BusinessMagazin

Tag: carne

  • Producătorul de preparate din carne Vascar a înregistrat o creştere de 14% a cifrei de afaceri în primele 6 luni. Anul trecut a avut afaceri de 61,2 milioane de lei

    Vascar, producător local de preparate din carne, anunţă o creştere de 14% a cifrei de afaceri în primele 6 luni, faţă de acceaşi perioadă a anului trecut.

    Cea mai importantă evoluţie este înregistrată de segmentul preparatelor din carne, unde vânzările au crescut cu 24% în primele 6 luni din 2016, faţă de primul semestru al anului trecut. Aceeaşi categorie a marcat o creştere în volum de 26%.

    „Succesul gamei complete „Moldova în Bucate” are o contribuţie importantă în evoluţia indicatorilor de business din ultimele luni. Cele mai căutate produse sunt specialităţile ţărăneşti – şunca Praga, crenwurştii din piept de pui, salamurile şi cârnaţii premium, preparate după reţete din bucătăria tradiţională moldovenească. Extinderea distribuţiei în Bucureşti, prin creşterea semnificativă a numărului de magazine tradiţionale partenere, şi dezvoltarea reţelei de IKA susţin obiectivul nostru strategic de a deveni un brand naţional preferat de toţi românii, indiferent de regiunea de unde provin”, spune Vlad Ciuburciu, Director de Marketing Vascar.

    Compania Vascar a fost înfiinţată în 1984 la Vaslui şi în prezent are peste 300 de angajaţi. Compania deţine fabrică de procesare şi 20 magazine proprii în regiunea Moldovei

    Anul trecut a avut o cifră de afaceri de aproape 61.2 milioane de lei.


     

  • Locul unde locuitorii trăiesc140 de ani şi fără să se îmbolnăvesc-GALERIE FOTO

    Valea râului Hunza, aflat la graniţa dintre India şi Pakistan, este de multe ori numită şi “oaza tinereţii”. Oamenii din această regiune aproape nu se îmbolnăvesc niciodată şi arată mereu tineri, iar durata de viaţa ajunge până la 140 de ani.

    Mulţi dintre locuitori trăiesc peste 100 de ani şi este considerat ceva normal. Oamenii din Hunza au fost descoperiţi de europeni în anii 20 de către un doctor scoţian numit MakKarrison care a trăit o perioadă îndelungată alături de ei. Acesta le-a documentat viaţa şi a descoperit că secretul pentru longevitatea acestora este dieta lor. Scoţianul a descoperit că mănâncă puţină carne, şi iau masa doar de două ori pe zi. În plus, înnoată în apa îngheţată, iar o plimbare de 15-20 km este cât se poate de normală.

    R. Bircher detaliază felul în care trăieşte poporul din Hunza în cartea sa “Hunza-people who do not know disease”:

    – dieta e dominată de fructe şi legume
    – mănâncă multă hrană neprepărată, crudă
    – consumă foarte puţină sare
    – alcoolul şi dulciurile sunt consumate foarte rar

    În 1963, o echipă medicală franceză a mers într-o expediţie în Hunza şi au stabilit că speranţa medie de viaţă este de 120 de ani. Mai mult, în 1977, în cadrul unui congres despre cancer, potrivit mai multor oameni de ştiinţă, în Huzna s-a constatat absenţa cancerului în orice formă.

    CELE MAI INTERESANTE GALERII FOTO

    Călătorie spectaculoasă pe cel mai mare râu subteran aflat într-o peşteră – GALERIE FOTO

    Fotografii incredibile ale şahului din Iran şi ale haremului său – GALERIE FOTO

    Titanicul se pregăteşte de un nou drum. Va pleca din Jiangsu, China, pâna la Dubai – GALERIE FOTO

    Cea mai izolată localitate din lume. Acolo trăiesc 800 de oameni – GALERIE FOTO

    Imagini din epoca de aur: cum se distrau oamenii din URSS în anii ’70 şi ’80 – GALERIE FOTO

    Cum arată yachtul secret al lui Steve Jobs – GALERIE FOTO

    Imagini incredibile cu tribul care nu a fost atins de lumea modernă – GALERIE FOTO

    Cum arată noul avion privat de 20 de milioane de dolari al lui Jackie Chan – GALERIE FOTO

    Viaţa în cel mai poluat oraş din lume unde temperatura medie anuală este -10 grade Celsius – GALERIE FOTO

    Restaurantul discret unde preşedinţii îşi duc amantele – GALERIE FOTO

     

     

  • Primul oraş care ar putea dispărea din cauza încălzirii globale

    Barrow, Alaska este cel mai nordic oraş al Statelor Unite, iar această mică comunitate se află pe frontul luptei cu schimbările climatice, scrie BBC.

    Barrow se află la 530 km de cercul arctic şi la 1600 de km la sud de Polul Nord, iar rezidenţii localităţii sunt înconjuraţi de ocean şi tundră, iar singura modalitate de a ajunge la ei este cu avionul sau cu snowmobilul.

    Din noiembrie până în ianuarie soarele nu răsare în Barrow, iar în restul anului oraşul se află într-o stare de amurg perpetuu deoarece soarele nu apune niciodată. Totuşi îngrijorarea oamenilor de acolo nu constă în faptul că soarele nu răsare mai multe luni la rând, ci că mari cantităţi de chimicale poluante sunt conservate în gheaţă, gheaţă care se topeşte mai repede ca niciodată din cauza încălzii globale. Cantitatea de gheaţa pe timpul verii a scăzut cu 10% în fiecare deceniu începând cu 1979 până în prezent. Asta înseamnă că chimicalele prinse în gheaţă sunt eliberate şi infectează animale ca focile, animalele preferate pentru vânat de urşii polari, dar şi de oameni.

    Multe dintre chimicalele conservate în gheaţă au fost interzise de decenii, dar acum gheaţa se topeşte şi focile se infectează, iar acest lucru este problematic deoarece oamenii din Alaska consumă multă carne de focă şi nici nu prea au cum să-şi schimbe obieceiurile deoarece nimic nu creşte acolo, iar cumpărăturile sunt foarte scumpe: 3,7 litri de lapte costă 10 dolari ( 10,8 lei pe un litru de lapte), ketchup-ul sau maioneza se vînd cu 7 dolari.

    Potrivit BBC, focile sunt în abundenţă în Alaska, chiar sunt atât de multe foci, încât de multe ori găseşti una moartă în curtea cuiva. Aşadar, ce se întâmplă cu oamenii care mănâncă carne contaminată.

    Încă nu se ştie sigur. Problema este lipsa dovezilor, încă nu s-au făcut cercetări complexe despre efectele consumului de carne contaminată, dar un studiu din 2015 realizat asupra urşilor polari arată o legătură între consumul ridicat de carne contaminată şi alteraţii pe creierul animalului. Astfel, putem presupune că acelaşi efect ar putea avea loc şi pe creierul uman, spune reporterul BBC.

    Totuşi, chiar dacă se găseşte o dovadă concretă că oamenii din Alaska sunt în pericol este greu de crezut că cei de acolo îşi vor schimba obiceiurile de consum. De fapt, un om din Alaska consumă în jur de 170 de kg de carne de focă pe an.

    Cea mai mare problemă pentru rezidenţii Barrow rămâne încălzirea globală, care pentru ei reprezintă eroziunea de-a lungul coastei, câteva furtuni puternice pe an şi valuri puternice. O serie de factori care ar putea fi fatală pentru localitate. În unele locuri se pierde cam 20m de sol în fiecare an

     

  • Un popor care vinde materie primă este condamnat să dispară!Nu mai ştim să vindem brânză, carne, lână! Nu mai ştim cum ne cheamă!

    SUNT UN ŢĂRAN ŞI MĂ SIMT ŢĂRAN. Un popor care vinde materie primă, adică buştean, adică miel, adică viţel este condamnat să dispară! Nu mai ştim să vindem brânză, carne, lână! Nu mai ştim cum ne cheamă! Tradiţia noastră se destramă. Oierii au fost alungaţi din munte şi-n munte multinaţionalele străine taie ultimul lemn, avertizează Avram Fiţiu, profesor la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj Napoca.

    Sunt un ţăran şi mă simt ţăran, este mândru Avram Fiţiu. Poartă şerpar, un brâu lat din piele, chimir, şi-a cumpărat o turmă de oi pe care vrea să o aducă la 300 de capete, a cutreierat munţii din Europa în căutarea ciobanilor şi a văzut că fermierul nostru român îşi pierde cu fiecare zi tradiţia şi numele. Nu ştim să ne vindem produsele, noi vindem doar materie primă şi de asta suntem ameninţaţi cu dispariţia.

    Sunteţi un neam care nu aţi respectat ce v-au spus părinţii în materie de vânzare. Părinţii voştri oieri nu au trăit niciodată din vânzare de miei. În istorie, acest neam a trăit din lână şi din brânză. Nu a trăit din vânzare de miel, a trăit din vânzare de carne. Câtă vreme astăzi venitul vostru economic este bazat pe subvenţia de la APIA (Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură n.r.) care, pentru informarea voastră, după ieşirea Marii Britanii din Europa, începând de la anul, va scădea cu 15%, din 2018, 15% – 17% va fi impactul asupra bugetului european.

    Şi atunci, dacă vom continua să mergem înainte bazându-ne pe subvenţie şi vândut viţelul pe picior pentru văcari sau mielul pe picior va fi o greşeală  şi această greşeală este de neimaginat pentru mine. Un popor care vinde materie primă, adică buştean, adică miel, adică viţel este condamnat să dispară!  Le spune Avram Fiţiu fermierilor români.

    Cititi mai multe pe www.agroinfo.ro

  • Acest primar vrea să transforme toţi cetăţenii oraşului în vegetarieni

    Noua administraţie a oraşului italian Torino susţine şi promovează stilul de viaţa vegetarian, înâmpinând proteste de la producătorii tradiţionali de carne din regiune, scrie The Guardian.

    Chiara Appendino, noul primar al oraşului Torino, a promis săptămâna aceasta că va promova vegetarianismul şi dietele vegane şi că o viaţă fără carne şi lapte este fundamentală pentru protecţia mediului înconjurător, al sănătăţii şi al bunăstării animalelor.

    Încă nu au fost făcute publice strategiile noului primar pentru a atinge acest obiectiv, însă se aşteaptă implementarea unor produse educaţionale în şcoli  pentru a-i învăţa pe copii de bunăstarea animalelor şi despre nutriţie.

    Această mişcare este fără precedent pentru autorităţile italieneşti, dar rămâne în linie cu viziunea eurosceptică a partidului M5S, din care Appendino face parte. În urmă cu câteva săptămâni, liderul partidului, Luigi di Maio, şi-a sărbătorit ziua cu un tort vegan.

    Chiara Appendino a câştigat simpatiile publicului şi l-a învins de una singură pe favoritul pentru postul de primar democratul Piero Fassino. Însă aceste declaraţii ar putea avea efecte negative pentru Appendino, deoarece în Torino şi în regiunea Piemont sunt foarte mulţi producători locali de carne cu o tradiţie îndelungată.

  • Primul magazin din România în care banii nu mai au nicio valoare. Unde se află şi cine are acces

    În Bucureşti s-a deschis un magazin în care banii nu au nicio valoare; magazinul se află în cartierul Crângaşi şi toţi doritorii pot alege dintre produsele expuse, dar nu plătesc pentru ele, ci muncesc.

    Astfel, pentru călcat şi măturat timp de 4 ore poţi primi 2 litri de ulei, 3 conserve de carne, 2 kg de făină şi 10 napolitane. Toate produsele din magazin sunt obţinute prin donaţii. Pentru fiecare oră de muncă, se pot acumula puncte în schimbul cărora se pot primi cele necesare; preţul obiectelor este calculat în ore de muncă prestate.

    Magazinul se adresează doar persoanelor cu o situaţie financiară dificilă din sectorul 6.

  • Mai ştim ce mâncăm şi de unde ne vine mâncarea?

    Uneori frauda este atât de bine mascată încât pentru a o descoperi este nevoie de tehnici demne de investigaţiile criminalistice. Diferite ţări europene încearcă să contreze acest val infracţional, unele cu ajutorul tehnologiei şi prin înfiinţarea unor forţe speciale. Financial Times a făcut o incursiune în lumea celor care se luptă cu mafia alimentelor.

    Dincolo de uşile ca de buncăr ale laboratorului se aude o alarmă cu un sunet sec şi monoton. Este un semnal că Rachel Hill îşi va activa cuţitul cu laser. Tensiunea va fi uriaşă în sistem. Hill îşi foloseşte cuţitul pentru a tăia un file de peşte cu o ştampilă ciudată pe el. Alarma se aude din nou, iar Hill face o nouă incizie. 

    Lângă ea, un computer de mărimea unui frigider de apartament analizează fumul produs când laserul a atins ţesutul. Datorită unui proces care implică analize extrem de complexe, dezvoltat la Colegiul Imperial Londonez, computerul poate identifica „amprenta moleculară” unică a fumului. Acest aparat de 500.000 de lire sterline şi alte echipamente în valoare de 5 milioane de lire i-au adus laboratorului Institutului pentru Securitatea Alimentară Globală al Universităţii Reginei din Belfast renumele de „Star Trek”. Laboratorul împinge cu îndrăzneală limitele frontierelor tehnologice în lupta cu criminalitatea alimentară.

    Cealaltă maşinărie Reims din Marea Britanie este folosită la spitalul Charing Cross din Londra în departamentul de oncologie pentru a face diferenţa între ţesuturile maligne şi cele sănătoase.

    La Belfast, aparatului i se cere să identifice din ce specie de peşte este fileul: este cod sau altceva? La Queen’s University, unde institutul a fost înfiinţat în martie 2013, analiza alimentelor se apropie tot mai mult de investigaţiile criminalistice. Aproape orice aliment poate fi alterat, contaminat sau falsificat. S-ar putea ca sucul de fructe să nu fie ceea ce pare. La fel şi carnea de peşte şi condimentele. Carnea tocată de vită cu adaos de carne de cal este deja ceva clasic. După ce a comparat „amprenta” ţesutului de peşte cu o colecţie de profile de specii, computerul îşi prezintă verdictul. De această dată „suspectul nu este vinovat”: cod, scrie pe ecran. Însă adesea astfel de teste descoperă fraude – cod amestecat cu ceva mai ieftin sau se poate să nu fie cod deloc.

  • Epoca puiului lent

    Dorinţa de a pune pe masă alimente cât mai sănătoase îi face pe mulţi să se intereseze de condiţiile de trai ale puiului sau altui animal care le ajunge în farfurie, forţându-i pe comercianţii şi producătorii de carne să ia măsuri.

    După ce ani de zile s-au străduit să obţină pui care cresc mai repede şi mai mari, aceştia constată că există suficienţi oameni dispuşi să plătească pentru carne provenită de la păsări crescute într-un ritm mai lent şi lăsate să zburde în aer liber, care sunt astfel mai gustoase, scrie Wall Street Journal.

    Până la apariţia în magazine a puiului care nu creşte ca Făt-Frumos vor mai trece câţiva ani însă, deoarece trebuie repopulate fermele de păsări, iar rasele care corespund noilor cerinţe sunt destul de puţine.

  • Jumătate din parizerul analizat conţine piele de pasăre, emulsie din şorici, zgârciuri, cartilagii şi până la 19 aditivi!

    Asociaţia Pro Consumatori (APC) a achiziţionat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 52 tipuri de parizer, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte conţinutul acestor produse şi potenţialele efecte asupra sănătăţii consumatorilor. 

    73% din parizerul analizat are gust intensificat cu monoglutamatul de sodiu şi este colorat cu extract de gândaci!

    La fabricarea sortimentelor de parizer analizate s-au folosit următoarele ingrediente: emulsie din piele de pasăre, emulsie de şorici, carne de pui, carne de pui şi de curcan separată mecanic, carne de pui dezosată mecanic, carne de pasăre separată mecanic, piept de pui, carne de curcan, piept de curcan, piele de curcan, piele de pui ş.a.m.d

    În cele 52 de produse analizate s-au identificat 48 aditivi alimentari şi alte substanţe. 

    Toate produsele analizate conţin aditivi alimentari, adică E-uri, de la 3 aditivi alimentari până la 19 aditivi alimentari.
    La 85% din produsele analizate s-a folosit nitrit de sodiu, un conservant suspect.

    La 79% din produsele analizate s-au  folosit difosfaţi.

    73% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic, un colorant roşu strălucitor obţinut dintr-o specie de insectă numită coşenilă. Aditivul prezent şi la crenvruşti.

    Top 10 mărci de  parizer după conţinutul de carne:

    1. Kaufland Classic (parizer de porc. Delicatesă germană Lyoner) / Germania cu 84% carne de porc şi 4 aditivi;
    2. Zimbo (parizer ţărănesc cu ardei) / Ungaria cu 80% carne porc şi 6 aditivi;
    3. Apetit (parizer porc / 5 aditivi, parizer cu ardei / 6 aditivi) cu 63% carne de porc;
    4. Apetit (parizer pasăre / 4 aditivi / 60% carne de pasăre; parizer ţărănesc piept de pui /6 aditivi / 60% carne piept de pui), Baroni (parizer de pasăre / 9 aditivi / 60% carne pui)
    5. Auchan (parizer piept de pui / 8 aditivi / 57% piept de pui);
    6. Casa Gustului (parizer cu ardei / 8 aditivi / carne porc 55%);
    7. Gustoso (parizer ţărănesc cu piept de pui / 9 aditivi/ 54% piept de pui), Baroni (parizer ţărănesc cu piept de pui / 9 aditivi / 54% carne din piept de pui), Casa Gustului (parizer de porc / 8 aditivi / 54% carne de pui);
    8. Baroni (mini parizer cu pui / 8 aditivi/ 52% carne de pui; parizer cu ardei / 9 aditivi/ 52% carne de porc; parizer cu carne de porc / 9 aditivi / 52% carne de porc);
    9. Facos (parizer cu pui /5 aditivi / 51% carne pasăre), Aldis (mini parizer cu pui / 4 aditivi / 51% carne de pui)
    10. Pick (parizer de porc / 5 aditivi / 50% carne de porc) Aldis (parizer porc / 4 aditivi / 50% carne de porc), Facos (parizer cu porc / 6 aditivi / 50% carne porc).

    Top 10 mărci de parizer după numărul de aditivi alimentari:

    1. DiaVist (parizer cu şuncă) conţine 19 aditivi;
    2. DiaVist (parizer cu pasăre şi porc) conţine 16 aditivi;
    3. DiaVist (parizer cu carne de pui; parizer cu carne de curcan) conţine 15 aditivi;
    4. Fox (parizer mini) conţine 13 aditivi;
    5. Matache Măcelaru (parizer ţărănesc), Carrefour (parizer feliat, parizer cu ardei) conţin 11 aditivi;
    6. Reinert (parizer feliat) conţine 10 aditivi;
    7. Gustoso (parizer ţărănesc cu piept de pui), Baroni (parizer cu ardei, parizer cu carne de porc, parizer ţărănesc cu piept de pui, parizer de pasăre), Pofta Bună (parizer cu carne de pasăre) conţin 9 aditivi;
    8. Auchan (parizer piept de pui), Carrefour (parizer cu pasăre), Casa Gustului (parizer cu ardei, parizer de porc), Baroni (mini parizer cu pui), Meda (parizer ţărănesc, parizer ţărănesc cu piept de pui) conţin 8 aditivi alimentari;
    9. Campofrio (parizer cu pasăre), Caroli (parizer cu pasăre), Fox (parizer cu piept de pui), Benedek (parizer cu ciuperci), Poftă Bună (parizer cu carne de porc, parizer Familia), DiaVist (Suprem. Parizer favorit) conţin 7 aditivi;
    10. Cris-Tim (miniparizer cu pui), Auchan (parizer cu carne de pui, parizer cu carne de porc), Alpinia (miniparizer cu pui), Apetit (parizer cu ardei, parizer ţărănesc piept de pui), Matache Măcelaru (parizer cu vită), Zimbo (parizer ţărănesc cu ardei), Ifantis (parizer cu carne de curcan), Facos (parizer cu porc).

     

  • 42% dintre crenvurstii din România sunt colorati cu extract de gandaci. Cum arată gândacul din care este obţinut colorantul – FOTO

    Aproape jumătate dintre crenvurştii de pe piaţă conţin extract de gândaci, se arată într-o informare de presă a Asociaţiei Pro Consumatori (APC).

    APC a achiziţionat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 43 tipuri de crenvurşti, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenţia în ceea ce priveşte conţinutul acestor produse şi potenţialele efecte asupra sănătăţii consumatorilor.

    Faptul şocant este că 42% dintre produsele analizate sunt colorate cu carmin/E120/acid carminic un colorant roşu strălucitor obţinut dintr-o specie de insectă numită coşenilă, originară din Mexic;

    Carminul a fost folosit de secole ca un colorant natural în ţesătorii; în prezent este folosit şi în alimentaţie, în industria cărnii, sau în patiserie.

    Colorantul este opţinut prin extracţia apoasă a copului uscat al insectei coşenilei femele (Dactylopius coccus/Coccus cacti). Principiul colorant al coşenilei este acidul carminic (10% din corpul uscat al insectei).
    Coşenila estev folosită şi la fabricarea preparatelor din carne, a produselor vegetale care imită carnea, a produselor din peşte, pentru colorarea membranelor, la colorarea cerealelor pentru micul dejun, potrivit Wikipedia.

    Dacă mai aveţi dorinţa de a mânca crenvruşti, topurile realizate de APC arată în felul următor:

    Top 10 mărci de  crenvurşti după conţinutul de carne:

    Pikok/Polonia cu 93% carne din pulpă de porc şi fără aditivi;
    Golfera/Italia cu 88% carne de pui şi 2 aditivi;
    AIA/Italia cu88% carne de curcan şi pui, dar cu 5 aditivi;
    Dulano/Germania cu 87% carne de porc şi 2 aditivi;
    Aldis/România cu 87% carne (60% piept de pui şi 27% carne lucru pui) cu 3 aditivi;
    Martinel/Reinert/România cu 85% carne de porc şi 3 aditivi;
    Pikok/Polonia cu 85% carne (72% piept de pui si 13% carne din pulpă de pui) şi 9 aditivi;
    Perfect Poultry/Slovenia cu 82% carne de pui şi 5 aditivi;
    Agil/România cu 80% piept de pui şi fără aditivi;
    Zimbo/Ungaria cu 80% carne (60% carne de porc si 20% carne de vită) şi 5 aditivi.

    Top 10 mărci de  crenvurşti după numărul de aditivi alimentari:

    Campofrio cu 11 aditivi;
    Caroli/Familia cu 10 aditivi;
    Pikok, Caroli, AIA,cu 9 aditivi;
    Casa Gruia, Banat Bun cu 8 aditivi;
    Carrefour, Fox, Meda, Auchan cu 7 aditivi;
    Baroni, Casa Gustului, Cris-Tim, Elit, Cora cu 6 aditivi;
    AIA, C+C, Zimbo, Agil, Auchan, Perfect Poultry, Baroni, Cris-Tim cu 5 aditivi;
    Mega Image, Angst, Ifantis, Pick, Unicarm,Prodprosper cu 4 aditivi;
    Transavia, Angst, Reinert, Aldis cu 3 aditivi;
    Dulano, Golfera, Angst cu 2 aditivi.

    Top 3 mărci de  crenvurşti  FĂRĂ aditivi alimentari:

    1. Pikok cu 93% carne din pulpă de porc;
    2. Agil cu 80% piept de pui;
    3. Forzoso cu 59% carne pui şi 29% piele pui.