BusinessMagazin

Tag: cifra de afaceri

  • Povestea tânărului care şi-a propus să reinventeze lumânarea şi să o transforme într-un produs de lux

    O lumânare parfumată schimbă ambianţa oricărei încăperi. Este dovedit – aproape – ştiinţific. Cu acest gând în minte a lansat Andrei Lupuşoară afacerea Kandel’s, un brand de astfel de lumânări de lux, produse în Bucureşti şi destinate lumii întregi.

    „Ideea de a începe un business în acest domeniu ne-a venit în anul 2019 şi atunci am început un research. Ulterior, am dedicat câteva luni pentru testare. La ora actuală, toată materia primă este adusă din Europa de Vest. Am lansat produsele la începutul anului 2020, chiar înainte de pandemie”, povesteşte Andrei Lupuşoară.

    Ţinând cont de natura businessului gândit de el, o sursă importantă de inspiraţie în definitivarea designului şi alegerea aromelor pentru fiecare lumânare este viitoarea lui soţie. Andrei este absolvent al unui program de master în Fonduri Europene la Academia de Studii Economice din Bucureşti şi a profesat o perioadă în acest domeniu. A continuat cu un job în industria HoReCa, apoi a decis că, totuşi, antreprenoriatul este meseria care i s-ar potrivi mai bine.

    „Investiţia iniţială a fost de aproximativ 4.000-5.000 de euro. Principala provocare pe care am avut-o, fiind la început de drum şi având un buget limitat, a fost să prioritizez acţiunile esenţiale, care să mă ajute să lansez produsele pe piaţă. O mare parte din investiţie a fost dedicată testării unui număr mare de variante de lumânări, produse, arome, până să ajungem la acelea care să reprezinte cel mai bine viziunea noastră.”

    Lumânările parfumate din ceară de soia – elementul central al brandului Kandel’s – au avantajul că nu dăunează aerului respirabil din încăpere, deoarece au o ardere curată şi aduc un miros plăcut, în comparaţie cu alte tipuri de lumânări. În plus, ceara de soia creşte considerabil durata de viaţă, spune Andrei Lupuşoară.
    Preţul de pornire pentru o lumânare parfumată de acest tip este de 120 de lei (20-25 de euro), dar costurile variază în funcţie de produs, de colecţie, de cantitate sau design.

    „Noi putem onora şi comenzi pentru ocazii speciale, unde, în funcţie de solicitările clientului, preţul poate merge de la 10 euro – pentru produsele mini – până la 200 de euro.”

    Clienţii sunt atât persoane fizice, cât şi businessuri, Kandel’s fiind conceput după un model de business care presupune vânzările atât în sistem B2B (business to business), cât şi în sistem B2C (business to consumer). Astfel, unele lumânări sunt potrivite şi pentru persoanele care vor să ataşeze arome vacanţelor în care merg, şi hotelurilor, de pildă.
    „Avem deja discuţii cu câteva lanţuri hoteliere pentru parteneriate, însă ne luăm timp în selectarea contractelor, pentru a ne asigura că acoperim cât mai bine nevoia clienţilor.”

    Lumânările Kandel’s pot să se integreze foarte bine şi în spauri, săli de yoga, săli de meditaţie, biblioteci, florării, restaurante, cafenele, confiserii, adaugă antreprenorul.

    Anul 2020, aşa dificil cum a fost până acum, ar trebui să aducă brandului Kandel’s o cifră de afaceri de 15.000-17.000 de euro, cu o marjă de profit de 35%, potrivit estimărilor lui Andrei Lupuşoară, cu un singur angajat. Dacă lucrurile vor urma trendul aşteptat, el se gândeşte să continue investiţiile în producţie, dar şi să crească numărul de angajaţi.

    MentaLife – clinică de sănătate mintală (Satu Mare)
    Fondatori: Cătălin şi Mihaela Cismaş
    Investiţie iniţială: 350.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2020: 100.000 de euro
    Prezenţă: Satu Mare

    Woodbe – atelier de obiecte din lemn (Piatra Neamţ)
    Fondatori: Renata Dălălău şi Daniel Chindea
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată în 2020: 25.000 de euro
    Prezenţă: online

    HorseEye – program de educaţie asistată de cai (Bucureşti)
    Fondatori: George şi Corina Leca
    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti, Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu

    Amis de la Fête – food-truck cu brânză raclette şi vinuri franţuzeşti (Bucureşti)
    Fondatori: Oana Moşanu şi Aurelien Marie
    Investiţie iniţială: 35.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 25.000 de euro
    Prezenţă: la festivaluri şi târguri

    Sorrisi – atelier care produce lumânări sculptate manual (Urlaţi, jud. Prahova)
    Fondatoare: Roxana Gordan
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 35.000 de lei (peste 7.000 de euro)
    Prezenţă: online, pe site-ul propriu şi pe eMag marketplace

    Didi Craft – producţie de cărţi senzoriale pentru copii şi jucării educative (Târgovişte)
    Fondatoare: Andra Tudor
    Investiţie iniţială: 40.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 60.000 de lei (aproape 13.000 de euro)
    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Skeptic Dog – studio de animaţie 2D
    Fondatori: Andra Berilă şi Bogdan Crivoi
    Investiţie iniţială: 3.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 250.000 de lei (53.000 de euro)
    Prezenţă: naţională şi internaţională

    Mousserie – atelier cu dulciuri şi macarons (Bucureşti)
    Fondatoare: Roxana Tănase
    Investiţie iniţială: 102.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 70.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Milla Milla – brand de rochii (Bucureşti)
    Fondatoare: Ludmila Corlăţeanu
    Prezenţă: online

    Rubik School – şcoală cu model de învăţare alternativă (Bucureşti)
    Fondatoare – Luiza Apostu
    Investiţie iniţială: 30.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 41.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

  • Daniel Alexandru Nanu, director zona retail /BCR (Bucureşti): „Îmi doresc un rol de top/middle management, din care să pot influenţa în mod real lucrurile.”

    ROL OCUPAT ÎN COMPANIE:  Din funcţia actuală mă ocup de coordonarea şi implementarea strategiei de business retail (persoane fizice, persoane juridice cu cifră de afaceri de sub 1 milion de euro), în cadrul unei arii din Bucureşti. Aria coordonată are un efectiv de peste 200 de colegi în 30 de unităţi retail BCR, din şase grupuri de unităţi (assets under management de aproximativ 650 de milioane de euro). Obiectivele principale ţin de deservirea clienţilor şi realizarea obiectivelor de business precum şi de customer care, customer satisfaction, business development, educaţie financiară şi alte iniţiative aflate în continuă dinamică. 

    CELE MAI IMPORTANTE ROLURI PROFESIONALE AVUTE PÂNĂ LA ACEASTĂ FUNCŢIE: Coordonator naţional microîntreprinderi (persoane juridice cu cifră de afaceri mai mică de 1 milion de euro), unde mă ocupam de coordonarea unei structuri de management cu 29 de colegi, pentru businessul de microîntreprinderi coordonator regional microîntreprinderi (Bucureşti) de asemenea, un rol mai puţin formal, dar la fel de important, este cel de architect (ambasador) al BCR în cadrul organizaţiei. Este un proiect tare drag mie, care se ocupă de îmbunătăţirea culturii interne a organizaţiei, pe baza unor valori comune.

    ROLUL PROPUS PENTRU ANUL 2030: Îmi doresc un rol de top/middle management, din care să pot influenţa în mod real lucrurile, în cel puţin două direcţii. Prima se referă la adaptarea continuă a businessului, de pliere pe specificul fiecărei perioade şi de a reuşi să aduc valoare reală clienţilor, inclusiv îmbunătăţirea nivelului de educaţie financiară al acestora. A doua este despre relaţia de parteneriat de lungă durată şi dorinţa de a participa activ în dezvoltarea antreprenoriatului românesc, de la nivelul de idee sau ideal până la transformarea în realitate şi implementarea în piaţă.

    CEO/ANTREPRENOR ADMIRAT: O admir foarte mult pe Monica Cadogan, fondator şi CEO al Vivre. Monica a fondat un business de succes de la zero, un business care acum a devenit regional. În tot acest timp, a reuşit să-şi păstreze valorile şi principiile, un lucru foarte important şi greu de făcut. Mai mult, îmi place viziunea pe care a avut-o şi o are în continuare, dar şi că este mereu ancorată în realitate şi cu privirea spre viitor.

  • Povestea tinerei care îşi trăieşte visul la doar 26 de ani. A construit o afacere plecând de la dragostea pentru maşina de cusut a familiei

    În atelierul ei din Cluj-Napoca, Ştefania scoate la iveală zi de zi noi articole, de la cuiburi pentru bebeluşi (baby nests), jucării pentru dentiţie, centre de activitate (baby gyms), până la articole vestimentare.

    „Eu mă ocup de tot procesul, de la design până la livrare, un proces format din mulţi paşi, însă pe care îmi face plăcere să-l parcurg, ştiind că produsul final va ajuta părinţii de nou-născuţi şi nu numai, în perioada frumoasă şi solicitantă care le stă înainte”, povesteşte Ştefania Iancovici.

    A urmat cursurile Liceului de Arte Plastice Romulus Ladea din Cluj-Napoca, perioadă în care s-a ataşat de maşina de cusut care îşi făcea veacul prin casă. Aşa că, după absolvire, a urmat alte cursuri – de formare antreprenorială, dar şi de croitorie şi calificare profesională.

    „Pentru a acumula experienţă, am lucrat o perioadă într-o fabrică de confecţii textile şi broderie. În 2017, împreună cu soţul meu, am deschis o afacere de familie, un barbershop situat în Cluj-Napoca, după care am prins curaj pentru a-mi realiza visul, şi anume deschiderea unui atelier de croitorie.”

    S-a speriat de birocraţia pe care o presupunea accesarea unor fonduri europene oferite pentru startupuri, aşa că a aşteptat până când a putut porni micul atelier cu fonduri proprii. În aprilie 2020, la un an de la acel moment, a lansat brandul IAN Kids, iar la începutul lunii iulie a devenit funcţional şi magazinul online.

    „Ştiam de la început că voi merge pe materiale sustenabile şi un mod etic şi responsabil de realizare a articolelor, aşadar ştiam că asta presupune un cost final puţin mai ridicat faţă de preţurile producătorilor din România”, spune Ştefania Iancovici.

    Acum, odată lansat brandul pentru copii, tânăra vrea să dezvolte şi o linie de articole pentru adulţi, sub numele IAN Wear. Vizaţi ar urma să fie, astfel, părinţii celor care poartă sau folosesc IAN Kids, dar nu numai. Şi chiar dacă acum contextul economic, puternic afectat de pandemie, îşi face simţite efectele mai ales în rândul afacerilor mici, Ştefania Iancovici are planuri de creştere.

    „Este adevărat că se menţine o nesiguranţă şi o frică în rândul antreprenorilor şi al clienţilor din cauza pandemiei, însă eu privesc cu optimism viitorul. Industria textilă este una dintre cele mai poluante din lume, iar consumerismul a ajuns la cote alarmante.”

    Pe site-ul Ian Kids, un baby nest, adică un mic cuib în care se pot răsfăţa cei mici, costă 370 de lei, o bavetă sau o căciuliţă costă 50 de lei, iar o pătură este, în funcţie de model, între 75 şi 270 de lei.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Moon Resort – case mobile pentru turişti (Buşteni)
    Fondator: Cristian Brînză
    Investiţie iniţială: 100.000 de euro
    Prezenţă: Buşteni

    Mezanin Market – târguri cu antreprenori români (Bucureşti)
    Fondatoare: Silvia Floareş
    Cifră de afaceri în 2019: 45.000 de euro
    Prezenţă: Palatul Universul din Bucureşti

    Frez – activităţi de producţie, băcănie, wine & coffee bar (Piteşti)
    Fondatori: Iulia Dincă şi Alexandru Gheorghe
    Investiţii: 500.000 de euro
    Cifră de afaceri estimată pentru 2020: 250.000 de euro
    Prezenţă: Piteşti

    Oriel Beer – brand de bere artizanală (Bucureşti)
    Fondatori: Ioana Coca şi Laurenţiu Mândrilă
    Investiţie iniţială: 55.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 200.000 de lei (circa 42.000 de euro)
    Prezenţă: 37 de localuri din Bucureşti şi restul ţării

    Joy2Wander – serviciu de închirieri autorulote (Bucureşti)
    Fondatori: Manuela şi Răzvan Păduraru
    Investiţie iniţială: 15.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 100.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la Zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero. În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro. Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Arsis, cel mai mare retailer de telefoane mobile controlat de un român, a făcut un profit de 5,4 mil. lei în 2019. Cifra de afaceri a companiei a stagnat în 2019 la 153,2 mil. lei

    Arsis Trading, cel mai mare retailer GSM controlat de un antreprenor local, a înregistrat în 2019 un profit net de 5,4 mil. lei, în creştere cu 21% faţă de anul anterior, conform datelor disponibile pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice. Marja câştigului net pentru 2019 a fost de 4% din cifra de afaceri.

    Arsis Trading, care este deţinut integral de antreprenorul Radu Mirea, este unul dintre cei mai vechi jucători de pe piaţa de retail GSM, care a intrat în business în 1998 ca partener al Connex (actualul Vodafone), cu care are o relaţie exclusivă şi în prezent. Arsis obţine venituri de la Vodafone sub forma unor comisioane pentru vânzarea serviciilor furnizate de operator şi din comercializarea de telefoane, tablete şi accesorii.

    Cifra de afaceri a companiei a stagnat în 2019 la 153,2 mil. lei (32,3 mil. euro). Numărul mediu de angajaţi ai companiei a crescut cu 18 persoane, la 748 de persoane. La finalul anului 2019 compania avea datorii totale de 51,6 mil. lei, în creştere cu 6 % faţă de anul anterior.

    Odată cu absorbţia reţelei GSM Germanos de către Telekom România Mobile Communications şi renunţarea de către operator la acest brand în favoarea T, Arsis a devenit practic cea mai mare reţea de magazine de retail de telecom de pe piaţa locală.

     

  • Servicii şi strategii noi pentru nevoi schimbate

    „Comportamentul de cumpărare al clienţilor vechi nu s-a schimbat semnificativ, doar că s-a ajustat în funcţie de tipul de activitate a fiecăruia. Înainte de pandemie clienţii aveau activităţi de birou şi de recreere, iar serviciile de curăţătorie erau implicit necesare. Dacă înainte un client cu abonament premium consuma 1,5 abonament lunar, în perioada stării de urgenţă consumul de abonamente a scăzut la 0,75 abonamente/lună/client”, notează Cristina Tarasevici, cofondator al Blue Lagoon Clean.

    Lanţul de curăţătorii ecologice a fost lansat în 2013, iar investiţia în deschiderea primului punct de lucru s-a ridicat la 100.000 de euro. Anul trecut, compania a înregistrat o cifră de afaceri de 4 milioane de lei, iar pentru 2020 estimările iniţiale vizau o creştere de până la 4,7 milioane de lei şi o creştere de 50% a profitului. Estimările după începutul pandemiei situează însă cifra de afaceri în jurul valorii de 3 milioane de lei, iar „din punct de vedere al profitabilităţii, luăm toate măsurile necesare astfel încât să nu avem o valoare negativă, deşi pierderile până în acest moment depăşesc 500.000 de lei”, spune Vlad Elias.

    O scădere semnificativă a fost înregistrată şi pe segmentul clienţilor noi, „acei clienţi care abia începeau să folosească serviciile de curăţătorie în general”. Potrivit Cristinei Tarasevici, schimbarea de comportament în rândul acestora a fost cauzată de incertitudinea veniturilor după pandemie. O altă modificare constatată a fost migrarea clienţilor de la punctele de lucru către serviciul de colectare şi livrare gratuită. „Odată cu pandemia am reuşit să adăugăm un segment de clienţi care să aibă certitudinea dezinfectării hainelor, cerinţă pe care o putem satisface în condiţiile în care la începutul lunii martie am schimbat detergenţii folosiţi în procesul de curăţare, aceştia având avizul Ministerului Sănătăţii”, adaugă antreprenoarea.

    Chiar şi pe perioada stării de urgenţă, toate unităţile companiei au rămas deschise. În prezent businessul funcţionează prin trei centre, două în Bucureşti şi unul în Pantelimon – „cel mai mare din sud-estul Europei”, dar serviciile afacerii sunt disponibile pe întreg teritoriul Capitalei şi în Ilfov, în limita a 15 kilometri, prin serviciul de colectare şi livrare gratuită. Produsele aduse cel mai des la curăţat în unităţile Blue Lagoon Clean sunt: cămăşile, costumele, rochiile şi gecile. Din totalul vânzărilor, articolele de casă reprezintă 30%, în special covoarele, lenjeriile, perdelele şi draperiile.
    Pentru a depăşi provocările aduse de scăderea cererii, una dintre strategiile businessului a fost să lanseze un serviciu adiţional celui de bază: „Le-am oferit clienţilor posibilitatea să le facem cumpărăturile de fiecare dată când apelau la serviciile noastre de curăţătorie. Astfel am răspuns la două nevoi – cea legată de dezinfectarea articolelor de îmbrăcăminte, dar şi cea de distanţare socială.”

    De asemenea, în primăvară compania a dezvoltat un kit de lămpi germicidale, idee născută din „nevoia de a ne asigura că putem desfăşura activitatea în siguranţă atât pentru clienţi, cât şi pentru angajaţi”, spune Vlad Elias. La momentul respectiv, achiziţia unei lămpi UVC de capacitate mică, de 36W, se ridica la peste 3.000 de lei, „fără a avea o automatizare care să o facă utilizabilă în condiţii de siguranţă”. Produsul nou-dezvoltat are însă un preţ mai mic, de 2.400 de lei, dar şi o putere mai mare, de 110W. Lansarea noului model de lămpi nu a fost lipsită de provocări. „Iniţial am încercat să importăm piesele necesare, dar acest lucru nu a fost posibil deoarece termenele de livrare ar fi fost foarte lungi. Ne-am documentat şi am comandat toate piesele necesare din România, aspect care a generat însă un cost mare de producţie.”

    Din rândul altor investiţii bugetate pentru acest an, antreprenorul spune că planurile pentru 2020 prevedeau finalizarea unei aplicaţii ERP/CRM destinată gestionării companiei şi a relaţiei cu clienţii. „Până în martie am reuşit să finalizăm penultimul modul, cel de facturare, urmând ca modulul ce conţine aplicaţia de plasare a comenzilor pentru client să fie gata până la finalul anului.” Investiţia totală în produs a depăşit 25.000 de euro şi reprezintă axul central al dezvoltării viitoare a companiei, atât prin puncte de lucru proprii, cât şi prin francize. Potrivit lui Elias, investiţia într-un punct de procesare într-un centru comercial se ridică la 100.000-120.000 de euro, în timp ce investiţia într-un centru de preluare în sistem de franciză se ridică la 15.000-20.000 de euro. „Dacă discutăm despre un centru de procesare de dimensiunea celui din Pantelimon, investiţia depăşeşte 600.000 de euro.”
    Tot pentru anul în curs reprezentanţii businessului au în vedere începerea demersurilor pentru construcţia unei hale de procesare, care, ţinând cont de situaţia economică actuală, va fi cel mai probabil finalizată la sfârşitul anului viitor, investiţia ridicându-se la 500.000 de euro. Pe termen mediu şi lung, obiectivele companiei sunt: să devină prima opţiune a clienţilor în materie de servicii profesionale de curăţătorie, dar şi să deschidă un centru de procesare de dimensiunea celui din Pantelimon în fiecare sector din Bucureşti, lucru care se va concretiza „în funcţie de abilitatea de a atrage un investitor strategic”. În ceea ce priveşte extinderea în afară Capitalei, aceasta se va face în sistem de franciză.

  • Ce puteţi citi în noua ediţie de Business MAGAZIN

    Doar 16 companii antreprenoriale româneşti au avut în 2019, la finalul a 30 de ani de capitalism, o cifră de afaceri de cel puţin un miliard de lei. Care sunt cele mai mari firme controlate de antreprenori români după cifra de afaceri veţi putea citi în cea mai recentă ediţie a Business MAGAZIN.

    Piaţa imobiliară a trecut prin diverse încercări, una dintre cele mai răsunătoare fiind criza din 2008. Cât te costă să fii proprietar în Bucureşti, în contextul noii crize?

    Pandemia de COVID-19 a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte sănătatea şi sistemul imunitar. Achiziţiile de produse bio şi naturale au explodat în acest context, dupa cum spune Ciprian Stancu, fondatorul unui magazin online de profil.

    Călin Popescu a transformat ideea celui de-al treilea ecran inteligent într-un produs vandabil – oglinda inteligentă de fitness Vaha. Disponibilă deocamdată doar în Germania, aceasta ar putea ajunge în curând şi în România. Deocamdată, firma a strâns finanţări de peste 20 de milioane de euro şi îşi plănuieşte expansiunea din Berlin.

    Soarta familiei Benetton, cândva simbol al antreprenoriatului italian, a luat o direcţie nefericită după ce prăbuşirea unui pod de infrastructură i-a adus imperiul infrastructurii în colimatoriul guvernului populist de la Roma, scrie Politico. Care este povestea imperiului Benetton?

     

    Despre toate aceste subiecte, dar si despre altele, cititi in cel mai nou numar de Business MAGAZIN

  • 30 de ani de capitalism românesc. 16 companii antreprenoriale au spart pragul de 1 miliard de lei

    Doar 16 companii antreprenoriale româneşti au avut în 2019, la finalul a 30 de ani de capitalism, o cifră de afaceri de cel puţin un miliard de lei. Faţă de 2018, capitalismul „mare” românesc a mai câştigat o firmă, iar faţă de 2017 sunt patru companii în plus. Ce va fi însă după 2020, un an de zbucium pentru întreaga economie?

    Capitalismul românesc, cu 30 de ani împliniţi în buletin, are – la finalul anului 2019 – 16 companii antreprenoriale „miliardare în lei”.

    Sunt multe? Sunt puţine? În top 500 companii din Europa Centrală şi de Est, realizat de Coface, sunt doar 5 firme româneşti deţinute de antreprenori români. Polonia are peste 20, potrivit estimărilor ZF.
    Cu siguranţă şi în România ar fi putut fi mai multe, dar marile tranzacţii semnate în toţi aceşti ani au dus în tabăra capitalului străin alte businessuri antreprenoriale care ar fi putut râvni la un astfel de clasament. Mai sunt şi o parte din capitaliştii României din prima generaţie care şi-au dezvoltat afacerile bazându-se pe mai multe companii, astfel că businessul lor adună sute de milioane de lei anual din firme diferite, dar nu ajung cu o singură companie din grup la un astfel de prag.

    Ce companii ajung însă la pragul de un miliard de lei şi peste după bilanţurile depuse în 2019?
    Dedeman Bacău (bricolaj), Fildas Trading (distribuitor de medicamente) şi Altex (retailer electro-IT) sunt cele mai mare trei companii antreprenoriale din România în 2019, la fel ca şi în 2018, prima cu afaceri de peste 8 mld. lei, iar celelalte două cu vânzări peste pragul de 4 mld. lei.

    În total sunt 16 com­panii antreprenoriale cu afaceri de peste un miliard de lei în 2019, cu una mai mult faţă de 2018 şi cu patru peste nivelul din 2017, un record absolut pentru businessul antreprenorial românesc. Clasamentul ia în calcul doar entităţile fiscale aşa cum apar la Registrul Comerţului, şi nu grupuri de firme sau rezultate consolidate anunţate de companiile listate.

    Cele 16 mari companii antreprenoriale au avut în 2019 o cifră de afaceri cumulată de 40 miliarde de lei, în creştere cu 11% faţă de 2018, o marjă de profit de 6% (rezultat net cumulat de 2,1 mld. lei în 2019) şi 45.000 de angajaţi, cu 1.500 de oameni în plus faţă de 2018.

    Iulian Stanciu este singurul antreprenor cu două companii în top 16, ambele cu afaceri de peste un miliard de lei. Network One Distribution, din distribuţia IT&C, a avut în 2019 o cifră de afaceri de 1,3 mld. lei, iar reţeaua de magazine Flanco a raportat vânzări de 1,2 mld. lei.

    Chimcomplex cu activele bune din industria chimică preluate de Ştefan Vuza, de la Oltchim şi producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia-Mare (Vladimir Iacob şi Marius Şelescu) sunt singurele firme cu activităţi de producţie prezente în topul celor mai mari firme antreprenoriale din România.

    „Miliardarii antreprenori” au reuşit în 2019 să aibă şi businessuri profitabile, 15 dintre cele 16 firme fiind pe plus, cu un record al profitului net de peste 1,2 mld. lei în cazul reţelei de bricolaj Dedeman din judeţul Bacău, controlată de Adrian şi Dragoş Pavăl. Pe pierderi este doar Chimcomplex, cu două platforme industriale la Borzeşti şi Râmnicu-Vâlcea. Firma a raportat un minus de 44 mil. lei în 2019.

    Tot ca un reper important, 2019 este primul an în care sunt şapte companii antreprenoriale peste 2 mld. lei, după ce traderul de energie Tinmar, controlat de Augustin Oancea a crescut cu peste 28% în 2019 faţă de anul precedent.
    Augustin Oancea, fondatorul grupului din energie Tinmar, vine din a doua generaţie de capitalişti ai României, cea de după anul 2000. În 2001, el punea bazele grupului din energie Tinmar, iar prima tranzacţie cu energie a făcut-o în 2007. Un deceniu mai târziu, Tinmar Energy, cea mai mare companie din grup, intra în clubul celor mai mari zece companii antreprenoriale din România, clasament unde se află şi acum.

    Nucleul companiilor mari antreprenoriale de astăzi, cel puţin la vârf, se află însă în prima generaţie de capitalişti ai României, cei care au pornit afaceri la începutul anilor 1990.„Orice antreprenor trebuie să aibă o rezervă de oxigen”, spunea Dragoş Pavăl, acţionar al Dedeman Bacău în urmă cu un deceniu, într-un supliment dedicat primilor 20 de ani de capitalism, realizat de Ziarul Financiar.

    Dedeman nu se afla atunci printre cele mai mari zece companii antreprenoriale din România, retailerul avea 3.000 de angajaţi şi 16 magazine, dar continua să se extindă pe o piaţă a bricolajului care pierdea 25% din vânzări în 2009, un alt an de criză economică. În 2019, Dedeman Bacău este cea mai mare companie antreprenorială locală, cu afaceri de peste 8 mld. lei şi 10.000 de locuri de muncă create. Iar ambiţia fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl nu a rămas doar în zona comerţului românesc, ei au preluat participaţii importante în ultimii ani la firme din industrie, producţia de medicamente sau în zona pieţei imobiliare. „Rezerva de oxigen” despre care vorbea Dragoş Pavăl în 2009 este mai necesară acum mai mult ca oricând.

    La fel ca şi în cazul Dedeman, poveştile unora dintre antreprenorii care au construit jucătorii miliardari din economie au fost spuse chiar de ei, despre alţii s-au strâns în 30 de ani frânturi de informaţii. Sunt şi antreprenori însă care nu au oferit niciun interviu în tot acest timp, antreprenori care nu au fotografii publice, miliardari fără chip.

    Producătorul de mobilă Aramis Invest din Baia Mare este cel mai mare exportator cu capital privat românesc, dar antreprenorii Vladmir Iacob şi Marius Şelescu, cei care au construit businessul Aramis, nu au ieşit niciodată cu interviuri sau declaraţii legate de povestea lor. Nici fondatorii Mairon Galaţi, firmă cu afaceri de peste 1 mld. lei, în comerţul cu metale, nici Alin Niculae, antreprenorul din spatele traderului de carburanţi Oscar Downstream, nici cel mai important acţionar al Smart Diesel din Arad, trader de carburanţi nu sunt figuri publice cunoscute.

    În clubul miliardarilor antreprenori din economie a intrat în fiecare din ultimii ani cel puţin câte un nou jucător, iar bilanţul celor 30 de ani se opreşte la 16 companii. 2019 a fost însă un an bun pentru businessul românesc, un an de creştere economică, de creştere a consumului. 2020 a venit însă ca un tăvălug peste economie odată cu măsurile impuse de încercarea de a limita răspândirea pandemiei de COVID-19, iar la final de an fiecare companie în parte nu va mai arăta la fel. Primele date arată că PIB-ul României a scăzut cu 4,7% în primul semestru din 2020 faţă de S1/2019, după o creştere firavă în primul trimestru şi un declin de 10% în trimestrul doi din 2020 faţă de T2/2020.  

    Adrian şi Dragoş Pavăl, acţionari ai Dedeman Bacău
    Cifră de afaceri: 8,2 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 10.769
    Profit net: 1,2 mld. lei

    Adrian şi Dragoş Pavăl sunt doi matematicieni care au pornit de la zero în comerţ în primii ani după revoluţie şi au avut nevoie de zece ani pentru a ajunge la formatul reţelei Dedeman – magazine cu o suprafaţă medie de vânzare de 8.000 de metri pătraţi şi zeci de mii de articole listate. Primul intrat în afaceri a fost Dragoş Pavăl, care acum este preşedintele companiei Dedeman, iar la scurt timp i s-a alăturat şi fratele său, Adrian Pavăl.

    Au mers de la început pe strategia extinderii prin achiziţii de locaţii, mizând în primii ani de dezvoltare în special pe zona Moldovei. Ulterior, fraţii Pavăl au extins reţeaua la nivel naţional, au construit cel mai mare retailer de bricolaj, cel mai mare jucător cu capital românesc din comerţ şi din întreaga economie.

    Anca Vlad, fondator al grupului Fildas-Catena
    Cifră de afaceri (Fildas Trading): 4,2 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 1.145
    Profit net: 134  mil. lei

    Anca Vlad, proprietara distribuitorului de medicamente Fildas şi a reţelei de farmacii Catena, a creat firma cu numărul 800 în primii ani de capitalism din România. Deşi brandul Catena, din retailul farmaceutic, este cel mai extins din industrie, imaginea antreprenoarei care a fondat reţeaua a rămas una discretă.

    În cazul afacerii dezvoltate de Anca Vlad, imaginea brandului creat de ea – Catena – beneficiază de o notorietate mult mai mare decât a fondatoarei. În topul firmelor antreprenoriale este însă prezent doar distribuitorul de medicamente Fildas Trading, care are afaceri de 4,2 mld. lei pe o singură entitate fiscală. În cazul farmaciilor Catena însă, afacerea este administrată pe mai multe companii, deşi cumulat şi aici cifra de afaceri trece de 4 mld. lei anual.

    Dan Ostahie, fondator al Altex
    Cifră de afaceri: 4 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 3.546
    Profit net: 75,4  mil. lei

    Dan Ostahie şi-a început cariera de antreprenor în 1991, după terminarea facultăţii, importând televizoare second hand din Elveţia. A pornit cu 10.000 de dolari, împrumutaţi de la bancă, şi pentru care a pus gaj casa părinţilor, iar în 2019 a ajuns la 4 mld. lei cifră de afaceri şi poziţia de lider pe piaţa electrocasnicelor.

    Etapele cruciale în dezvoltarea Altex au avut loc în 1996 şi 2009. Primul hop a fost marcat de inflaţia galopantă şi de creşterea dobânzilor la 140%. A închis jumătate din reţea şi a continuat să vândă electrocasnice. Până în 2003, când a preluat strategia de dezvoltare şi a preluat prima poziţie în topul electroretailerilor. Prin criza financiară din 2009 a trecut tot prin restructurare, dar şi acela a fost un moment depăşit păstrând în continuare prima poziţie în retailul specializat.

    Iulian Stanciu, acţionar al Flanco şi al Network One Distribution (NOD)
    Cifră de afaceri NOD: 1,34 mld. lei
    Cifră de afaceri Flanco: 1,21 mld. lei


    Iulian Stanciu şi-a asociat invariabil numele cu brandul eMAG – cel mai puternic retailer din online-ul românesc –, al cărui business îl conduce şi unde e acţionar minoritar. Acelaşi antreprenor este şi proprietarul Flanco – al doilea jucător de pe piaţa de electro-IT şi controlează şi distribuitorul de echipamente IT Network One Distribution (NOD).

    După rezultatele din 2019 Iulian Stanciu este primul antreprenor român cu două businessuri diferite în topul companiilor antreprenoriale cu afaceri de peste 1 mld. lei. Cum a început afacerile? I-a plăcut programarea, a fost atras de calculatorare.

    Prin ’90, după ce părinţii i-au cumpărat un calculator, a început să colecţioneze şi să vândă jocuri. În anul III de facultate s-a angajat ca agent comercial, iar înainte de a termina facultatea a întemeiat prima sa firmă.

    Ştefan Vuza, acţionar al Chimcomplex
    Cifră de afaceri: 1,27 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 2.039
    Pierdere netă: 44 mil. lei

    Ştefan Vuza a intrat în afaceri în 1993, când înfiinţează compania SCR (Serviciile Comerciale Române) în Piatra Neamţ, la care deţinea 45% din acţiuni. Firma avea un capital social de 100.000 lei vechi iar ca obiect de activitate principal comerţul.

    În 1999 grupul ajunge să administreze mai multe centre comerciale, stabilind relaţii de parteneriat cu peste 1.500 de firme în 12 centre comerciale situate în şase judeţe (3 în Moldova, 2 în Ardeal şi unul în Oltenia), potrivit datelor de pe site-ul firmei.

    Ambiţia lui Vuza în industria chimică l-a determinat să cumpere activele bune ale Oltchim din Râmnicu-Vâlcea în 2018, potenţialul celor două platorme industriale din Vâlcea şi Borzeşti (Bacău) fiind de un miliard de euro în câţiva ani. „România este complet captivă importurilor de medicamente şi produse chimice pentru că nu a avut niciodată o politică sustenabilă în domeniu, dar acum a venit momentul. În condiţiile date avem o singură opţiune, aceea de a ne dezvolta în ţară un sector chimic puternic, aşa cum era în urmă cu 30 de ani”, arăta recent Ştefan Vuza într-un îndemn adresat industriei chimice şi farmaceutice din România.

    Eugen Banciu, acţionar al Farmaciilor DONA
    Cifră de afaceri: 1 mld. lei
    Nr. de angajaţi: 1.956
    Profit net: 14 mil. lei

    Medicul Eugen Banciu renunţa la o profesie în medicină pentru a înfiinţa prima farmacie Dona în anul 1992, care a ajuns la peste 335 de unităţi la nivel naţional, fiind al treilea jucător din piaţa retailului farmaceutic. Patru ani mai târziu, în 1996, punea bazele Farmexpert, distribuitor de medicamente, pe care urma să-l vândă în 2013 către Alliance Boots. Antreprenorul a dus grupul Dona la primul miliard de lei în 2019, fiind prima dată când compania SIEPCOFAR, care deţine farmaciile, trece de acest prag. Compania este cel mai tânăr miliardar în lei din economia locală.

  • Surpriză: În timp ce Wirecard Germania, cea mai mare insolvenţă de piaţa germană, îşi aşteaptă sentinţa, la Bucureşti Wirecard România a raportat un profit de 18 mil. lei în 2019, în creştere de 9 ori

    ♦ Acestea sunt cele mai bune rezultate ale Wirecard România, atât pe partea de profitabilitate, cât şi pe partea cifrei de afaceri, din 2005 încoace, arată datele agregate de ZF.

    Wirecard România, fosta Provus Service Provider, parte a grupului ger­man de plăţi electronice Wirecard, a încheiat anul 2019 cu un profit net de 18,5 mil. lei, în creştere de nouă ori faţă de cel din anul precedent, când era de 2 mil. lei, arată datele publicate la Ministerul de Finanţe. 

    Pe de altă parte, cifra de afaceri a companiei s-a majorat cu 30% la circa 43,4 mil. lei.

    Acestea sunt cele mai bune rezultate ale Wirecard România, atât pe partea de profitabilitate, cât şi pe partea cifrei de afaceri, din 2005 încoace, arată datele agregate de ZF. De altfel, 2019 a fost al optulea an consecutiv în care Wirecard România a înregistrat profit. La finele anului 2019, Wirecard România avea un număr mediu de 122 de angajaţi, în creştere de la 92 în anul precedent, arată datele de la Finanţe.

    „Wirecard România este speciali­zată în outsourcing şi soluţii de white label pentru tranzacţii de plată electro­nice, precum şi emitere de carduri şi produse de cont. Wirecard Romania are sediul în Bucureşti şi o filială în Chişinău, Moldova. În Europa de Est, în raport cu volumul emiterilor şi punctele de acceptanţă, Wirecard este unul dintre cei mai mari emitenţi şi furnizori de soluţii de carduri şi una dintre firmele de top în proce­sarea plăţilor electronice”, se arată pe site-ul com­paniei. Potrivit datelor Confidas, Wirecard Ro­mâ­nia este controlată în proporţie de 99% de Wirecard Sales Interna­tional Holding Gmbh din Germania.

    Wirecard România  este condusă de Utku Ogrendil din 2011 încoace, fost bancher la Credit Europe Bank, Garanti Bank şi fost director de retail al Băncii Transilvania.

    Ogrendil a absolvit Universitatea Hartford din Connecticut cu specializarea în economie şi finanţe.

    Procesatorul german de plăţi electronice Wirecard, despre care ZF a scris recent că în acţionariatul său la final de T2/2020 era SIF Transilvania, va fi eliminat din structura indicelui german DAX ca urmare a prăbuşirii companiei pe fondul suspiciunilor de fraudă contabilă. Ieri, o acţiune Wirecard se tranzacţiona la 1,22 euro, respectiv o capitalizare de 155 milioane de euro.

    La începutul anului 2020, Wirecard, companie la care a fost acţionar şi NN Pensii, avea o valoare de piaţă de aproximativ 14 miliarde de euro, arată datele Yahoo Finance.

     

     

  • În lumina reflectoarelor

    „Am început ca fotograf de portret, dar mă ocupam şi de fotografii de produs. Însă lipsa unui studio propriu, unde să-mi creez decoruri, să testez luminile oricând îmi imaginam o fotografie, m-a făcut să-mi doresc foarte mult să am propriul loc pentru fotografie. Mergând la o vizionare pentru un apartament unde doream să ne mutăm, am văzut că la parter sunt spaţii comerciale deosebit de generoase pentru un fotograf: total neamenajate, cu înălţime mare, perete de sticlă cu lumină naturală pe tot parcursul zilei. Şi aşa, căutând un apartament, am ales un spaţiu pentru noul studio.”

    Aşa îşi aminteşte Alexandru Penciu începuturile Foto Film 365. Coincidenţa a făcut ca, în aceeaşi perioadă, să treacă pe la urechile lui vestea că se pot acorda fonduri europene pentru afaceri din industrii creative, aşa că nu a mai stat mult pe gânduri şi în câteva luni a pus studioul pe picioare.

    „Am pornit cu o finanţare de 25.000 de euro prin fonduri europene în 2015, la care noi am venit cu investiţii suplimentare de aproximativ 10.000 de euro în perioada următoare deschiderii. La acestea, se adaugă investiţiile deja făcute de mine în aparatura foto.”

    Au investit apoi continuu, atât pentru că au vrut să aibă cele mai bune dotări, cât şi pentru că aparatele foto evoluează foarte rapid şi parcă mereu e nevoie de „noua funcţie de la ultima generaţie”, spune Alex. Mai mult, costisitoare sunt şi decorurile specifice anumitor perioade, precum Paşte, Crăciun sau Halloween.

    „Încercăm să acoperim prin serviciile noastre orice tip de fotografie, dar şi mici proiecte video. Majoritatea clienţilor sunt oameni de afaceri şi/ sau familii. Oamenii de afaceri vin pentru fotografii business – pentru ei sau pentru angajaţi – arhitecturale sau comerciale şi uneori clipuri de prezentare. Familiile vin pentru portrete de generaţii sau poze ale copiilor la diverse aniversări sau sărbători”, mai spune Alexandru Penciu.
    Foto Film 365 le-a adus celor doi antreprenori o cifră de afaceri de aproape 100.000 de lei în 2019, cu un angajat cooptat în echipă. La începutul anului 2020, planurile lor erau să crească numărul de clienţi din zona business, oferindu-le servicii complete de imagine: portrete ale personalului, poze arhitecturale cu clădirea de birouri şi spaţiul de lucru, film de prezentare şi conţinut pentru reţelele de socializare. A venit însă pandemia, iar proiectele au rămas pentru mai târziu.
    „Odată cu pandemia de Covid-19 şi restricţiile impuse, a trebuit să ne rezumăm la fotografii de produs şi fotografii arhitecturale.”
    Şi totuşi, când lucrurile s-au mai relaxat, clienţii au început să revină pentru fotografii. Oana şi Alexandru nu au renunţat nici la ceea ce le place cel mai mult, portretul, aşa că au pus la dispoziţie vouchere cu valabilitate de până la un an pentru fotografii de familie sau business.
    „Preţurile variază în funcţie de cerinţele clienţilor, de decoruri şi de complexitatea retuşării fotografiilor. La fotografii, avem câteva pachete standard, care pornesc de la 100-125 de euro, în funcţie de genul fotografiei. La prezentări video, preţurile pornesc de la 200 de euro”, spune Alexandru Penciu.
    Rezultatul durează însă o viaţă întreagă. Şi chiar mai mult de atât.

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

     

    Ares Local Business – broderie computerizată (Baia Mare)
    Fondator: Brian Cristian
    Cifră de afaceri în 2019: 15.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Derma360 – clinică de dermatologie (Bucureşti)
    Fondatoare: Roxana Nedelcu
    Investiţie iniţială: 25.000 de euro
    Cifră de afaceri în 2019: 138.000 de euro
    Prezenţă: Bucureşti

    Fit Food Way – serviciu de livrare de mâncare (Oradea)
    Fondator: Cristian Naca
    Investiţie iniţială: 3.000-4.000 de euro
    Prezenţă: naţională

    Little Handy – brand de jucării educative (Oradea)
    Fondatoare: Teodora Popa
    Investiţie iniţială: 1.000 de euro
    Prezenţă: online

    Kineto Dodo şi Kineto Dino – un salon de masaj şi un centru de recuperare medicală (Bucureşti)
    Fondatori: Mihaela şi Szabolcs Szakacs
    Cifră de afaceri în 2019: 300.000 de lei (63.000 de euro)
    Prezenţă: Bucureşti, zona Universitate

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Google înregistrează scăderi pentru prima dată de când a devenit companie publică

    Vânzările din publicitate ale companiei Google s-au recuperat după ce înregistraseră un declin semnificativ în luna martie, a declarat compania-mamă Alphabet, ştergând grijile cu privire la prima scădere a cifrei de afaceri din ultimii 16 ani, potrivit Reuters.

    Google a devenit companie publică pe 19 august 2004, acţiunile urmând să crească într-un ritm extrem de rapid în anii care au urmat.

    Acţiunile Alphabet au ajuns la 1.552 de dolari, peste nivelurile înregistrate înainte de pandemie. Veniturile companiei au ajuns în al doilea trimestru la 38,3 miliarde de dolari, cu 2% mai puţin faţă de suma înregistrată în aceeaşi perioadă din 2019, însă declinul a fost sub estimările analiştilor de 4%.

    Profiturile Alphabet au ajuns la 7 miliarde de dolari în T2, sau 10,13 dolari per acţiune, peste previziunile analiştilor de 5,6 miliarde, sau 8,29 dolari per acţiune.

    Aproape 66% din venituri au venit prin intermediul reclamelor de pe motorul de căutare Google şi de pe YouTube, 12% din reclamele vândute prin intermediul altor parteneri, 8% din divizia de cloud computing şi 14% din Google Play Store.