BusinessMagazin

Tag: CEO

  • Musk îşi pregăteşte robotul umanoid Optimus pentru „viaţa” printre oameni. CEO-ul speră ca lumea să-l perceapă pe robotul de la Tesla ca pe un „prieten”

    Elon Musk spune că vrea ca robotul umanoid de la Tesla să fie perceput ca un „prieten” . Musk a glumit şi despre aspectul robotului; compania vrea să-l facă „atractiv”.

    Musk a vorbit despre potenţialul acestui robot la Festivalul Internaţional al Creativităţii Cannes Lions. Musk vrea să te gândeşti la robotul umanoid Optimus de la Tesla ca la un prieten, scrie Business Insider.

    Vorbind la Festivalul Internaţional al Creativităţii Cannes Lions, Musk a dezvăluit ambiţiile Tesla în ceea ce priveşte robotul umanoid.

    „Cred că oamenii vor începe să se raporteze la robotul Optimus ca la un fel de prieten”, a spus Musk, comparându-l cu personaje din cultura pop precum robotul R2-D2 din Star Wars.

    Deşi a clarificat că Tesla nu plănuieşte să-l facă pe Optimus să arate ca o persoană, Musk a glumit spunând că robotul trebuie să fie, în orice caz, „atractiv”.

    Musk a spus că roboţii, când vor deveni complet funcţionali, vor fi capabili să ducă la bun sfârşit o serie cuprinzătoare de task-uri, comportându-se ca un fel de asistent personal în casa cuiva.

    Musk crede că fiecare persoană va avea propriul robot şi că alţii vor lucra în diferite industrii, sugerând că roboţii ar putea să depăşească oamenii la număr, în viitor.

    Reprezentanţii lui Musk nu au vrut să comenteze, raportează Business Insider.

    Tesla îşi pune speranţa în Optimus
    Musk s-a referit la roboţii Optimus de la Tesla ca fiind printre cele mai valoroase active ale companiei.

    „Cred că Optimus va fi mai valoros ca orice altceva la un loc”, a spus Musk în timpul unei şedinţe Tesla din aprilie.

    „Pentru că, dacă deţii un robot umanoid sensibil care e în stare să exploreze realitatea şi să îndeplinească diverse sarcini la comandă, atunci nu mai există limite semnificative în economie”, a spus Musk.

    Tesla ar fi instalat deja aceşti roboţi să lucreze în fabrică.

    Cititi mai multe pe www.alephnews.ro

  • Încă un miliardar îşi măreşte averea cu peste 14 miliarde de dolari peste noapte. Care a fost anunţul care a provocat această explozie

    Averea lui Larry Ellison, fondatorul Oracle, a depăşit-o oficial pe cea a lui Sergey Brin şi Steve Ballmer, făcându-l pe şeful companiei a şaptea  cea mai bogată persoană din lume. Acţiunile Oracle au crescut la un nivel record după ce compania a raportat o cerere „enormă” legată de inteligenţa artificială pentru infrastructura sa de cloud, scrie Bloomberg.

    Averea lui Ellison, din care aproximativ trei sferturi provine din acţiunile Oracle, a crescut cu 14 miliarde de dolari, ajungând la 152 de miliarde de dolari.

    Oracle îşi extinde unitatea de cloud pentru a concura cu jucători importanţi precum Alphabet, compania mamă a Google, pe măsură ce creşte cererea de capacitate pentru susţinerea inteligenţei artificiale.

    Compania, pe care Ellison a cofondat-o în urmă cu peste 40 de ani, a anunţat, de asemenea, un nou acord pentru a face disponibilă baza de date omonimă pe infrastructura cloud a Google. Anterior, a semnat un acord similar cu Microsoft.

    Acţiunile Oracle, au înregistrat un salt de 13%, cel mai mare din 2021, ceea ce a dus o creştere totală a averii lui Ellison în acest an cu 29 de miliarde de dolari.

    Oracle, care este cel mai bine cunoscută pentru software-ul său, lucrează pentru a se redefini ca un jucător important în domeniul cloud-computing. Acest lucru l-a plasat pe Ellison, în vârstă de 79 de ani, pe lista exclusivistă a miliardarilor a căror avere a crescut vertiginos în acest an datorită inteligenţei artificiale.

    Un caz similar este şi cel al şefului Nvidia, averea netă a co-fondatorului. Jensen Huang a crescut cu 66 de miliarde de dolari, în timp ce averea lui Brin a crescut cu 28 de miliarde de dolari.

    Averea lui Ellison a primit, de asemenea, un impuls din cauza câştigurilor recente ale Tesla. El deţine o participaţie în compania lui Elon Musk din 2018 şi a făcut parte din consiliul de administraţie până în 2022. Acţiunile sale valorează acum aproximativ 8 miliarde de dolari.

     

     

  • Şeful Oracle deschide şampania: Averea lui Larry Ellison a explodat după ce Oracle a intrat în cursa AI. Miliardarul american este acum a şaptea cea mai bogată persoană din lume, depăşindu-i pe Steve Ballmer, fost CEO Microsoft, şi Sergey Brin, cofondatorul Google

    Averea lui Larry Ellison, fondatorul Oracle, a depăşit-o oficial pe cea a lui Sergey Brin şi Steve Ballmer, făcându-l pe şeful companiei a şaptea  cea mai bogată persoană din lume. Acţiunile Oracle au crescut la un nivel record după ce compania a raportat o cerere „enormă” legată de inteligenţa artificială pentru infrastructura sa de cloud, scrie Bloomberg.

    Averea lui Ellison, din care aproximativ trei sferturi provine din acţiunile Oracle, a crescut cu 14 miliarde de dolari, ajungând la 152 de miliarde de dolari.

    Oracle îşi extinde unitatea de cloud pentru a concura cu jucători importanţi precum Alphabet, compania mamă a Google, pe măsură ce creşte cererea de capacitate pentru susţinerea inteligenţei artificiale.

    Compania, pe care Ellison a cofondat-o în urmă cu peste 40 de ani, a anunţat, de asemenea, un nou acord pentru a face disponibilă baza de date omonimă pe infrastructura cloud a Google. Anterior, a semnat un acord similar cu Microsoft.

    Acţiunile Oracle, au înregistrat un salt de 13%, cel mai mare din 2021, ceea ce a dus o creştere totală a averii lui Ellison în acest an cu 29 de miliarde de dolari.

    Oracle, care este cel mai bine cunoscută pentru software-ul său, lucrează pentru a se redefini ca un jucător important în domeniul cloud-computing. Acest lucru l-a plasat pe Ellison, în vârstă de 79 de ani, pe lista exclusivistă a miliardarilor a căror avere a crescut vertiginos în acest an datorită inteligenţei artificiale.

    Un caz similar este şi cel al şefului Nvidia, averea netă a co-fondatorului. Jensen Huang a crescut cu 66 de miliarde de dolari, în timp ce averea lui Brin a crescut cu 28 de miliarde de dolari.

    Averea lui Ellison a primit, de asemenea, un impuls din cauza câştigurilor recente ale Tesla. El deţine o participaţie în compania lui Elon Musk din 2018 şi a făcut parte din consiliul de administraţie până în 2022. Acţiunile sale valorează acum aproximativ 8 miliarde de dolari.

     

     

  • 100 Cele mai puternice femei din business. Norina Alinta Gâvan, CEO, administrator, Wörwag Pharma România

    Cifră de afaceri (2022): + 180 mil. lei

    Profit net: + 2,4 mil. lei

    Număr de angajaţi: 72

    ► După ce am finalizat un stagiu de doctorat la Universitatea California, San Francisco, cu specializarea în biochimia pielii în absorbţie percutanată, m-am întors în România pentru susţinerea tezei de doctorat şi obţinerea titlului de doctor în chimie la Universitatea Babeş- Bolyai, Facultatea de Chimie din Cluj-Napoca. La momentul respectiv, lucram ca specialist biochimist la Clinica de Dermatologie a Spitalului Clinic Judeţean Cluj şi, în ciuda faptului că îmi plăcea munca, simţeam nevoia unei schimbări, fiind alimentată de pasiunea durabilă pentru cercetare. În aprilie 1997, am găsit un anunţ pentru un post de reprezentant medical, care cerea medic sau farmacist, în Bucureşti, Braşov sau Sibiu. Am decis să aplic, deşi eram biochimist în Cluj. Astfel, din noiembrie 1997 sunt angajată la compania germană Wörwag Pharma în România – acela a fost un punct de cotitură în cariera mea şi m-a modelat în liderul de afaceri care sunt astăzi.

    ► Ceea ce am învăţat ca lider de afaceri este că gestionarea unei echipe motivate şi eficiente este un proces continuu care necesită atenţie, adaptare şi îmbunătăţire constantă: În primul rând, trebuie să te concentrezi pe crearea unui mediu de lucru pozitiv, pe stabilirea unor aşteptări şi obiective clare şi pe promovarea încrederii în echipă.

    ► Următoarea mare schimbare în domeniul sănătăţii va fi probabil condusă de progresele în tehnologie, medicina personalizată şi o tranziţie către îngrijirea mai centrată pe pacient. Telemedicina şi soluţiile de sănătate digitală câştigă deja teren, oferind pacienţilor acces convenabil la servicii de sănătate. Companiile farmaceutice ar trebui să fie pregătite pentru aceste noi provocări prin adoptarea inovaţiei şi adaptarea modelelor lor de afaceri. Colaborarea cu companii de tehnologie pentru dezvoltarea soluţiilor de sănătate digitală şi utilizarea analizei datelor pentru luarea deciziilor mai informate va fi crucială.


     

  • Cine este al cincilea director general al BRD după 2009 şi prima femeie care preia conducerea băncii româneşti cu capital francez?

    100 Cele mai puternice femei din business. Maria Rousseva, CEO, BRD Groupe Société Générale 

    Venit net bancar (2023): 3,83 mld. lei

    Profit net (2023): 1,65 mld. lei

    Număr de angajaţi: > 5000

    ► Am fost interesată de domeniul bancar, mai ales de corporate banking, încă din anii de studiu la universitate. Ţinta pe care o aveam atunci pentru cariera mea era să devin bancher şi să lucrez cu companii din diferite sectoare, să le înţeleg funcţionarea, planurile de dezvoltare şi modul în care pot fi finanţate. Nu puteam să-mi imaginez la acea vreme o meserie mai bună decât aceasta. Nu mă gândeam şi nici nu doream să devin şef de bancă la acea vreme. 

    ► Realitatea mi-a depăşit cu mult aşteptările, cu siguranţă. Am avut şansa de a lucra pentru Société Générale în multe ţări, în bănci aflate în diferite stadii de maturitate şi cu culturi diferite şi, desigur, a trebuit să mă adaptez şi să înţeleg specificităţile. Între timp, reglementările s-au schimbat şi s-au întâmplat mai multe crize externe, iar noi am fost nevoiţi cu toţii să ne adaptăm ca să putem face faţă diferitelor provocări.

    ► Evoluţiile tehnologice ne vor ajuta să ne digitalizăm în continuare şi să oferim servicii mai bune clienţilor noştri, inteligenţa artificială şi tehnologia cloud ne pot îmbunătăţi eficienţa, şi în acelaşi timp trebuie să investim în continuare pentru a răspunde provocărilor legate de securitatea cibernetică. Sper şi cred că sectorul bancar nu-şi va pierde elementul uman, pentru că clienţii noştri vor continua să caute consiliere şi sprijin atunci când iau decizii financiare importante.


     

  • Cine este primul român aflat la conducerea lanţului de magazine care a distrus aproape toţi chioşcarii din România

    Cu o experienţă de peste două decenii şi jumătate în retail, Mircea Moga şi-a construit cariera preponderent în echipa Mega Image, ocupând poziţii manageriale în departamente cheie ale companiei. El şi-a început activitatea în cadrul departamentului IT în anul 1997 şi a ocupat, de-a lungul timpului, poziţiile de director IT, director IT şi logistică, director operaţiuni retail, vicepreşedinte comercial şi logistică, iar în 2018 a preluat conducerea companiei, devenind astfel primul român numit la conducerea reţelei cu venituri de 8 miliarde de lei în 2022, potrivit datelor publice disponibile.

    Mandatul său a fost marcat şi de una dintre cele mai interesante tranzacţii ale anului 2023. Toamna aceasta, Ahold Delhaize, grupul sub umbrela căruia funcţionează şi reţeaua Mega Image alături de alte 18 branduri, a bătut palma cu fondul de private equity MidEuropa Partners pentru cumpărarea reţelei Profi, într-o tranzacţie-record pentru piaţa românească de retail, cu o valoare de 1,3 miliarde de euro.

     


     

  • Povestea femeii ce conduce una dintre cele mai puternice bănci din România de mai bine de 20 de ani

    100 Cele mai puternice femei din business. Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România

    Venituri totale (2022): 2,84 mld. lei

    Profit net (2022): 1,25 mld. lei

    Nr. de angajaţi (2022)*: 3.530

    * în sediul central şi reţeaua ING Office

    Biografie:
    Mihaela Bîtu povesteşte că a ajuns CEO al ING Bank România fără să-şi fi propus acest lucru cu
    20 de ani în urmă şi fără compromisuri. „Sunt bucuroasă şi recunoscătoare pentru parcursul meu profesional şi poate realitatea a depăşit gândurile pe care le aveam în anii tinereţii.”

    ► În urmă cu 20 de ani, aveam deja o carieră în plină desfăşurare în sectorul bancar. Am revenit în România în 2000, după un mandat internaţional la Londra, şi am ales această cale pentru că iubesc România şi românii şi pentru că doream, atunci ca şi acum, să contribui la progresul sectorului bancar şi al mediului de afaceri în ţara mea. Sunt o persoană ambiţioasă şi curajoasă şi am avut întotdeauna dorinţa de a mă dezvolta, profesional şi uman. Dar, în primul rând, mi-am dorit să aduc un impact pozitiv prin munca mea.

    ► Abordarea mea în carieră a fost una mai puţin orientată către marcarea unor paşi ierarhici şi mai mult către pasiunea pentru meseria mea, către munca susţinută şi dorinţa de a face bine. Am considerat că dacă muncesc cu plăcere şi am o atitudine pozitivă, succesul în carieră urmează în mod firesc. Desigur, e important să ai şi ambiţia de a progresa şi curajul de a accepta noi provocări şi să te situezi intenţionat în afara zonei de confort. Poate că nu este o reţetă universal valabilă, dar pentru mine a funcţionat.

    ► Putem doar să ne imaginam cum va arăta bankingul peste 20 de ani, într-o lume în care progresul tehnologic accelerează cu o viteză ameţitoare. Este de aşteptat ca inteligenţa artificială şi tehnologia în general să transforme serviciile bancare din ce în ce mai mult, în folosul clienţilor care vor putea beneficia de servicii din ce în ce mai uşor de accesat, de oferte relevante şi super personalizate.

  • Daniel Mischie, CEO-ul grupului City Grill: De-a lungul celor 20 de ani de istorie am deschis 45 de restaurante şi am închis 21, ceea ce înseamnă o rată de succes de 54%

    Grupul de restaurante City Grill numără astăzi 24 de localuri amplasate în Bucureşti, acestea fiind deschise sub mai multe branduri. Unele sunt restaurante deţinute de companie, altele sunt în administrare, cum e cazul Caru’ cu Bere, spre exemplu.

    “De-a lungul celor 20 de ani de istorie am deschis 45 de restaurante şi am închis 21, ceea ce înseamnă o rată de succes de 54%”, afirmă Daniel Mischie, CEO-ul grupului care are zilnic 16.000 de clienţi.

    Unele localuri primesc majoritar turişti străini. E cazul celor din centrul istoric, unde ponderea vizitatorilor de peste graniţă ajunge şi la 70%. În cazul celor din malluri, pe de altă parte, domină românii.

    Dincolo de restaurantele cu acelaşi nume – City Grill – şi cele sub brandul Trattoria Buongiorno, grupul are în portofoliu mai multe mărci istorice, precum Pescăruş, Hanu’ lui Manuc sau Caru’ cu Bere.
    “În următorii 20 de ani ne dorim să fim prezenţi la nivel naţional şi asta atât cu brandurile actuale, cât şi cu altele noi”, adaugă Daniel Mischie.

    Grupul a apărut pe piaţă acum 20 de ani când a fost deschis restaurantul City Grill din zona Primăverii, funcţional şi astăzi. Între timp, dincolo de zona de restaurante, compania a deschis un nou segment de business – hotelăria.
    Per total, City Grill şi-a bugetat afaceri de 62 de milioane de euro pentru acest an, plus 10% versus 2023.

     

  • Dragoş Damian, CEO Terapia: Construim cu 6 mil. euro fonduri proprii un depozit de produse finite

    Dragoş Damian, CEO al fabricii de medicamente Terapia din Cluj, a spus că a demarat construcţia unui depozit de produse finite, o investiţie de 6 mil. euro din fonduri proprii.

    “Acest depozit este semirobotizat, semiautomatizat. Industria farmaceutică este o ramură strategică, marile puteri economice din UE, din America, Japonia, au a treia sau a patra  dimensiune în PIB care vine din farma şi un excedent de balanţă. Este o industrie care are nevoie de ajutorul autorităţilor.  Sunt  3 probleme: durata de autorizare a investiţiilor industriale, sistemele de sprijin de ajutor de stat pentru finanţare, iar al treilea lucru extrem de grav este resursa umană”, a declarat el în cadrul conferinţei ZF Reindustrializarea României 2024.

    El a mai spus că sunt foarte multe corporaţii care au bani şi nu au nevoie de ajutor de stat, dar pentru aceste companii ca postinvestiţie ar fi bine să existe scheme de ajutor, de exemplu energie pe gratis,  adică parte din investiţia făcută să fie plătită sub această formă.

    “Nu am nevoie de ajutor de stat ca să aduc o investiţie de pentru 20 mil euro într-o fabrică nouă, dar mi -ar prinde bine o schemă mai relaxată de taxe şi impozite, acela să fi ajutorul. Asta fac alte ţări, au sisteme hibride, România are un sistem de-a da ajutor de stat înainte de investiţie,  problema este prioritizarea strategică, s-ar putea să pierzi din vedere industrii puternice. Dacă este o planificare strategică pentru investiţii atunci România va merge mai departe”

    El a mai precizat că trebuie găsită rezolvare la problema resursei umane. “Din păcate cei care au investit în România nu au investit şi în  dezvoltarea de resursa umană, s-au închis şcolile profesionale, dacă nu ne putem mâna în acel directorat de la Guvern să dezvoltăm resursa umană, să spunem ce avem nevoie, dacă nu dăm o direcţie statului degeaba ai ajutor de stat, un plan stratgic pentru că nu ai oameni care să ducă mai departe strategia”

  • Daniel Gross, CEO Penny România: România are o mare oportunitate în industria agroalimentară, pe zona de procesare. Cred că în următorii 3-5 ani vom vedea o dezvoltare pe această verticală

    România are o mare oportunitate de creştere în industria agroalimentară, pe zona de procesare, şi următorii 3-5 ani ar trebui să aducă investitii importante pe această verticală de business, după modelul polonez, este de părere Daniel Gross, CEO Penny România.

    ”Cred că este o mare oportunitate pe zona de dezvoltare verticală a pieţei, pe industrie agroalimentară, pe zona de procesare. La Penny vindem doar 10% produse agricole, restul sunt produse procesate. Şi sper că vom urma exemplul Poloniei şi vom dezvolta produse locale, pentru că suntem o piată mare şi putem deservi toată zona balcanică. Suntem la fel de mari ca şi Polonia. Am convingerea că peste câtiva ani vom fi şi mai importanti în economia agro-alimentară, pentru că acolo sunt multe zone în care noi importăm şi creăm deficit şi implicit probleme de taxare”, a spus şeful Penny în cadrul conferintei ZF Retail Summit 2024.

    Inflatia din ultimii ani a lovit puternic în puterea de cumpărare a românilor şi a adus schimbări în alegerile lor privind cheltuielile, inclusiv pentru alimente. Pretul a devenit principalul criteriu de achizitie, urmat de promotii. Dar, un factor important în alegerile consumatorului român este şi ”localitatea” produselor, clientii preferând produsele fabricate local dacă ele au un pret competitiv.

    În zona de procesare, Polonia este constant dată ca exemplu al unei poveşti de succes, fiind şi un exportator important de produse create la nivel local.

    ”Exemplul Poloniei este un exemplu de paradă. Retailerii mari de acolo sunt cei care au reuşit să cumpere cât mai mult local. Dacă reuşim să localizăm producţia în România, vom fi implicit şi mai sustenabili, vom fi mai «pe gust», vom răspundem unei cereri a clientului şi vom deveni toţi mai bogaţi, vom avea consum mai mare şi putere de cumpărare mai mare”.

    Daniel Gross recunoaşte că planul este bun, dar nu uşor de realizat. România are în prezent un deficit de 1 miliard de euro din importurile de carna de porc de exemplu, şi alte 500 milioane euro la mâncare de animale. ”Poate e mai greu în România fată de alte tări, dar şi satisfactiile sunt mai mari”.

    Deficitul comercial al României în materie de pro­duse alimentare (cu excep­ţia animalelor vii şi cereale­lor) a ajuns în acest an la 6,3 mld. euro, în creştere cu circa 11% (circa 600 mil. euro) faţă de anul precedent, arată calculele ZF făcute pe baza datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).  Cel mai mare deficit comercial se înregistrează în categoriile carne, lapte, lactate, ouă, dar şi legume. Doar importurile de carne s-au situat la 1,5 miliarde de euro, la care se adaugă preparatele din carne şi peşte, unde importurile s-au ridicat la 420 mil. euro. Dacă pesta porcină a redus producţia internă de carne, iar pentru consum şi procesare ne alimentăm din alte ţări, în ceea ce priveşte legumele şi fructele, pe lângă sezonalitate şi lipsa depozitării, fermierii vorbesc şi despre faptul că fermierii din alte ţări primesc mai multă susţinere din partea statului.

    O altă provocare pentru retaileri este în acest an trecerea de la inflatie la deflatie pe anumite categorii de produse alimentare, cum sunt cele de bază sau produsele proaspete.

    ”E mai bine pentru consumator, dar pentru noi, pentru că trebuie să mutăm volume, înseamnă că trebuie să lucrăm în zone de eficientă pe care poate în trecut nu le-am privit aşa atent”, a precizat Daniel Gross.

    Importanta pretului în deciziile de consum s-a reflectat în ultima perioadă şi în preferinta clientilor pentru anumite formate de magazin, câştigătorii momentului fiind discounterii, dar şi magazinele de proximitate, unde nu pretul este neapărat criteriul principal, ci comoditatea.

    ”Penny a avut timp de 9 ani creştere double digit pentru că clientii au venit constant. Creşterea a venit şi din expansiune, dar mai putin de jumătate. Creşterea noastră vine mai ales din creşterea vânzărilor like-for-like, pentru că oamenilor le pasă de ceea ce fac cu bugetul lor şi ar vrea să le rămână mai multi bani în buzunar pentru alte cheltuieli, cultură sau călătorii. Noi încercăm să ţinem zinic preţurile sub control şi să avem preţuri competitive. Pe măsură ce preţurile cresc, cum a fost în ultimii 2-3 ani, cu diferite valuri, se creează un awareness mai mare şi suntem descoperiţi, dar noi suntem mereu în zona de pret mic”, a mai spus CEO Penny România.

    În ceea ce priveşte impactul tehnologiei asupra pietei de retail, Daniel Gross este de părere că rolul ei nu este de diferentiere, ci de a ajuta companiile să fie mai eficiente, să elibereze resurse din anumite zone spre joburi cu valoare adăugată mai mare şi, în final, să ajute angajatii să se simtă mai bine la muncă.

    ”Tehnologia este un commodity. Acum 23 de ani lucram în IT şi se spunea că tehnologia va schimba jocul. Dar schimbă jocul pentru toti. Firmele de soft prezintă un produs şi imediat este vândut la nivel global. Tehnologia nu face diferenta, dacă nu faci tu diferenta. Noi în retail ştim să oferim produse clienţilor, să punem produse pe raft, să oferim experiente consumatorilor, dar nu cred că vom deveni viitorii Bill Gates”.

    Penny România are o reţea de circa 375 de magazine cu profil discount şi şi-a bugetat pentru acest an 35-40 de magazine noi şi începerea lucrărilor la cel de-al cincilea depozit. Bugetul de investiţii este similar celui din 2023, de aproximativ 130 mil. euro.