BusinessMagazin

Tag: catalog

  • Cum să construieşti un business în asigurări cu 1000 de euro

    Brandul a ajuns la 48 de filiale în România, dintre care 46 sunt deschise în sistem de franciză. Compania activează în cele mai mari oraşe din ţară precum Cluj-Napoca, Constanţa, Bucureşti sau Timişoara şi caută parteneri pentru dezvoltarea brandului Globasig în franciză în toate oraşele din ţară.

    Globasig a apărut în 2002 în România şi 7 ani mai târziu proprietarii brandului au decis extinderea acestuia în sistem de franciză.

    “Oferim consultanţă de specialitate pentru identificarea riscurilor la care sunt expuşi clienţii nostri, examinarea evenimentelor care reprezintă riscuri potenţiale în vederea asigurării acestora, identificarea soluţiei de protecţie obiectivă şi potrivită riscurilor identificate, furnizarea de produse de asigurare adaptate nevoilor reale de protecţie a clienţilor. Suntem reprezentanţii intereselor clienţilor noştri în relaţia cu compania de asigurare, eminentă a produsului de protecţie”, explică reprezentanţii Globasig Broker de Asigurare-Reasigurare.

    Investiţia iniţială în dezvoltarea unei francize Globasig se ridică la 1000-3000 de euro. Taxa de franciză şi contribuţia lunară la bugetul de marketing este zero, iar redevenţa lunară este negociabilă. Capitalul circulant de lucru necesar este de 1500-4000 de dolari.

  • Cele mai inovatoare companii din Romania: Peditel 1791

    Cătălin Chiş, CEO al grupului de firme APS, a spus:

    „Proiectul a început dintr-o discuţie cu Cristina Grigore, directoarea fundaţiei Părinţi din România. Ea mi-a spus că am putea ajuta spitalul de copii din Cluj prin amenajarea unei secţii de sterilizare sau am putea lucra la un proiect de call-center.

    Ardeleanul din mine, omul pragmatic, s-a gândit la amenajarea secţiei de sterilizare. Cristina mi-a spus: „Dar ai spus că vrei să faci doar proiecte cât se poate de inovative, iar amenajarea unei săli de sterilizare nu intră în această categorie”. Atunci am zis ok, facem Peditel. A fost un coşmar la început, dar acum se dovedeşte a fi un proiect de succes.

    Cred că în România se poate şi o dovedesc cei mai mulţi dintre antreprenori care încearcă să facă ceva, cred că şi statul încearcă să facă ceva, fiecare dintre noi încearcă, dar problema este că ne lipsteşte acel lider, lidership care să ne facă să mergem într-o singură direcţie şi să ne aliniem pe lucrul respectiv”.

    Întrebat dacă inovaţia din mediul privat este esenţială pentru rezolvarea problemelor din sistemul public de sănătate, Cătălin Chiş a declarat că „mediul privat poate să inoveze, să-şi lase amprenta în societate şi în economie, dar de la un anumit punct este obligaţia statului să ajute. Cred că proiecte de genul SMURD, care au plecat dintr-o iniţiativă privată, şi alte proiecte de acest gen îşi lasă amprenta şi schimbă câte puţin mediul public”.

  • 100 CEI MAI ADMIRAŢI CEO DIN ROMÂNIA: Andrei Pitiş, Fitbit

    El consideră că reputaţia în business este vitală deopotrivă pentru companii şi pentru managerii care le conduc. „Companiile cu o bună reputaţie sunt acelea cu care îţi doreşti să lucrezi, cu care vrei să te asociezi şi să dezvolţi o relaţie de business stabilă. Un manager cu o reputaţie bună înseamnă un profesionist în care poţi avea încredere.

    O astfel de persoană ştie să atragă de partea sa oameni de calitate şi, prin munca depusă, să ofere valoare”, observă el. Consideră că un lider poate avea atât abilităţi înnăscute, cât şi altele formate în timp, prin experienţă şi o continuă specializare în domeniul în care activează. Pentru el însă, una dintre cele mai importante calităţi arătate de un profesionist este onestitatea: „Având o astfel de calitate, cred că un profesionist bun poate deveni şi un lider bun, având posibilitatea de a conduce un proiect, o echipă sau o companie la standarde ridicate”.

    Andrei Pitiş este fondatorul start-up-ului Vector Watch, cel mai mare pariu tehnologic şi comercial al unor antreprenori români în industria globală a gadgeturilor purtabile. La începutul acestui an, start-up-ul a fost cumpărat de gigantul Fitbit, care a integrat echipa Vector Watch în cadrul gigantului american, extinzându-şi astfel operaţiunile la Bucureşti. Andrei Pitiş a fost director al companiei de IT Ixia în anii ‘90, iar apoi a devenit antreprenor. Una dintre cele mai recente investiţii ale sale înainte de Vector Watch a fost aplicaţia de administrare online a comenzilor de taxi Clever Taxi.

     

  • Aceste sunt cele mai valoroase zece companii şi bănci din România

    Ediţia din acest an a catalogului vine după cel mai bun an pentru businessul local. Cifra de afaceri a companiilor şi a băncilor din România a ajuns în 2016 la 1.300 de miliarde de lei (285 mld. euro), în timp ce marja de profit net a atins un nivel record de 4%. Rezultatele se văd şi în evaluarea companiilor, astfel că pentru prima dată în ultimul deceniu companiile din top 100 sunt evaluate la peste 70 de miliarde de euro.

    De cinci ani valoarea companiilor prezente în Top 100 creşte constant, însă cel mai mare avans, de 18% (la valoarea calculată în lei), a fost atins anul acesta. Astfel, cele mai valoroase 100 de companii şi bănci din România au fost evaluate la 333,8 de miliarde de lei (72,5 mld. euro).

    Ediţia de anul acesta cuprinde 20 de businessuri din România evaluate la peste un miliard de euro.

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, este pentru al doilea an consecutiv cea mai valoroasă companie locală, fiind cotată la 3,578 miliarde de euro.

    ”Hidroelectrica a depăşit cu succes perioada dificultăţilor financiare. Acum este momentul să ne îndreptăm atenţia foarte clar către zona de investiţii, dezvoltare şi mentenanţă. Pentru anul 2018 ne dorim să consolidăm aceste activităţi pe care noi le considerăm vitale pentru evoluţia sănătoasă şi sustenabilă a companei“, spune Bogdan Badea, preşedintele directoratului Hidroelectrica.

    Producătorul de energie va fi listat cel mai probabil anul viitor la Bursa de Valori din Bucureşti, după estimările Ministerului Energiei. Listarea, anunţată din 2016, vine după ce compania a ieşit anul trecut din insolvenţă, procedură în care s-a aflat timp de patru ani, începând cu 2012. Proiectul de listare a companiei se află acum în dezbatere publică, iar aceasta este cea mai râvnită listare la bursa românească de către investitori. Acum însă statul vrea să listeze 10% din companie, faţă de 15% cât stabilise în 2013.

    OMV Petrom s-a clasat, pentru al doilea an consecutiv, pe locul al doilea în topul celor mai valoroase companii din România, cu o valoare de 3,559 miliarde de euro, în creştere cu 25% faţă de 2016. Timp de zece ani, OMV Petrom a fost lider incontestabil în Top 100, poziţie pe care a pierdut-o în 2016.

    Producătorul naţional de gaze Romgaz şi-a majorat valoarea cu aproape 30% la sută faţă de anul trecut, până la 2,577 miliarde de euro, clasându-se pe poziţia a treia în topul celor mai valoroase 100 de companii din România.

    Romgaz completează astfel un podium format pentru prima dată în ultimii ani de companii din energie şi industria petrolieră.
    Topul s-a realizat pe baza rezultatelor financiare din 2016 pentru companiile necotate, în timp ce la firmele listate la bursă s-a luat în calcul capitalizarea bursieră din ultima şedinţă de tranzacţionare a lunii septembrie. Evaluarea băncilor din Top 100 a fost realizată în acest an de firma de consultanţă şi evaluare independentă Veridio.

    Ursus Breweries, cel mai mare producător de bere din România, care anul acesta a trecut în mâinile grupului japonez Asahi, a înregistrat cea mai mare creştere a valorii. Alături de Ursus, alte cinci companii din clasament au fost evaluate în creştere cu cel puţin 100% faţă de anul precedent.

    ”Valoarea companiilor din sectorul bunurilor de consum prezente în Top 100 cele mai valoroase companii a crescut de 2,1 ori faţă de anul precedent, calcul realizat fără a lua în considerare impactul cursului de schimb. Această evoluţie a fost determinată atât de creşterea vânzărilor şi a profitabilităţii operaţionale, cât şi de ajustarea multiplilor de evaluare la condiţiile macroeconomice favorabile consumului, aşa cum a fost cazul în tranzacţia prin care liderul pieţei berii din România a fost cumpărat într-o tranzacţie regională“, a explicat Alexandru-Ştefan Vlaicu, analist de investment banking în cadrul BT Capital Partners, partenerul ZF în realizarea acestui catalog.

    Douăzeci şi unu de jucători nou intraţi sunt incluşi în topul din acest an, iar prezenţa lor arată creşterile înregistrate anul trecut în retail, dar şi în piaţa de restaurante sau agrobusiness. Reţeaua cu profil de discount Lidl România este situată cel mai sus între firmele nou intrate, pe locul 26.

    ”Un alt câştigător al fundamentelor bune ale consumului privat a fost sectorul de retail, care a înregistrat o creştere a valorii cu 51% faţă de anul precedent. Această evoluţie a fost determinată de creşterea cu 29% a valorii companiilor prezente în ambii ani în Top 100, dar şi de apariţia în top a trei nume noi care activează în sectoarele: retail de îmbrăcăminte, retail de jucării şi retail tradiţional (hipermarket)“, a mai spus Alexandru-Ştefan Vlaicu.

    Raportat la evoluţia industriilor, sectorul producţiei auto şi al componentelor auto este marele câştigător al ediţiei din acest an, cu treisprezece companii în top 100.

    Investiţiile din industria auto, precum şi rulajele mari de vânzări şi marjele în creştere au trimis în top 100 cele mai valoroase companii din România treisprezece companii din sectorul auto, din care patru sunt companii nou intrate în acest clasament, arată datele din anuarul realizat de Ziarul Financiar împreună cu BT Capital Partners şi cu firma de evaluare şi consultanţă Veridio.

    Automobile Dacia este de patru ani cea mai mare companie din România după cifra de afaceri, iar anul acesta producătorul de la Mioveni continuă să păstreze cea de-a patra poziţie în Top 100 după ce în 2016 pentru prima dată s-a apropiat de podiumul celor mai valoroase businessuri locale.

    Dacia a fost evaluată la 2,15 mld. euro (9,91 mld. lei), în creştere cu 1% faţă de anul trecut.

    Al doilea constructor auto local, Ford România, a urcat puternic şi după ce anul trecut a intrat în Top 25, anul acesta a ajuns pe locul 17 între cele mai valoroase 25 de companii din economia locală, după ce compania a fost evaluată la 5 mld. lei (1,08 mld. euro), în creştere cu 60%.

    Noile vedete ale industriei sunt fabricile Takata, Schaeffler, Marquardt şi Robert Bosch.

    Compania germană Robert Bosch, situată pe locul 100, stabileşte şi pragul de intrare în top din acest an la 220 de milioane de euro. Faţă de ediţia anterioară, când Siemens încheia topul la 152 de milioane de euro, pragul de intrare a urcat cu aproape 70 de milioane de euro.

    Şaptesprezece companii au fost evaluate în scădere, iar ca industrii cele mai afectate au fost telecomul, energia, dar şi sectorul industrial, cu TenarisSilcotub Zalău şi ArcelorMittal Galaţi pierzând puternic teren la finalul unui an marcat de o piaţă cu multe semne de întrebare.

    ”Sectorul de telecom, măcinat de concurenţa asiduă şi cu un ritm mai încet de creştere, a înregistrat o scădere a valorii de circa 23%. Ajustarea negativă a multiplilor de evaluare din sector a fost confirmată inclusiv de tranzacţia prin care singurul jucător controlat de un antreprenor român s-a listat la bursa de la Bucureşti în primăvara acestui an“, a explicat Alexandru-Ştefan Vlaicu.

    Patru businessuri controlate de antreprenori sunt evaluate la peste 500 de milioane de euro fiecare, iar liderul este Banca Transilvania.

    Cele mai scumpe 25 de afaceri controlate de antreprenori sunt evaluate la 9,1 mld. euro în acest an, potrivit datelor din anuarul Top 100 cele mai valoroase companii din România, care a stabilit pragul maxim de evaluare a unui business antreprenorial la 2 mld. euro, iar pe cel minim pentru Top 25 la 81 mil. euro.

    Podiumul businessurilor antreprenoriale este format din aceleaşi trei companii ca şi anul trecut – Banca Transilvania, Dedeman şi Digi – doar că afacerea din bricolaj a fraţilor Adrian şi Dragoş Pavăl a trecut pe poziţia a doua în faţa Digi, după ce şi-a dublat valoarea la finalul unui an în care vânzările au sărit de un miliard de euro. Mai mult, Dedeman este o prezenţă constantă în topul celor mai profitabile companii din România, cu o marjă de profit net care nu a coborât niciodată în ultimii ani sub 10%.

    în ultimul an, trei companii antreprenoriale din Top 100 cele mai mari firme cu capital privat românesc au venit pe bursă, acesta fiind un nivel record. MedLife a deschis calea bursei printr-o listare în decembrie 2016, compania controlată de familia Marcu fiind urmată în mai anul acesta de Digi (compania RCS&RDS). Din noiembrie a intrat în ring un nou business antreprenorial, Sphera Franchise Group (compania umbrelă care operează KFC şi Pizza Hut).

    ”Unde îşi poate găsi susţinerea o companie românească pentru a-şi continua dezvoltarea şi, de ce nu, a deveni un jucător regional sau global? în lumina ultimului an, primul răspuns care ne vine în minte este listarea la bursă. (…) Iar cu trei nume mari listate în ultimele 12 luni, dintre care două prind Top 10 şi unul Top 25 companii antreprenoriale Româneşti, anul 2017 pare să reprezinte începutul schimbării din acest punct de vedere“, a concluzionat analistul de la BT Capital Partners.

  • Înscrie-te în proiectul Celor mai inovatoare companii din România în 2017

    În acest sens, invităm companiile să-şi depună candidatura către ioana.mihai@businessmagazin.ro cu proiectele pe care le consideră inovatoare până pe 15 noiembrie 2017.

    Punctaje mai bune vor primi inovatiile dezvoltate pe plan local si de data recenta.

    Proiectele care au aparut in cele trei editii anterioare nu mai sunt eligibile pentru candidatura de anul acesta.

    Aici puteti gasi prezentarea proiectului precum si o fisa cu informatiile care trebuie completate.

    Fiecare proiect inscris trebuie să cuprindă:

    1.    datele companiei – număr de angajaţi, cifră de afaceri;

    2.    descrierea inovaţiei:

    tipul (tehnic, de management, de marketing),

    provenienţa (inovaţia a fost dezvoltată în cadrul companiei, a fost cumpărată, a venit odată cu creşterea companiei; de unde a plecat ideea procesului de inovaţie etc),

    elementul de noutate (inovaţia a fost folosită pentru prima dată în România, în lume, în domeniu).

    3.    efectele inovaţiei (asupra finanţelor companiei, asupra calităţii mediului de afaceri, a vieţii oamenilor, a partenerilor de afaceri, a societăţii în ansamblu);

    4.    descrierea procesului de punere în practică a inovaţiei: persoane implicate, durată, detalii tehnice si cost.

    Pentru ilustrarea materialelor vă rugăm să ne trimiteţi şi imagini relevante, de preferat jpg, la dimensiune de 300 dpi.

    Puteţi vedea o parte din proiectele incluse la ediţia de anul trecut în catalogul Celor mai inovatoare companii din România, ajuns anul acesta la a patra ediţie, aici:

    http://www.businessmagazin.ro/cover-story/cele-mai-inovatoare-companii-din-romania-16013523

  • Business Magazin a premiat cei mai admiraţi CEO din România în 2017 – GALERIE FOTO

    În cadrul evenimentului, a fost organizată o dezbatere pe tema rolului pe care îl joacă pe scena de business reputaţia liderilor de companii, iar la întrebări au răspuns Cosmin Vladimirescu, general manager, Mastercard Romania, Hortensia Nastase, vicepreşedinte creative services, Lowe Group, Marian Alecsiu, CEO, F64, Elisabeta Moraru, country business development manager, Google Romania, şi Andrei Pitiş, VP engineering & head of Bucharest Office, Fitbit.

    În cadrul galei, Business Magazin a acordat zece premii pentru: 

    Bogdan Ion, country managing partner EY, Premiul „CEL MAI ADMIRAT CONSULTANT“

    Dragoş Anastasiu, preşedinte şi acţionar, Eurolines Group, Premiul „CEL MAI ADMIRAT HOTELIER“

    Adrian Mihai, managing partner, FAN Courier şi Felix Patrăşcanu, managing partner, FAN Courier, Premiul „2 ÎN 1“

    Grigore Horoi, preşedinte Agricola Bacău, Premiul „FERICIREA CONTEAZĂ ÎN AFACERI“

    Mariana Gheorghe, CEO, OMV Petrom, Premiul „CEA MAI ADMIRATĂ DOAMNĂ DIN BUSINESS“

    Vassilis Stavrou, CEO, Mega Image, Premiul „EXTINDERII RAPIDE“

    Aurelia Vişinescu, director general, Domeniile Săhăteni, Premiul „PENTRU GUST“

    Jean Valvis, proprietar şi CEO, Valvis Holding, Premiul „CREATORUL DE BRANDURI“

    Dragoş Petrescu, City Grill Restaurants preşedinte, City Grill Restaurants, Premiul „CEL MAI ADMIRAT ANTREPRENOR DIN DOMENIUL RESTAURANTELOR“

    Marele laureat al acestui an, CEL MAI ADMIRAT MANAGER, este Florin Talpeş, fondatorul BitDefender, care a obţinut pentru al doilea an consecutiv cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri.

    Pentru al doilea an consecutiv Florin Talpeş este cel mai admirat reprezentant al mediului de afaceri local, el primind cel mai mare număr de voturi. La ediţiile anterioare ale catalogului primul loc a fost ocupat în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, şi apoi, în 2012 şi 2013 de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank. Ediţia din 2014 l-a adus în poziţia fruntaşă pe Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă, iar în urmă cu doi ani cel mai mare număr de voturi i-a fot atribuit lui Dragoş Pavăl, antreprenorul care a construit împreună cu fratele său, Adrian Pavăl, afacerea Dedeman, liderul pieţei de bricolaj din România.

    Toţi cei şase lideri care au ajuns pe treapta cea mai înaltă a clasamentului îşi menţin, an de an, prezenţa în top zece. Cu toate acestea, de-a lungul anilor au fost deopotrivă ieşiri şi intrări spectaculoase în rândul celor mai admiraţi 100.

    32 de nou intraţi în ediţia din acest an a catalogului 100 Cei mai admiraţi CEO din România, este încă o dovadă că admiraţia este un fenomen dinamic, fiind influenţată de diverşi factori – de la evoluţia companiei condusă de un lider şi până la reputaţia acestuia care, arată unele studii, poate avea un impact deopotrivă pozitiv sau negativ asupra afacerii.
     

  • Business Magazin a premiat cei mai admiraţi CEO din România în 2017

    În cadrul evenimentului, a fost organizată o dezbatere pe tema rolului pe care îl joacă pe scena de business reputaţia liderilor de companii, iar la întrebări au răspuns Cosmin Vladimirescu, general manager, Mastercard Romania, Hortensia Nastase, vicepreşedinte creative services, Lowe Group, Marian Alecsiu, CEO, F64, Elisabeta Moraru, country business development manager, Google Romania, şi Andrei Pitiş, VP engineering & head of Bucharest Office, Fitbit.

    În cadrul galei, Business Magazin a acordat zece premii pentru: 

    Bogdan Ion, country managing partner EY, Premiul „CEL MAI ADMIRAT CONSULTANT“

    Dragoş Anastasiu, preşedinte şi acţionar, Eurolines Group, Premiul „CEL MAI ADMIRAT HOTELIER“

    Adrian Mihai, managing partner, FAN Courier şi Felix Patrăşcanu, managing partner, FAN Courier, Premiul „2 ÎN 1“

    Grigore Horoi, preşedinte Agricola Bacău, Premiul „FERICIREA CONTEAZĂ ÎN AFACERI“

    Mariana Gheorghe, CEO, OMV Petrom, Premiul „CEA MAI ADMIRATĂ DOAMNĂ DIN BUSINESS“

    Vassilis Stavrou, CEO, Mega Image, Premiul „EXTINDERII RAPIDE“

    Aurelia Vişinescu, director general, Domeniile Săhăteni, Premiul „PENTRU GUST“

    Jean Valvis, proprietar şi CEO, Valvis Holding, Premiul „CREATORUL DE BRANDURI“

    Dragoş Petrescu, City Grill Restaurants preşedinte, City Grill Restaurants, Premiul „CEL MAI ADMIRAT ANTREPRENOR DIN DOMENIUL RESTAURANTELOR“

    Marele laureat al acestui an, CEL MAI ADMIRAT MANAGER, este Florin Talpeş, fondatorul BitDefender, care a obţinut pentru al doilea an consecutiv cel mai mare număr de voturi din partea mediului de afaceri.

    Pentru al doilea an consecutiv Florin Talpeş este cel mai admirat reprezentant al mediului de afaceri local, el primind cel mai mare număr de voturi. La ediţiile anterioare ale catalogului primul loc a fost ocupat în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, şi apoi, în 2012 şi 2013 de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO Raiffeisen Bank. Ediţia din 2014 l-a adus în poziţia fruntaşă pe Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă, iar în urmă cu doi ani cel mai mare număr de voturi i-a fot atribuit lui Dragoş Pavăl, antreprenorul care a construit împreună cu fratele său, Adrian Pavăl, afacerea Dedeman, liderul pieţei de bricolaj din România.

    Toţi cei şase lideri care au ajuns pe treapta cea mai înaltă a clasamentului îşi menţin, an de an, prezenţa în top zece. Cu toate acestea, de-a lungul anilor au fost deopotrivă ieşiri şi intrări spectaculoase în rândul celor mai admiraţi 100.

    32 de nou intraţi în ediţia din acest an a catalogului 100 Cei mai admiraţi CEO din România, este încă o dovadă că admiraţia este un fenomen dinamic, fiind influenţată de diverşi factori – de la evoluţia companiei condusă de un lider şi până la reputaţia acestuia care, arată unele studii, poate avea un impact deopotrivă pozitiv sau negativ asupra afacerii.
     

  • Efectul admiraţiei în afaceri. Ei sunt cei mai admiraţi CEO din România în 2017

    32 de nou intraţi în ediţia din acest an a catalogului 100 cei mai admiraţi CEO din România constituie încă o dovadă că admiraţia este un fenomen dinamic, fiind influenţată de diverşi factori – de la evoluţia companiei conduse de un lider şi până la reputaţia acestuia, care, arată unele studii, poate avea un impact deopotrivă pozitiv sau negativ asupra afacerii.

    Pentru al doilea an consecutiv Florin Talpeş este cel mai admirat reprezentant al mediului de afaceri local, el primind cel mai mare număr de voturi. La ediţiile anterioare ale catalogului primul loc a fost ocupat în 2010 şi 2011 de Mariana Gheorghe, CEO al Petrom, şi apoi, în 2012 şi 2013, de Steven van Groningen, preşedinte şi CEO al Raiffeisen Bank.

    Ediţia din 2015 l-a adus în poziţia fruntaşă pe Iulian Stanciu, CEO al eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţă, iar în urmă cu doi ani cel mai mare număr de voturi i-a fost atribuit lui Dragoş Pavăl, antreprenorul care a construit împreună cu fratele său, Adrian Pavăl, afacerea Dedeman, liderul pieţei de bricolaj din România. Toţi cei şase lideri care au ajuns pe treapta cea mai înaltă a clasamentului îşi menţin, an de an, prezenţa în top zece. Cu toate acestea, de-a lungul anilor au fost deopotrivă ieşiri şi intrări spectaculoase în rândul celor mai admiraţi 100.

    Cel mai adesea, ieşirile se leagă de plecările şefilor de companii de la conducerea operaţiunilor locale, iar Liliana Solomon, care la prima ediţie se plasa pe locul trei în clasament, ca şefă a Vodafone România, iar apoi a fost promovată şi a preluat o funcţie peste hotare, este un singur exemplu. Anul acesta, cele mai spectaculoase intrări în clasament sunt adjudecate de Elisabeta Moraru, country manager la Google România (locul 17), şi Anna Grzelonska, CEO al NN Asigurări.

    Antreprenorii şi-au adjudecat 39 din cele 100 de poziţii din ediţia din acest an a catalogului, faţă de 40 în 2016. Totodată, la fel ca anul trecut, trei sferturi dintre antreprenorii din ediţia din acest an a anuarului se regăsesc în prima jumătate a clasamentului admiraţiei. Şapte antreprenori se găsesc în rândul primilor zece cei mai admiraţi reprezentanţi ai mediului de afaceri local, cu unul mai puţin decât anul trecut.

    Anul acesta ne-am propus să aflăm ce înseamnă, pentru cei mai admiraţi lideri de business din România, reputaţia. Am aflat că empatia contează în afaceri, că autosuficienţa şi aroganţa sunt periculoase, că liderul este asemeneni unui dirijor, iar „antreprenoriatul românesc este încă bântuit de lipsa delegării”, „Dacă acţiunile tale îi inspiră pe alţii să viseze mai mult, să înveţe mai mult, să facă mai mult şi să devină mai mult decât sunt, atunci se cheamă că eşti un lider”, „Se spune că onoarea este ceea ce ştii tu despre tine, iar reputaţia este ceea ce ştiu ceilalţi despre tine”, „Caracterul este ca un copac şi reputaţia este ca o umbră”, „Diverse cercetări plasează impactul CEO-ului asupra valorii companiei pe care o conduc la 10 până la 48%, ceea ce reprezintă deopotrivă o responsabilitate enormă şi o oportunitate foarte mare” sunt doar câteva din răspunsurile primite la întrebările pe care le-am adresat anul acesta:

    Cât de mult şi de ce contează reputaţia unui manager în business?
    Care este cea mai importantă calitate a unui lider?
    Ce comportament aţi observat că are tendinţa de a deraia un parcurs profesional ascendent?
    Care este greşeala pe care observaţi că alţi lideri din România o fac cel mai frecvent?
    Ce faceţi ca să vă asiguraţi că evoluaţi în continuare ca lider?


    FLORIN TALPEŞ,  BITDEFENDER

    Cât de mult şi de ce contează reputaţia unui manager în business?

    În cazul unui lider care a avut suficient timp să conducă o echipă, să zicem cinci ani, ADN-ul lui ajunge să se suprapună în bună măsură cu cel al echipei. Cultural vorbind, liderul şi echipa seamănă. Şi deci când vorbim de reputaţia unui lider vorbim de reputaţia echipei. Astăzi trăim într-o lume în care competiţia pe talente e acerbă. Tinerii talentaţi sau profesioniştii cu experienţă au de unde alege. Iar reputaţia unei echipe are o influenţă mare asupra alegerii lor. Or dacă nu reuşeşti să atragi oamenii potriviţi în echipă, riscul de nereuşită creşte mult.

    Iar intern, în echipă, încrederea în lider contează enorm. Neîncrederea duce în timp la dezangajarea oamenilor, a echipelor şi deci la proasta performanţă. Ori poate duce la apariţia altor lideri în organizaţie, în care echipele au încredere.

    Ce comportament aţi observat că are tendinţa de a deraia un parcurs profesional ascendent?

    Acum, în România şi, în general, în Europa economia merge bine. Şi, deci, multe întreprinderi, multe echipe performează bine. Iar atunci când lucrurile merg bine, se poate înfiripa ideea că tu şi echipa ta ştiţi bine ce faceţi şi că, implicit, buna performanţă se va repeta, va continua. E vorba de o stare de confort care se poate instala. Eu personal cred că noi suntem mai dispuşi să facem analize de tipul cauză-efect atunci când o dăm în bară decât atunci când ne merge bine. Iar dacă mulţumirea de sine ne cuprinde, atunci când contextul se schimbă, schimbarea ne poate prinde cu garda jos. În zilele noastre, contextul se schimbă cu o mare viteză, fiind mulţi factori care contribuie la schimbarea lui. Şi care fac grea misiunea de a înţelege cum se va schimba peisajul în care facem business. Atunci când lucrurile par că merg bine, eu imediat încep să mă gândesc la ce urmează. E ca şi cum, atunci când lucrurile merg bine, te poţi dedica şi mai mult pe construcţia viitorului.

    TATIAN DIACONU,  IMMOCHAN ROMÂNIA

    Cât de mult şi de ce contează reputaţia unui manager în business?

    Reputaţia este un asset preţios într-o societate comunicaţională. Nu este singurul; se spune că onoarea este ceea ce ştii tu despre tine, iar reputaţia este ceea ce ştiu ceilalţi despre tine. În mod sigur reputaţia creează încrederea sau neîncrederea.

    Ce faceţi ca să vă asiguraţi că evoluaţi în continuare ca lider?

    Mă înconjor de oameni mai buni ca mine.

    DRAGOŞ PAVĂL,  DEDEMAN

    Cât de mult şi de ce contează reputaţia unui manager în business?

    În mediul de business, în orice afacere, în esenţă lucrezi împreună cu oameni, în folosul altor oameni, fie ca este vorba de clienţi, angajaţi, colaboratori, parteneri de afaceri.
    Reputaţia ne precede, este imaginea noastră înainte de a cunoaşte faţă în faţă pe cineva, înainte de a relaţiona în orice fel.
    Cu atât este mai important în mediul de afaceri să construieşti şi să păstrezi o buna reputaţie: îţi poate deschide multe uşi şi îţi poate facilita întâlnirea cu oameni esenţiali în businessul tău.

    Care este cea mai importantă calitate a unui lider?

    Sunt de părere că cel mai important este să ştii să asculţi. Să ai deschidere la propunerile din orizontul tău apropiat, să oferi feedback: de aici pot apărea idei câştigătoare.

    STEVEN VAN GRONINGEN,  RAIFFEISEN

    Cât de mult şi de ce contează reputaţia unui manager în business?

    Reputaţia unui lider contează foarte mult şi aici nu am niciun dubiu. Cât de mult contează depinde într-o anumită măsură (destul de mică însă) şi de businessul în care activăm. Reputaţia companiei şi imaginea ei publică sunt strâns legate de reputaţia managementului. În afară de aceasta contează şi reputaţia de care te bucuri în rândul angajaţilor companiei. Doar managerii cu o reputaţie bună pot atrage şi reţine talentele necesare pentru o dezvoltare sănătoasă a unei companii.

    Ce faceţi ca să vă asiguraţi că evoluaţi în continuare ca lider?

    Din când în când mă asigur că fac ceva într-o zonă în care nu am nicio competenţă. Este foarte sănătos să înveţi ceva nou şi e bine să o faci destul de des. Şi aici mă refer să intrăm într-un proces de învăţare, nu doar să reflectăm din când în când că avem multe lucruri de învăţat.

    Sunt şi autocritic. Mă întreb în mod constant în ce măsură rezultatele obţinute sunt ale mele sau ale echipei şi ce rol a jucat norocul. Este uşor să cazi în capcana în care ne atribuim succesul nouă, dar dăm vina pe alţii pentru lipsa unui rezultat.

    DRAGOŞ NEACŞU, ERSTE ASSET MANAGEMENT

    Ce comportament aţi observat că are tendinţa de a deraia un parcurs profesional ascendent?

    Renunţarea la valorile perene pentru realizarea unor obiective conjuncturale, pe termen scurt. În alte cuvinte, lipsa răbdarii de a reuşi pe baze sustenabile. În cazuri extreme, lipsa moralităţii.

    Care este greşeala pe care observaţi că alţi lideri din România o fac cel mai frecvent?

    Disponibilitatea de a negocia principii.

    GRIGORE HOROI, AGRICOLA

    Care este greşeala pe care observaţi că alţi lideri din România o fac cel mai frecvent?

    Două sunt, în opinia mea, cele mai frecvente cauze ale eşecului: entuziasmul nemăsurat, care face uneori ca o companie să fie expusă la planuri de dezvoltare nesustenabile, şi confundarea patrimoniului companiei cu averea personală (vile, maşini de lux, vacanţe exotice ş.a.m.d. „finanţate“ uneori din banii furnizorilor ori ai statului!…).

    DRAGOŞ DINU, ŢIRIAC HOLDINGS

    Cât de mult şi de ce contează reputaţia unui manager în business?

    Reputaţia este esenţială în business în general şi pentru manageri în special. Şi nu numai pentru top manageri. De ce? Pentru că şansele de a fi ascultat, înţeles, urmat scad în momentul în care există cea mai mică umbră reputaţională. De ce aş asculta un om care în alte situaţii similare nu a dovedit verticalitate? Sau unul care îmi cere să mă implic fără ca el să o facă? În fiecare zi, fiecare decizie, fiecare refuz, fiecare acceptare contribuie la creionarea profilului reputaţional al unui manager şi îi dă acestuia atuurile necesare pentru a livra performanţă împreună cu echipa sa.

    Care este cea mai importantă calitate a unui lider?

    Onestitatea şi echidistanţa. Cam de aici începe şi construcţia reputaţiei sale. Fără aceste două calităţi, toate celelalte, ce oricum se pot adăuga şi multiplica în timp, nu vor ajuta niciodată suficient. Competenţele, expertiza, experienţa, inteligenţa emoţională nu au nicio valoare fără onestitate şi echidistanţă în relaţia cu toţi cei implicaţi în business: angajaţi, acţionari, clienţi şi parteneri.

    AURELIA VIŞINESCU, DOMENIILE SĂHĂTENI

    Care este cea mai importantă calitate a unui lider?

    Personal, cred că leadershipul e un talent, o calitate firească, pe care o ai sau nu o ai. Cred că dacă eşti lider, face parte din personalitatea ta. Desigur, această calitate poate fi cultivată de-a lungul timpului, dacă există oportunitatea.
    Un lucru important, după mine, este ca un lider să fie model în primul rând. Model pentru oamenii cu care lucrează, astfel încât direcţia să fie urmată de aceştia. Apoi, capacitatea de a gândi strategic şi analitic, cee ce este, în sine, calitatea esenţială a unui lider. Nu în ultimul rând, o calitate esenţială este curajul. Cred că e definitoriu pentru un lider să aibă curaj şi să îşi asume acţiunile pe care le dirijează.

  • 67% dintre elevi primesc note în catalog fără ca ei să fie informaţi. Ce probleme au mai fost reclamate

    Potrivit Statutului Elevului, profesorii trebuie să anunţe elevii înainte de a le fi consemnate notele în catalog, dar, potrivit raportului, 67% dintre şcolari susţin că le este încălcat acest drept.

    O altă problemă este legată de elevii cu dizabilităţi şi de integrarea lor în colectivitate, astfel, raportul arată că “rata discriminării în şcoli este peste aşteptări, iar procentul elevilor care au fost discriminaţi cel puţin o dată în cadrul unităţii de învăţământ sau cunosc cazuri este de 47,60%”.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Povestea tinerei care vinde gogoşi de peste 2 milioane de euro în România

     Fondată pe 28 martie 2014, în urma unei investiţii iniţiale de aproximativ 100.000 de lei, afacerea celor doi tineri a ajuns în prezent la 17 unităţi şi alte trei erau în curs de deschidere la momentul realizării acestui material (începutul lunii iunie). Dintre acestea, patru sunt proprii, iar celelalte administrate în regim de franciză. Per total, 120 de angajaţi lucrează în cadrul grupului; acesta generează afaceri de 10 milioane de lei (în magazinele proprii, spaţii francizate, centru de producţie), iar planurile pentru anul acesta vizează o dublare.

    Marius Muntean (CEO-ul afacerii în prezent) şi Andra Otava (CCO) sunt foşti colegi la Facultatea de Construcţii din Cluj-Napoca. După absolvire, Andra Otava a lucrat timp de doi ani în domeniul construcţiilor şi şi-a consolidat pregătirea şi cu un master. Ideea afacerii a apărut imediat după ce tinerii au terminat facultatea. Unul dintre criteriile după care au ales afacerea era ca aceasta să fie diferită faţă de modelele care au mai existat în trecut, în speranţa că dacă vor face lucrurile altfel, vor o traiectorie ascendentă.

    De pe scurta listă de idei s-a evidenţiat crearea unui donut shop, concept care nu exista la momentul respectiv pe piaţa din România. Mama Andrei Otava a furnizat reţeta de gogoşi, iar în rest au trecut prin toate provocările pe care le poate înfrunta un pionier pe o piaţă nişată, deschizând o primă unitate în Târgu-Mureş, de unde s-au extins apoi în mai multe oraşe din ţară (Cluj-Napoca, Sibiu, Baia Mare, Ploieşti, Iaşi, Bucureşti, Suceava, Alba Iulia, Piatra Neamţ, Craiova, Râmnicu Vâlcea). Investiţiile în francizele Donuterie pornesc de la 30.000 de euro şi pot ajunge la 50.000 euro, sumă care depinde de factori precum locaţia aleasă pentru magazin şi suprafaţa acestuia. Pentru anul în curs, Muntean şi Otava şi-au propus să dubleze numărul de magazine din reţeaua naţională şi, implicit, să dubleze şi cifra de afaceri. Pe termen lung însă, iau în calcul şi extinderea în afara ţării.

    ANDRA OTAVA

    29 DE ANI

    COFONDATOR ŞI CCO, DONUTERIE

    CIFRĂ DE AFACERI NETĂ* ÎN 2016: 10 MIL. LEI

    NUMĂR DE ANGAJAŢI**: 120

    *VALOAREA CUMULATĂ A VENITURILOR GENERATE DE FRANCIZE ŞI DE MAGAZINELE PROPRII

    **NUMĂRUL TOTAL, ÎN CADRUL GRUPULUI

     

    Mai multe astfel de poveşti au apărut în catalogul 100 Tineri Manageri de Top, ajuns anul acesta la a 12-a ediţie.