă a trece peste curentele care sunt la modă. Pe măsură ce luăm această poziţie, invităm întregul ecosistem financiar să ni se alăture în remodelarea normelor de economisire şi investiţie – pentru că fiecare client merită să se bucure de beneficiile pe care le-a câştigat şi fiecare instituţie ar trebui să aspire să pună interesele clienţilor pe primul loc.

     


     

     

  • Tranzacţie surpriză. Bitdefender, compania de securitate cibernetică înfiinţată de Florin Talpeş, îşi extinde prezenţa internaţională cu o nouă achiziţie. Au anunţat că au cumpărat o companie din Singapore. „Termenii tranzacţiei sunt confidenţiali”

    Bitdefender, lider global în domeniul securităţii cibernetice, a anunţat astăzi finalizarea procesului de achiziţie a companiei Horangi Cyber Security, cu sediul în Singapore. Achiziţia sporeşte capabilităţile de monitorizare a suprafeţei de atac din portofoliul de produse şi servicii Bitdefender şi permite clienţilor de business din întreaga lume să depăşească o gamă mai largă de provocări la adresa securităţii cibernetice, inclusiv detecţia vulnerabilităţilor şi erorilor de configurare, reglementările şi conformitatea în medii hibride şi multi-cloud. 

     

    „Pe măsură ce adopţia multi-cloud creşte rapid în toate industriile, organizaţiile se confruntă cu o provocare nemaiîntâlnită de a gestiona eficient mii de setări de configurare, permisiuni, identităţi şi drepturi pentru a rămâne sigure şi conforme. Achiziţia companiei Horangi permite Bitdefender să-şi ajute clienţii să rezolve aceste provocări în mod direct şi reprezintă un punct de referinţă în strategia noastră de soluţii de securitate în drumul spre inovare continuă”, spune Florin Talpeş, cofondator şi CEO al Bitdefender.  

     

    Bitdefender îşi îmbogăţeşte platforma unificată de analiză a riscurilor şi a securităţii GravityZone cu soluţiile de vârf Horangi – Cloud Infrastructure Entitlement Management (CIEM) şi Cloud Security Posture Management (CSPM). Aceste soluţii oferă clienţilor de business Bitdefender, furnizorilor de servicii de securitate administrate (MSP) şi partenerilor capabilităţi critice de reglementare şi conformitate a securităţii în cloud, pe lângă prevenirea ameninţărilor, protecţie, detecţie a atacurilor şi răspuns la incidente, la cel mai înalt nivel.  

     

    „Observăm un interes puternic din partea organizaţiilor care doresc să consolideze controalele lor de securitate moderne la nivel de endpoint-uri şi infrastructura de securitate în multi-cloud, alimentat de nevoia crescută pentru o monitorizare cuprinzătoare a suprafeţei de atac, generată de adopţia şi dependenţa de infrastructura de cloud şi de serviciile de cloud native, în vederea transformării digitale şi sprijinirii afacerilor lor. Achiziţia Horangi ajută Bitdefender să-şi îmbunătăţească platforma GravityZone cu produse şi servicii adiacente critice care plasează compania într-o poziţie favorabilă pentru o viitoare creştere, pe măsură ce tot mai multe organizaţii adoptă aceste tehnologii şi îş sporesc rezilienţa cibernetică”, spune Michael Suby, research vice president, security & trust at IDC. 

     

    Într-un studiu global recent care a vizat 400 de profesionişti în securitate informatică, extinderea capabilităţilor în mai multe medii (on premise, cloud, hibrid) şi complexitatea soluţiilor de securitate cibernetică reprezintă principalele lor provocări (43%), urmat îndeaproape de lipsa competenţelor necesare de securitate (36%). Includerea capabilităţilor Horangi în portofoliul Bitdefender va permite clienţilor să abordeze cu succes aceste provocări.  

     

    Achiziţia companiei Horangi aduce servicii de securitate cibernetică la nivel înalt, plus o echipă de experţi analişti în securitate certificaţi CREST, echipe „red team” şi consultanţi în securitate. Portofoliul de servicii Horangi va completa şi extinde serviciile Bitdefender Managed Detection and Response (MDR), adăugându-se la o echipă de elită de specialişti în securitate cibernetică care detectează, validează şi opresc atacurile în timp real pentru clienţii din mediul de afaceri la nivel global. 

     

    „Este un nou capitol captivant pentru Horangi. Iniţiativa noastră strategică alături de Bitdefender se aliniază perfect cu viziunea companiei – de a proteja organizaţiile de atacurile cibernetice. Împreună, atingem oportunităţi imense pentru afacerea noastră şi pentru clienţii noştri”, spune Paul Hadjy, cofondator şi CEO al Horangi Cyber Security.  

     

    Termenii tranzacţiei sunt confidenţiali.  

     

  • Libra Internet Bank, profit net de 160 milioane lei, în creştere cu 46% în primul semestru din 2023, la venituri de 340 milioane lei, cu un plus de 42%

    Libra Internet Bank, membră a grupului american de investiţii New Century Holdings, a încheiat primul semestru din 2023 cu un profit net de 160 milioane lei, în crestere cu 46% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2022, în timp ce veniturile s-au majorat cu 42%, la 340 milioane lei, potrivit raportului financiar.

    Activele nete ale băncii au avanat cu 6%, la 10,30 miliarde lei, faţă de finele anului trecut, iar portofoliul net de credite a crescut cu 7,5%, la 6,46 miliarde lei.

    Veniturile din dobanzi au crescut în primele şase luni din 2023 cu 44,5%, al 277 milioane lei, iar cele comisioane cu 48,5%, la 34 milioane lei.

    Cheltuielile operaţionale au crescut cu 10,9%, in care cheltuielile cu personalul au crescut cu 29%.

    Activitatea de creditare (portofoliul brut de credite) a avut un plus de 7,6%, cele mai mari cresteri inregistrandu-se pe segmentul Microfinantare (Ă15%) si Agribusiness (Ă20%). Creditele in lei au crescut cu 6%, in timp ce creditele in valuta cu 8%.

    În ceea ce priveşte depozitele atrase de la clienţi, acestea se ridică la 8,67 miliarde lei, din care 35% de la persoane fizice, 41% de la clientii persoane juridice şi 24% de la clientii din categoria profesiilor liberale.

    Anul trecut, Libra Internet Bank a obţinutun profit net de 238,1 milioane lei, în creştere cu 31,4%.

    Libra Internet Bank este specializată în finanţarea unor domenii precum profesiile liberale, dezvoltatorii imobiliari şi agribusiness.

     

  • Care sunt soluţiile magazinelor mari pentru a-şi fideliza clienţii într-o eră în care infidelitatea este la ordinea zilei

    Într-o perioadă în care clienţii sunt mai puţin fideli decât oricând, într-o eră în care relaţiile – chiar şi cele interumane, darămite cele dintre consumatori şi branduri – sunt mai scurte şi mai instabile decât oricând, programele de loialitate sunt mai valoroase ca niciodată. Reduceri, oferte speciale – personalizate în funcŢie de istoric, premii sau puncte. Acestea sunt câteva dintre avantajele pe care restaurantele, retailerii, companiile aeriene sau lanţurile hoteliere le promovează când vine vorba de programele proprii de loialitate.

    În România, acest instrument de fidelizare a sosit mai târziu, dar a prins repede la public, iar cel mai concludent exemplu îl reprezintă programele dezvoltate de marii retaileri alimentari, care adună peste 1 milion de membri fiecare. De ce se înghesuie consumatorii să descarce aplicaţii, să aibă carduri virtuale sau fizice? Care-i şmecheria? „Criza actuală, ce se remarcă printr-o creştere rapidă a costului vieţii, i-a determinat pe retailerii din întreaga lume să apeleze la programe de loialitate, pe care comercianţii le folosesc ca un mecanism pentru a atrage şi pentru a fideliza cumpărători”, spune Dan Butler, senior international retail analyst în cadrul companiei de cercetare de piaţă IGD. În ultimul an şi jumătate, inflaţia record, creşterea ratelor dobânzilor şi, în general, scumpirea tuturor bunurilor şi serviciilor i-au determinat pe consumatori să fie mai atenţi la modul în care îşi cheltuie banii.

    Astfel, oamenii caută acum mai mult decât oricând în ultimii ani preţuri mici, oferte şi reduceri. Şi caută magazinele care le oferă aceste avantaje. Fidelitatea faţă de un brand sau faţă de un retailer şi-a pierdut din farmec. Tocmai aceste schimbări ale comportamentului de consum, care vin după câţiva ani de uptrading – adică de orientare către produse mai scumpe şi focus mai mic pe preţ –, fac ca importanţa programelor de loialitate să crească în ochii retailerilor. „Cred că pentru aceste programe, un termen mai potrivit ar fi acela de scheme de recompense, dat fiind că, în general, consumatorii tind să fie parte din mai multe simultan. Mai exact, oamenii caută cele mai bune oferte analizând propunerile mai multor retaileri”, explică analistul de la IGD. Acest fapt este dovedit chiar de cifrele înaintate de către marii jucători din retailul alimentar local.

    Business Magazin a trimis solicitări către toţi cei zece actori din comerţul modern pentru a cere detalii despre programele de loializare şi numărul de membri. Şapte companii au răspuns, în timp ce Lidl, Selgros şi Cora nu. Programele de loialitate ale Kaufland, Carrefour, Metro, Penny, Auchan, Profi şi Mega Image adună aproape 11 milioane de membri, adică mai bine de jumătate de oameni (persoane individuale) din populaţia României. În realitate însă, numărul este mai mic, dat fiind că sunt persoane care au carduri la mai multe reţele simultan. „Eu susţin cardurile de fidelitate. Reducerile pot fi consistente, mai ales la produsele pe care le cumperi constant. Dacă îţi faci cumpărături des din acelaşi loc, un card de fidelitate ajută mult”, spune Adriana A., care este membru al mai multor programe de loialitate atât în comerţul alimentar, cât şi în retailul farma. Ea adaugă că printre beneficiile identificate se numără reducerile personalizate, mai ales la anumite produse care se găsesc frecvent în coşul propriu de cumpărături, şi punctele pe care le poţi acumula şi folosi ulterior. „În Europa, am văzut tot mai mulţi retaileri care pariază masiv pe ofertele din aplicaţiile proprii, oferind consumatorilor varii tipuri de dealuri pentru a-i încuraja pe aceştia să folosească schemele de loializare. Una dintre cele mai des întâlnite promoţii este aceea prin care cei care utilizează aplicaţia au preţuri mai mici la anumite articole”, explică Dan Butler de la IGD. El adaugă că grupul german Lidl, care este şi liderul comerţului alimentar din România, este cel mai activ jucător în acest „război” al loializării, aplicaţia Lidl Plus fiind lansată în toate cele 30 de pieţe europene unde compania e prezentă, dar şi în SUA. Retailerul încearcă să atragă cumpărători prin discounturi pe bază de cupoane de reducere, dar oferă şi o serie de premii. Mai exact, după scanarea cardului virtual şi după încheierea sesiunii de shopping, clienţii primesc aceste beneficii. 

    Unul dintre primele programe de loializare din piaţă este cel al grupului Metro, care însă nu se adresează clienţilor finali, ci companiilor, mai exact revânzătorilor şi operatorilor HoReCa. Magazinele companiei sunt de tip cash & carry, adică angro, nu puncte de retail. „Metro Plus, programul de loialitate cu care ne adresăm antreprenorilor din industria ospitalităţii şi celor din comerţul tradiţional, a fost lansat în anul 2017.”  Pentru a fi eligibili în cadrul programului, clienţii persoane juridice trebuie să aibă cel puţin o achiziţie lunară şi o valoare totală a achiziţiilor de peste 15.000 de lei pe lună pentru un bonus de 1% din sumă sau de peste 25.000 de lei pe lună pentru un bonus de 2% din valoare. În cazul în care clientul este şi partener al LaDoiPaşi (reţea de franciză lansată de Metro), el primeşte un bonus suplimentar de 1,5% din valoarea achiziţionată. „Mai mult, punctele de loialitate acumulate (1 leu â 1 punct bonus) pot fi folosite ca metodă de plată complementară la achitarea facturii în magazinele Metro România, clienţii putând să le utilizeze pentru a acoperi până la 50% din valoarea unei facturi.”

    Programele de loialitate ale Kaufland, Carrefour, Metro, Penny, Auchan, Profi şi Mega Image adună aproape 11 milioane de membri. Sunt însă şi persoane care au carduri la mai multe reţele simultan.

    Anual, peste 50.000 de antreprenori din HoReCa şi revânzători folosesc acest program, explică reprezentanţii comerciantului. În retail, acolo unde clienţii sunt persoane fizice, numerele sunt mult mai mari. De departe, cel mai popular program de loialitate din comerţul modern (din rândul companiilor care au răspuns solicitării BM) este cel al Kaufland, care are peste 3 milioane de membri. „În România, peste 3 milioane de persoane folosesc Kaufland Card în prezent – fie în varianta digitală, fie cardul fizic, tradiţional. Acest număr continuă să crească”, spune Valer Hancaş, director de comunicare şi corporate affairs la Kaufland România. Programul a fost lansat în 2019, iniţial ca program pilot în România, iar ulterior a fost implementat în toate ţările în care retailerul e prezent. Pentru a se înscrie, clienţii trebuie să descarce aplicaţia „Kaufland – Oferte şi noutăţi” şi să îşi configureze noul cont de client. „Aplicaţia oferă acces la Kaufland Card, oferă reduceri speciale în magazinele noastre şi ale partenerilor, dar şi posibilitatea de a colecta stele pentru şi mai multe oferte. Pentru cei care preferă varianta fizică a cardului, acesta poate fi obţinut la biroul de informaţii din incinta magazinelor Kaufland.” Pentru retailer, spune Valer Hancaş, Kaufland Card este  cel mai la îndemână instrument prin care compania îşi poate cunoaşte mai bine clienţii. „Ne permite să ţinem pasul cu modificările din comportamentul de consum, să adaptăm ofertele. Tratăm fiecare client la nivel individual (…).” Prin scanarea Kaufland Card la fiecare sesiune de cumpărături, clienţii sporesc atât numărul, cât şi relevanţa promoţiilor personalizate, care se actualizează săptămânal în secţiunea dedicată din aplicaţie, explică executivul. 

    Pentru perioada următoare, planul este de a optimiza programul prin creşterea gradului de personalizare a ofertelor, adaugă Hancaş.  „Kaufland şi-a dezvoltat aplicaţia Kaufland Card care este acum disponibilă în toate cele opt pieţe europene unde reţeaua activează. Compania-soră a Lidl oferă avantaje similare în aplicaţie. Totuşi, există un grad mai mare de personalizare a promoţilor pe baza achiziţiilor anterioare (comparativ cu Lidl – n.red.)”, spune analistul de la IGD, care adaugă că astfel retailerul poate fideliza mai facil clienţii. Urmărind comportamentul de consum îndeaproape, cu ajutorul tehnologiei, retailerii pot oferi preţuri mai mici şi reduceri chiar la cele mai achiziţionate bunuri, fapt ce îi poate determina pe clienţi să revină în anumite magazine în detrimentul altora. „Noile tehnologii şi digitalizarea au adus Mega Image şi mai aproape de clienţi, prin dezvoltarea programului de loialitate.

    De-a lungul anilor, am avut diverse campanii (temporare – n.red.) de loialitate”, spun reprezentanţii lanţului de supermarketuri şi magazine de proximitate Mega Image. Ei fac referire la campaniile ce vizau achiziţia de produse pentru copii, de articole pentru gătit şi casă (accesorii de bucătărie) sau de bunuri din zona de wellbeing (trolere, aşternuturi şi prosoape) la preţuri reduse pe baza unor puncte obţinute anterior la cumpărături. „Însă, în urmă cu mai bine de cinci ani, am lansat un program de loialitate care să aducă beneficii concrete pe tot parcursul anului.” Pe baza cardului de fidelitate Connect, clienţii au acces la oferte specifice semnalizate în magazine, ei pot acumula puncte de fidelitate care le oferă reduceri şi pot avea oferte personalizate conform istoricului de cumpărături. „Avem peste un milion de utilizatori activi ai cardului Connect şi scopul nostru este să ajungem la cât mai mulţi.” Deşi în bună măsură programele lansate de retaileri sunt similare ca scop şi mod de lucru, există şi unele deosebiri. „Carrefour ţinteşte să atragă cumpărătorii care sunt atenţi la ce mănâncă, care sunt preocupaţi de sănătate, dar şi de mediu, şi asta prin programul de loialitate Act for Good. Utilizatorii primesc adesea promoţii la produse mai sănătoase, spre exemplu”, spune Dan Butler.

    Lansat în urmă cu doi ani, programul a ajuns la 1,6 milioane de membri. Teodor Gurgui, mobile, loyalty & UX development manager în cadrul Carrefour România, spune că Act for Good, program disponibil în aplicaţia Carrefour, oferă beneficiile unui card de fidelitate, cu oferte speciale şi acces la experienţe, dar are şi o componentă de a face bine comunităţii printr-o donare de puncte.  „Dezvoltat şi creat exclusiv în România, Act for Good integrează nevoile consumatorilor cu cele ale producătorilor locali într-un program complet. În cei doi ani de la lansare, prin intermediul platformei de loialitate, Carrefour a realizat peste 300.000 de donaţii, a sprijinit 24 de ONG-uri partenere, a oferit 56 de experienţe unice, precum degustări la cramele din programul Deschidem Vinul Românesc sau grădinărit în Grădina Noastră din Vărăşti, şi a activat peste 243 de provocări ce le-au adus clienţilor vouchere şi premii.”

    Deşi primele programe de loialitate din retailul alimentar au apărut acum circa cinci ani, există companii care au intrat recent în horă. Este cazul Profi, care s-a aşezat la această masă în aprilie 2022. Reţeaua a integrat programul de loialitate în apliaţia ProfiAPP, iar astăzi acesta are 1,75 de milioane de participanţi. „Aplicaţia Profi şi interacţiunea directă cu clienţii permit o înţelegere mai profundă a comportamentului de consum”, spun reprezentanţii reţelei. Ei adaugă că vor să adăuge noi funcţionalităţi în aplicaţie, inclusiv notificări personalizate şi recomandări bazate pe preferinţele individuale ale clienţilor. De asemenea, intenţionează să extindă parteneriatele pentru a oferi avantaje suplimentare prin intermediul acestui program de loialitate. Executivul de la IGD spune că unii furnizori ai retailerilor plătesc pentru a fi parte a acestor promoţii din aplicaţii, astfel că pentru comercianţi, programele de loializare devin nu doar instrumente de cercetare, ci şi surse de venituri. „Pentru a-i atrage şi fideliza pe consumatori, va fi nevoie de diferenţiere. Ce se întâmplă pe alte pieţe europene poate reprezenta un indicator pentru ce va urma şi în România. Vedem tot mai multe programe de tip abonament, ce oferă consumatorior discounturi mai mari sau livrare gratuită în cazul cumpărăturilor online, iar asta în schimbul unei sume lunare sau anuale.” Un astfel de program este Genius, al grupului eMAG, care cuprinde pe lângă retailerul cu acelaşi nume şi supermarketul online Freshful.

    Dan Butler mai spune că anumite categorii de clienţi vor fi targetate de anumite cluburi ale căror baze vor fi puse de retaileri. Poate fi vorba, spre exemplu, de familii tinere, care pe baza apartenenţei la un anumit club, vor putea primi reduceri la produsele pentru copii. Sau chiar vor primi articole-cadou.„Ne propunem să ducem programul nostru de loializare la următorul nivel: comunităţi de clienţi, promoţii ultrapersonalizate, noi categorii de experienţe, beneficii extinse, responsabilitate şi sustenabilitate, servicii şi parteneri”, confirmă Tiberiu Dăneţiu, director de marketing la Auchan România. Programul de fidelitate MyCLUB Auchan a fost lansat în urmă cu doi ani şi a ajuns la peste 1,5 milioane de membri. „În timp, MyCLUB Auchan a evoluat, iar astăzi este un adevărat club cu reduceri pe loc la cumpărături, cu soluţii de economisire precum bani înapoi pentru cumpărăturile efectuate – acordaţi ca bonus pe cardul de fidelitate, cu promoţii personalizate sau oferte acordate unor grupuri de clienţi (părinţi, pasionaţi de sport sau consumatori fideli de anumite categorii de produse), cu servicii dedicate în exclusivitate membrilor, cu experienţe inedite (precum excursii cu autorulota sau vizite la fabrici artizanale de bere etc.). Există, de asemenea, acţiuni concrete prin care membrii să contribuie la protejarea planetei, dar şi la alte acţiuni de responsabilitate şi sustenabilitate.” Tiberiu Dăneţiu spune că marketingul modern este unul al segmentării şi al personalizării bazate pe date, al relaţiei unu la unu bidirecţionale. Datele permit retailerului să îşi construiască mai bine sortimentaţia, să adapteze politica promoţională, să comunice mai eficient. „În cadrul programului de loialitate Penny Loyalty se regăsesc oferte speciale pentru utilizatorii de card Penny, vouchere dedicate acestora exclusiv în aplicaţie, dar şi campanii punctuale pe care le derulăm de-a lungul întregului an. Avem, în acest moment, aproximativ 2 milioane de membri înrolaţi în programul de loialitate. Dintre acestia, aproximativ 50% au fost activi în ultimele şase luni”, confirmă oficialii discounterului german Penny importanţa şi popularitatea acestor programe în rândul consumatorilor autohtoni.

    Unii furnizori ai retailerilor plătesc pentru a fi parte a promoţiilor din aplicaţii şi din schemele de fidelizare, astfel că pentru comercianţi, programele de loializare devin nu doar instrumente de cercetare, ci şi surse de venituri.

    Oamenii caută oferte şi promoţii şi astfel sunt tentaţi să se alăture unuia sau mai multor programe de loializare oferite de retailerii alimentari, mai ales că în România o bună parte din venit (circa 30%) merge către bunuri de larg consum. Totuşi, aceste instrumente nu sunt benefice doar consumatorilor, ci şi retailerilor care, într-o perioadă dificilă, cu putere de cumpărare în scădere, caută tot mai multe modalităţi pentru a câştiga cotă de piaţă. Astfel, un client fidel este acum mai valoros decât acum câţiva ani când erau bani în piaţă şi când oamenii aveau disponibilitate să cheltuie. „Vom continua să vedem scheme de loializare dezvoltate de retaileri pentru că şi ei beneficiază de pe urma lor. Acestea oferă date vitale despre comportamentul de consum, astfel încât companiile vor putea personaliza ofertele şi vor putea fideliza clienţii. Plus că aceste aplicaţii sunt şi o modalitate de promovare targetată ce oferă retailerilor oportunitatea să obţină venituri suplimentare (banii plătiţi de producători – n.red.) într-o perioadă dificilă, în care marjele sunt în scădere”, e de părere analistul de la IGD. Într-un an marcat de inflaţie record, deci de scumpiri pe bandă rulantă, unele produse chiar dublându-şi preţul, este interesant de observat şi ce s-a întâmplat cu profitul marilor retaileri. Deşi reţelele au anunţat în mod frecvent că au absorbit o bună parte din majorările de preţ (deci că şi-au diminuat marja) sau că nu au adăugat nimic peste scumpirile venite de la furnizori, cifrele arată că profitul net a crescut în cazul majorităţii. Profi şi Cora sunt singurele reţele pe pierdere netă – lucru neschimbat faţă de 2021, în timp ce Metro şi Kaufland şi-au diminuat profitul cu 41,5% şi, respectiv, 0,3%. Toţi ceilalţi şaşe jucători au anunţat creşteri de câştig net. Mai mult decât atât, la unii actori avansul este mult peste cel al cifrei de afaceri, semn că şi-au îmbunătăţit marja, nu că şi-au redus-o. Lidl, Selgros, Auchan şi Mega Image sunt cele mai evidente exemple, creşterea profitului fiind două până la opt ori mai rapidă decât cea a cifrei de afaceri. Cumulat, profitul net din comerţul modern a ajuns la un pas de 2,5 mld. lei, cu 13,3% peste nivelul din 2021. Avansul profitului a fost sub cel al cifrei de afaceri, însă acest lucru s-a datorat în special pierderilor Profi, de 286 mil. lei, mai mult decât duble faţă de 2021. Cifra de afaceri cumulată a celor zece jucători din comerţul modern s-a apropiat pentru prima dată de pragul de 100 mld. lei, după o creştere de 18,5% versus 2021. Aceste evoluţii sunt specifice însă anului trecut, un an în care deşi comportamentul de consum a dat semne de schimbare, în special în semestrul secund, retailerii nu au apelat la arma ofertelor. În 2023 însă, lucrurile s-au schimbat. Moda promoţiilor şi a reducerilor a revenit în acest an în marile lanţuri de supermarketuri şi hipermarketuri, retailerii moderni apelând din nou mai activ la această „armă” pentru a anima consumul privat care este afectat de o inflaţie în continuare de două cifre, adică de peste 10%. Astfel, în primul trimestru din acest an, ponderea vânzărilor la promoţie în total vânzări din comerţul modern a ajuns la 22%, în urcare de la 20,4% la nivelul lui 2022, arată datele companiei de cercetare de piaţă RetailZoom. Mai exact, din 100 de lei cheltuiţi de un român, 22 de lei au mers către produse la ofertă. O parte dintre oferte sunt cele oferite prin programele de loialitate. Această evoluţie reprezintă o schimbare de direcţie după ce în ultimii ani ponderea vânzărilor la promoţie în total vânzări din comerţul modern s-a situat pe un trend descendent, coborând de la 25% în 2018 la 20,4% anul trecut. Astfel, anul acesta apare prima mişcare în sens opus. Iar programele de fidelizare nu fac decât să pună umărul la acest trend.

    Cu cât oamenii vor folosi mai mult aplicaţiile şi cardurile lanţurilor de supermarkerturi şi hipermarketuri, cu atât acestea vor şti mai bine ce mănâncă şi ce bea fiecare, ce cumpără şi ce caută. La fel ca în cazul inteligenţei artificiale şi al reţelelor de sociale, aceste programe de loializare pot fi văzute ca un instrument benefic de către consumatori sau ca o formă de control al comportamentului la cumpărături. Răspunsul variază. Iar diavolul stă în detalii.    ■

     

    Fidelitate înainte de toate?

    Ce programe de loialitate au conturat marii retaileri

    Retailer:
    Carrefour

    Program de loialitate: Act for Good

    Lansare: 2021

    Număr de membri: 1,6 milioane de clienţi activi din aplicaţie

    Descriere:

    Prin programul Act For Good, accesibil prin Carrefour App, clienţii primesc la fiecare sesiune de cumpărături puncte, oferte exclusive sau au şansa să deblocheze vouchere ori experienţe. Totodată, programul are şi o componentă socială.

    „În cei doi ani de la lansare, prin intermediul platformei de loialitate, Carrefour a realizat peste 300.000 de donaţii, a sprijinit 24 de ONG-uri partenere, a oferit 56 de experienţe, precum degustări la cramele din programul Deschidem Vinul Românesc sau grădinărit în Grădina Noastră din Vărăşti, şi a activat peste 243 de provocări ce le-au adus clienţilor vouchere şi premii.”

     

    Comerciant:
    Metro

    Program de loialitate:
    METRO PLUS

    Lansare: 2017

    Număr de membri: peste 50.000 de antreprenori HoReCa şi revânzători

    Descriere:

    Pentru a fi eligibili în cadrul programului, clienţii Metro România, persoane juridice, trebuie să aibă cel puţin o achiziţie lunară şi o valoare totală a achiziţiilor de peste 15.000 de lei/lună pentru un bonus de 1% din sumă sau de peste 25.000 de lei/ lună pentru un bonus de 2% din valoare. În cazul în care clientul este şi partener al LaDoiPaşi, el primeşte un bonus suplimentar de 1,5% din valoarea achiziţionată.

    Punctele de loialitate acumulate (1 leu = 1 punct bonus) pot fi folosite ca metodă de plată complementară la achitarea facturii în magazinele Metro România, clienţii putând să utilizeze puntele pentru a acoperi până la 50% din valoarea unei facturi. Punctele acumulate într-o lună au o valabilitate de şase luni de la data acordării lor.

     

    Retailer:
    Penny

    Program de loialitate: Penny Loyalty

    Lansare: 2018 (relansare după un refresh al programului odată cu legea GDPR)

    Număr de membri: circa 2 milioane de membri

    Descriere:

    În cadrul programului de loialitate se regăsesc oferte speciale pentru utilizatorii de card Penny, vouchere dedicate acestora exclusiv în aplicaţie, dar şi campanii punctuale derulate de-a lungul întregului an.

    „Clienţii primesc oferte dedicate programului de loialitate (produse la preţuri speciale, concursuri sau tombole cu premii). Pe de altă parte, le sărbătorim ziua de naştere cu discounturi la cumpărături şi sunt primii care află noutăţile săptămânii, astfel încât să vină cu lista de cumpărături gata pregătită.”

     

    Retailer:
    Kaufland

    Program de loialitate: Kaufland Card

    Lansare: 2019

    Număr de membri: peste 3 milioane de persoane folosesc Kaufland Card (fie în varianta digitală, fie cardul fizic)

    Descriere:

    Programul de loialitate Kaufland Card a fost lansat în 2019, iniţial ca program pilot în România, iar ulterior a fost implementat în toate ţările în care grupul e prezent.

    Pentru a se înscrie în program, clienţii trebuie doar să descarce aplicaţia „Kaufland – Oferte şi noutăţi” şi să îşi configureze noul cont de client.

    „Aplicaţia oferă acces uşor la Kaufland Card, reduceri speciale în locaţiile noastre şi ale partenerilor, dar şi posibilitatea de a colecta stele pentru şi mai multe oferte.”

    Pentru cei care preferă varianta fizică a cardului, acesta poate fi obţinut la biroul de informaţii din incinta magazinelor Kaufland.

    Retailer:
    Auchan

    Program de loialitate:
    MyCLUB Auchan

    Lansare: 2021

    Număr de membri: peste 1,5 milioane

    Descriere:

    MyCLUB Auchan oferă reduceri pe loc la cumpărături, soluţii de economisire precum bani înapoi pentru cumpărăturile efectuate – acordaţi ca bonus pe cardul de fidelitate, promoţii personalizate sau oferte acordate unor grupuri de clienţi (părinţi, pasionaţi de sport sau consumatori fideli de anumite categorii de produse), servicii dedicate în exclusivitate membrilor clubului, experienţe inedite (excursii cu autorulota sau vizite la fabrici artizanale de bere etc.). El oferă şi acţiuni concrete prin care membrii să contribuie la protejarea planetei sau la alte acţiuni de responsabilitate şi sustenabilitate.

     

     

    Retailer:
    Profi

    Program de loialitate: ProfiAPP

    Lansare: 2022

    Număr de membri: 1,75 de milioane

    Descriere:

    Programul oferă avantaje specifice, inclusiv oferte targetate, vouchere, jocuri cu premii ce constau în produse gratuite şi bonusuri în lei, în funcţie de achizitiile lunare pe care clienţii le fac.

     

    Retailer:
    Mega Image

    Program de loialitate: Connect

    Lansare: 2018

    Număr de membri: peste 1 milion de utilizatori activi

    Descriere:

    Pe baza acestui card, clienţii pot beneficia zilnic de oferte specifice semnalizate în magazine, pot acumula puncte de fidelitate care le oferă reduceri reale pentru fiecare sesiune de cumpărături şi pot avea oferte personalizate conform istoricului de cumpărături.

     

    Notă: Business Magazin a trimis solicitări tuturor celor zece jucători din comerţul modern local, dar Lidl, Selgros şi Cora nu au răspuns.

    Sursă: Companiile

  • Reţeaua 5 to go s-a extins în acest an cu 64 de cafenele, iar cifra de afaceri din S1 s-a majorat cu 55%. ”Ne aşteptăm să ajungem la 150 de cafenele deschise în 2023 şi se remarcă şi o estompare a crizei forţei de muncă”

    Reţeaua 5 to go a semnat în acest an circa 13 contracte de franciză pe lună, extinzându-se cu 64 de cafenele, în timp ce cifra de afaceri din primul semestru este cu 55% mai mare decât în perioada similară din 2022.

    Lunar, cafenele 5 to go înregistrează circa 1,65 milioane de clienţi, lanţul având în total 500 de unităţi în 97 de oraşe.

    „Semnăm lunar aproximativ 13 noi contracte de franciză, iar 97% dintre contractele deja active au fost prelungite, ceea ce dovedeşte eficienţa acestui model de business şi valoarea parteneriatelor pe care am reuşit să le construim cu francizaţii noştri. Comunicăm îndeaproape cu fiecare antreprenor şi acţionăm ca o echipă, pentru a ne asigura că toate locaţiile respectă standardele 5 to go şi oferă clienţilor experienţe pozitive de consum.Pe lângă deschiderea de noi unităţi, lansări de produse şi consolidarea prezenţei în retail, pregătim multe alte suprize pentru clienţii noştri în perioada următoare“, a declarat Lucian Bădilă, cofondator 5 to go.

    Valoarea medie a bonului a crescut în acest an, la 12,6 lei la nivel naţional şi 16 lei în anumite zone.

    „Aceste rezultate sunt o surpriză plăcută mai ales pentru că vin într-un context economic provocator, care a adus creşteri de preţuri şi a impus o adaptare sau chiar resetare a obiceiurilor de consum. Cu toate acestea, am reuşit să ne menţinem ritmul alert de creştere, iar a doua parte a anului se preconizează chiar mai productivă decât prima, astfel că ne aşteptăm să depăşim bugetul estimat şi să ajungem la 150 de cafenele deschise în 2023. Se remarcă şi o estompare a crizei forţei de muncă, ceea ce nu poate fi decât o veste extrem de bună“, a declarat Radu Savopol, cofondator 5 to go.

    Din cele aproximativ 500 de unităţi 5 to go din România, cifră pe care brandul îşi propune să o dubleze în următorii 4 ani, 64 au fost deschise anul acesta, la care se adaugă 33 de locaţii renovate. În plus, reţeaua are şi 5 locaţii dedicate zonei drive, cu vizibilitate crescută pe drumurile naţionale, iar în luna iulie a fost deschis primul flagship store la Braşov.

    Strategia de extindere vizează şi pieţele internaţionale, reţeaua având cinci locaţii în Ungaria, deschise sau în curs de amenajare, dar şi în Marea Britanie, Franţa şi Belgia.

     

  • Acasă la bar

    Dacă unii au stat mai mult acasă în ultimii ani şi au profitat de moment ca să-şi mai înfrumuseţeze locuinţa, în Statele Unite ale Americii a apărut o nouă modă în vremea restricţiilor, care s-a păstrat şi după eliminarea lor: barul casnic. Acesta nu este însă amplasat în interior, ci în spatele casei, fie legat de o anexă acesteia, fie construit special, scrie Wall Street Journal.

    Există baruri mai ieftine (câteva mii de dolari) care se pot cumpăra online şi asambla de către clienţi, după cum există şi unele mai scumpe, care se asamblează de către specialişti în curtea clientului. În funcţie de locul disponibil, barul din curte poate fi prevăzut doar cu tejghea şi scaune sau mai are loc şi pentru ceva cum ar fi un televizor. Se poate apela chiar la un arhitect sau un designer în cazul în care se doreşte un bar care să poată fi folosit de gazde pentru a-şi servi invitaţii la petreceri la piscină, caz în care clientul trebuie să scoată din buzunar cel puţin 50.000 de dolari.

  • Nimic nu mai surprinde în lumea crypto: Sam Bankman-Fried, co-fondator al FTX, este acuzat de avocaţii propriei companii că îşi plăteşte asistenţa juridică din banii furaţi de la clienţi

    Sam Bankman-Fried, co-fondatorul FTX, a fost dat în judecată în Delaware de avocaţii fostei sale companii, care îl acuză pe el şi pe asociaţi ai acestuia că au furat sute de milioane de dolari, scrie CNBC.

    Avocaţii caută să recupereze fonduri de la Bankman-Fried şi de la alţi foşti directori ai FTX. Aceştia susţin că oferirea de cadouri a fost unul dintre modurile prin care banii au fost furaţi, tatăl lui Sam Bankman-Fried primind un asemenea cadou în valoare de 10 milioane de dolari.

    Din această sumă o mare parte a fost redirecţionată către conturile bancare ale co-fondatorului FTX în luna ianuarie 2022. Avocaţii companiei mai susţin că din fondurile furate Sam Bankman-Fried îşi plăteşte asistenţa jurdică în procesele împotriva sa.

    Co-fondatorul FTX este acuzat de fraudă, luare de mită, precum şi încălcări ale legii finanţării companiilor electorale, după ce exchange-ul condus de acesta a dat faliment la sfârşitul anului trecut. Compania sa, evaluată cândva la 32 de miliarde de dolari, s-a prăbuşit aproape peste noapte, după ce lichidităţile s-au epuizat şi clienţii nu şi-au mai putut retrage fondurile.

  • Schimburile comerciale dintre SUA şi România s-au triplat în ultimii 15 ani, la peste 5 miliarde de dolari anual, iar numărul companiilor americane prezente local s-a dublat, la aproape 1.000 de firme

    Schimburile comerciale dintre SUA şi România s-au triplat în ultimii 15 ani, ajungând la o valoare de peste 5 miliarde de dolari annual, iar numărul companiilor americane prezente local s-a dublat, până aproape de 1.000 de firme.

    În total, aceste companii cumulează peste 110.000 de locuri de muncă, potrivit unui comunicat al First Bank, bancă deţinută de fondul american de investiţii J.C. Flowers.

    ”Fiecare client şi fiecare afacere sunt unice, de aceea le oferim toată atenţia noastră şi punem comunicarea în prim-plan, indiferent dacă interacţionăm online sau în timpul vizitelor în sucursalele noastre. Pentru a răspunde nevoilor tot mai complexe ale antreprenorilor români, diversificăm în mod constant portofoliul de produse. În acelaşi spirit, FIRST BANK continuă şi în acest an strategia de digitalizare, având în vedere scopul nostru declarat de a oferi clienţilor noştri o experienţă digitală, cu o interacţiune umană autentică. Îmbunătăţim în mod constant aplicaţiile mobile şi platforma de internet banking pentru ca experienţa şi comunicarea clientului cu banca să fie cât mai facilă, dar să îi aducă şi plus-valoare.”, a declarat Henk Paardekooper, CEO FIRST BANK, cu ocazia sărbătoririi ZIlei Independenţei.

    Anul trecut, valoarea creditelor acordate de First Bank în România a crescut cu 19%, ajungând la 4,9 miliarde de lei, creşterea fiind susţinută mai ales de împrumuturile ipotecare, dar şi pe cele acordate clienţilor Corporate şi IMM.

    În plus, banca a lansat un produs dedicat companiilor care doresc să instaleze panouri fotovoltaice, în vederea recuperării cheltuielor cu energia electrică.  

    First Bank are sediul la Bucureşti şi operează prin intermediul a 40 de sucursale, având aproape 1000 de specialişti angajaţi şi aproximativ 130.000 de clienţi activi.

     

  • Citatul săptămânii: Daniel Gross, CEO Penny România: Clientul nu vrea să cumpere româneşte dacă produsul respectiv e mai scump

    Clientul nu vrea să cumpere româneşte dacă produsul respectiv e mai scump. Preţ, promoţie şi apoi „made in Ro”, asta e ordinea priorităţilor.