BusinessMagazin

Tag: brand

  • Cupio, brandul românesc de cosmetice lansat de antreprenorii Raluca şi Răzvan Ştefanescu, a deschis magazin la Oradea şi a ajuns la 24 de locaţii pe piaţa locală

    Cupio, brandul românesc de cosmetice lansat de antreprenorii timişoreni Raluca şi Răzvan Ştefanescu în 2012, a inaugurat un nou magazin, în centrul comercial Lotus Center Oradea, ajungând astfel la o reţea naţi0nală de 24 de unităţi. Cupio a devenit unul dintre principalii furnizori de cosmetice pentru saloanele de înfrumuseţare din ţară, produsele brandului ajungând şi în afara graniţelor, prin intermediul distribuitorilor autorizaţi din Italia, Germania, Belgia şi Danemarca, potrivit unor informaţii furnizate anterior de companie.

    ’’Suntem încântaţi să deschidem uşile noului nostru magazin din Oradea şi să aducem produsele Cupio mai aproape de clienţii noştri din această regiune. Fiecare nouă locaţie este o oportunitate de a împărtăşi pasiunea noastră pentru frumuseţe şi de a construi relaţii solide cu comunitatea locală’’, a declarat Răzvan Ştefănescu, director general al brandului Cupio, într-un comunicat de presă.

    Grupul de firme ce deţine brandul Cupio a închiriat în vara anului trecut 3.200 de metri pătraţi de spaţii de depozitare în proiectul CTPark Timişoara Ghiroda, situat în apropiere de Aeroportul Internaţional Timişoara, pentru a susţine planurile de dezvoltare a reţelei de magazine fizice, dar şi a celui online. Tranzacţia a fost intermediată de compania de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.

    Anterior, operaţiunile de depozitare şi de logistică ale companiei funcţionau într-un spaţiu mult mai mic din Timişoara, noua locaţie găzduind de asemenea şi birourile unde îşi desfăşoară activitatea angajaţii Cupio.

    Cupio a fost lansat în 2012 de Raluca şi Răzvan Ştefănescu, printr-o investiţie de 10.000 de euro, comercializând încă de la început produse şi instrumente pentru realizarea manichiurii, accesorii, produse pentru machiaj şi îngrijirea corpului. Primul magazin fizic, de tip insulă, a fost deschis la Arad, iar mai apoi, Cupio a început să intre în saloanele de frumuseţe, unde comercializa lacuri de unghii clasice, geluri UV, oje semipermanente, instrumente de manichiură şi aparaturi indispensabile pentru tehnicienii de unghii. Cupio deţine un portofoliu de peste 10.000 de produse cosmetice profesionale, realizând afaceri de 15 mil. euro la nivelul anului 2021.

     

     


     

  • Cum au reuşit cinci studenţi din România să transforme o temă de facultate într-o afacere. Profesoara de la seminar s-a uitat la ei şi le-a spus că ar fi chiar fraieri să nu deschidă o afacere reală

    Edi, Miru, Paul, Eve şi Georgi. Sunt, pe scurt, cei cinci tineri entuziaşti care au transformat o temă de facultate într-un business cu tricouri imprimate cu simboluri naţionale, după ce şi-au dat seama că proiectul la care lucraseră merita să fie cunoscut de mai multă lume. Au luat 10 pentru temă, iar acum caută să obţină aceeaşi notă şi din partea clienţilor cumpărători.

    „Badea Neaoş a pornit de la un proiect de facultate. Noi am fost şase fondatori, toţi colegi de facultate. Aveam de făcut un proiect în care trebuia să pregătim un brief publicitar pentru un brand existent sau pentru unul creat de noi”, povesteşte Miruna Merluşcă. Au ales să creeze ei un brand, pornind de la ceva ce remarcaseră: reticenţa pe care o afişează tinerii atunci când vine vorba de folclor.

    Au intuit că asta vine din faptul că tot timpul simbolurile româneşti sunt asociate greşit politic, aşa că au decis să facă ceva românesc pentru tineri, ceva cu care ei să se identifice şi care să le vorbească lor. „După ce am stat foarte mult pe această idee, a ieşit Badea Neaoş (care la început se numea doar «Neaoş»), un brand ce produce haine în România şi le brodează cu motive şi zicători inspirate din folclor, în timp ce adună poveşti de pe uliţele satului şi le spune mai departe generaţiilor, ca să nu uităm de unde am venit.” Au pregătit tot conceptul de brand, s-au gândit cum s-ar promova, au făcut chiar şi modele de produse şi au prezentat totul la facultate.

    Profesoara de la seminar s-a uitat la ei şi le-a zis că ar fi chiar fraieri să nu deschidă o afacere reală pornind de la proiectul lor. „Nouă ne trecuse ideea prin cap, doar că nu credeam că o să avem şanse sau că o să placă cuiva. Am plecat de la seminar cu un feedback pozitiv şi aşa am decis să fondăm firma şi să fie totul real, nu doar un proiect (pe care, apropo, am luat 10).” Din şase au rămas cinci: Miruna Merluşcă, Eduard Pătrunjel, Georgiana Tamba, Evelin Nilăşan şi Paul Moga. Doi băieţi şi trei fete, doi moldoveni şi trei ardeleni.

    Toţi au studiat comunicare şi marketing şi lucrează în aceste domenii. „Am pornit afacerea ca studenţi şi am învăţat pas cu pas, prag lovit cu prag lovit.  Pentru că eram studenţi bursieri, am pus cu toţii o bursă la bătaie la început. A fost o primă investiţie de aproximativ 1.000 de euro, care ne-a ajutat să deschidem firma şi să avem un stoc minim de produse. Tot profitul a fost reinvestit mai apoi.” Anul 2022 l-au încheiat cu o cifră de afaceri de aproape 67.000 de lei, fără profit şi fără alţi angajaţi în afară de ei. Toate articolele cu eticheta Badea Neaoş sunt produse în diverse ateliere din România, de la etichetă la ambalaje şi broderie.

    Vânzările se fac online, pe site-ul afacerii, dar şi offline – la festivaluri de muzică sau evenimente. „Produsele noastre principale sunt tricourile. Facem tricouri albe şi negre, pentru fete şi băieţi. Mai apoi am început să facem tricouri pentru copii, bluze, hanorace, traiste, articole de papetărie, cămăşi de in şi, ultimul nostru produs, propriul croi de tricou oversized. Toate produsele vin însoţite de o poveste, scrisă în funcţie de model. Clientul primeşte acea poveste în pachet, pentru o experienţă unică.” Ca preţuri, ele pornesc de la 60 de lei pentru o traistă şi urcă până la 120 de lei pentru tricouri sau chiar 250 de lei pentru bluze sau hanorace. „Clienţii noştri sunt destul de variaţi. De cele mai multe ori, comenzile vin din marile oraşe din România. Sunt oameni care apreciază produsele fabricate local, cu poveste şi cu suflet, şi vor să cumpere mai sustenabil.

    Majoritar cumpără femeile. Interesele audienţei variază de la muzică live la interes pentru fashion şi folclor.” Anul trecut, cei cinci tineri s-au implicat cel mai mult în participarea la FIX, un fond de inovare din Cluj care susţine micile afaceri cu mentorat, dar şi cu resurse financiare. „Am avut de trecut de trei serii de pitch-uri în faţa unui juriu format din oameni de afaceri, pentru a câştiga 3.000, apoi 12.000, apoi 35.000 de euro. Am depus multă muncă şi mult efort şi am reuşit să fim printre cei patru câştigători.” Anul 2022 a fost, de asemenea, anul în care au reuşit să aibă un birou al lor. Anul 2023 avea însă să fie cel mai bun al fondatorilor Badea Neaoş, după ce au reuşit să-şi atingă obiectivele propuse. „Acum ne pregătim pentru campania de Black Friday şi de Crăciun.

    Avem în plan o nouă colecţie de bluze şi de hanorace pentru sezonul rece, un nou model de tricou şi nişte campanii foarte faine.” Drumul până aici nu a fost lipsit de provocări. Cele mai mari de până acum au fost lipsa de cunoştinţe şi de resurse financiare. Au pornit fără să ştie mare lucru şi au dat cu capul de foarte multe ori ca să înveţe. Luau mereu cele mai complicate decizii şi partea de logistică îi dădea mereu peste cap. „După aceea, resursele financiare. Materia primă se tot scumpeşte şi devine din ce în ce mai greu să investim în noi produse, de exemplu. Odată cu finanţarea s-au mai liniştit lucrurile, doar că momentan căutăm să avem o marjă mai mare de profit, dar să păstrăm calitatea şi experienţa pe care o oferim clienţilor.

    Dincolo de asta, ne confruntăm cu faptul că avem foarte multe idei, dar nu toate ajung să fie puse în practică din lipsă de timp sau din cauză că uităm de ele. Gândim prea mult uneori şi acţionăm prea puţin.”

    Edi, Miru, Paul, Eve şi Georgi au învăţat că, de departe, cel mai important element în afacerea lor este echipa. Dacă oamenii nu sunt bine, indiferent de cât de mulţi bani ar avea afacerea, nu o să fie mai ok. Au mai înţeles şi că experienţa clientului vine pe primul loc. „Am mai învăţat că uneori e mai bine să iei o decizie proastă decât să nu iei nicio decizie şi că lucrurile nu trebuie să fie perfecte ca să te apuci de implementare. Chiar dacă planurile şi strategiile sunt extrem de importante, să nu aştepţi după contextul ideal şi după alinierea tuturor planetelor – unele lucruri se pot edita din mers şi contează mai mult că ai făcut ce voiai să faci decât că ai stat cu planul pe hârtie”, concluzionează ei.  

    Ca preţuri, ele pornesc de la 60 de lei pentru o traistă şi urcă până la 120 de lei pentru tricouri sau chiar 250 de lei pentru bluze sau hanorace.

    În spatele Badea Neaoş se află cinci tineri: Miruna Merluşcă, Eduard Pătrunjel, Georgiana Tamba, Evelin Nilăşan şi Paul Moga. Doi băieţi şi trei fete, doi moldoveni şi trei ardeleni.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Atelier Muna – atelier de creaţie vestimentară (Bucureşti)

    Fondatoare: Monica Radu

    Investiţie iniţială: 5.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 152.000 de lei (circa 30.000 de euro)

    Prezenţă: online şi cu un showroom în Bucureşti, pe Calea Victoriei

    Hobby Shop – magazin cu jocuri şi machete (Bucureşti)

    Fondator: George Dobre

    Investiţie iniţială: 3.000 de euro

    Cifră de afaceri în 2022: 800.000 de lei (160.000 de euro)

    Prezenţă: online şi offline

    Şcoala Informală de IT (Bucureşti)

    Fondatori: Răzvan Voica şi doi prieteni

    Prezenţă: naţională

    Rozalia Bot – design vestimentar (Bucureşti)

    Fondatoare: Rozalia Bot

    Investiţie iniţială: 400 de euro

    Prezenţă: naţională

    Mobilă a la Mobilus – mobilier din lemn la comandă (Bucureşti)

    Fondator: Valentin Băcioiu

    Investiţie iniţială: 15.000 de euro

    Cifră de afaceri estimată pentru 2023: 60.000 de euro

    Prezenţă: Bucureşti

    Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea tinerilor care şi-au deschis o firmă unde vând unul dintre cele mai vechi alimente din lume. Tinerii au întâmpinat cele mai mari probleme cu birocraţia şi lucratul cu statul

    Pe Alexandra şi Andrei Mureşan îi pasionează designul, dar au apetit şi pentru experienţele culinare. Ea este designer full time, cu o experienţă de opt ani în domeniu, iar el se ocupă cu modelare şi randări 3D. Anii petrecuţi în faţa monitoarelor i-au făcut să caute noi preocupări, unele care să-i ţină departe de lumea digitală şi mai aproape de satisfacţia creării unui lucru de la zero, manual. Este începutul poveştii Roi Honey Goods.

    Prima idee a fost să se joace cu mierea crudă din stupina familiei. În toamna lui 2022, au creat şi testat mai multe reţete, care au ajuns apoi la prieteni, pentru degustare. „Reacţiile au fost pozitive, aşa că la începutul anului 2023 am hotărât ca vrem să trecem la următorul pas. Anul acesta am reuşit să finalizăm şi să perfecţionăm produsele, să ne deschidem firma şi să lansăm magazinul online, roihoneygoods.com, unde clienţii pot să achiziţioneze produsele noastre, dar pot şi să găsească reţete simple şi sănătoase pe care să le încerce acasă”, povestesc cei doi tineri antreprenori.

    În ultimele luni, au încheiat şi câteva parteneriate cu alte afaceri care au aceeaşi pasiune pentru produse fabricate manual, dar şi generatoare de profit. „Deseori, atunci când oamenii aleg să consume miere, o cumpără din supermarketuri, acolo unde găsim de cele mai multe ori miere importată, iar şansele ca aceasta să fie contrafăcută, potrivit unui studiu făcut de EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranţa Alimentară) sunt de 50%.

    Cu brandul Roi, încercăm să facem mierea mai atractivă şi mai vizibilă pentru un public care nu are contact direct cu lumea apicultorilor, nu participă la târguri tradiţionale şi nu frecventează pieţe unde găseşti în general genul acesta de produse, la calitate superioară.” Roi Honey Goods este un brand prezent şi activ în mediul online, acolo fiind publicul pe care îl ţintesc Alexandra şi Andrei Mureşan. Este vorba despre clienţi cu vârste între 25 şi 45 de ani, oameni care apreciază produsele locale şi cumpără produse alimentare cu atenţie, nu compulsiv. „Am înţeles ce înseamnă o strategie de brand şi ce înseamnă să te poziţionezi în piaţă, dar în acelaşi timp am învăţat şi că nu e nevoie mereu de investiţii mari şi un buget nelimitat pentru a face acest lucru bine.” Până acum, investiţia celor doi antreprenori este de circa 10.000 de euro, banii fiind alocaţi pentru branding, materie primă, utilaje, ambalaje şi magazinul online.

    Totul se întâmplă în satul Dezmir din judeţul Cluj, unde iau naştere cele două „colecţii” de produse: pe de o parte, sunt diferite sortimente de miere crudă (de salcâm, de rapiţă, polifloră şi de tei), iar pe de de altă parte sunt cremele tartinabile din miere crudă în combinaţie cu diferite ingrediente precum nucă, fistic, migdale, cacao sau scorţişoară. „Mierea noastră este extrasă manual, este naturală şi nu conţine conservanţi sau zahăr adăugat. Vindem în principal online, prin magazinul roihoneygoods.com, dar produsele noastre se pot găsi şi în magazine sau cafenele de specialitate din ţară.

    Preţurile variază între 28 şi 34 lei, în funcţie de produs şi ingredientele utilizate.” Noi sortimente Roi se anunţă pentru perioada Crăciunului, când Alexandra şi Andrei vor să lanseze câteva varietăţi în ediţie limitată. Totul, în timp ce jonglează şi cu provocările de natură legislativă cu care vine, inevitabil, înfiinţarea unei firme. „Cele mai mari provocări pe care le-am întâmpinat până acum au ţinut în principal de procesele birocratice şi contactul cu statul.

    Ni se pare că este destul de dificil să fii antreprenor în România, deoarece calci pe un teren instabil şi e greu să-ţi faci planuri pe termen mediu şi lung.” Pe lângă acestea, tot ceea ce ţine de logistică, ambalaje, producţie aduce obstacole în plus, care le pun mintea la treabă, dar, spun Alexandra şi Andrei, asta scoate cele mai bune idei la iveală, aşa că încearcă să se şi bucure de procesul creşterii.

     

    Preţurile variază între 28 şi 34 lei, în funcţie de produs şi ingredientele utilizate.

    Noi sortimente Roi se anunţă pentru perioada Crăciunului, când Alexandra şi Andrei vor să lanseze câteva varietăţi în ediţie limitată.

    Cinci idei de afaceri de la zero

    Izvorul ideilor de business nu seacă niciodată, iar asta o demonstrează atât noile, cât şi vechile generaţii de antreprenori. Ziarul Financiar a pornit în căutare de idei proaspete de afaceri, într-un proiect susţinut de Banca Transilvania, menit să pună în lumină spiritul antreprenorial al României de astăzi. Găsiţi mai jos o selecţie de businessuri pornite de la zero şi mai multe proiecte similare pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    Atelierul Artistului – târguri şi ateliere de creaţie (Iaşi)

    Fondatoare: Alina Avram

    Prezenţă: Iaşi

    Harpai – paie de hârtie (Ceraşu, jud. Prahova)

    Fondator: Gabriel Bălăceanu

    Cifră de afaceri în 2022: 750.000 de lei (150.000 de euro)

    Prezenţă: România şi Germania

    Şcoala IT – proiect educaţional (Bucureşti)

    Fondator: Cristian Lăcraru

    Prezenţă: în şcoli din Bucureşti

    Aviator Delight – laborator de panificaţie (Craiova)

    Fondator: Adrian Chiriac

    Investiţie iniţială: 80.000 de euro

    Prezenţă: în mallul Electroputere din Craiova

    ZF şi Banca Transilvania au lansat PROIECTUL AFACERI DE LA ZERO, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.
    În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.

    Intraţi pe platforma www.zf.ro/afaceri-de-la-zero şi descoperiţi universul de companii create de micii antreprenori.

  • Povestea mai multor medici din România care au început o afacere profitabilă dintr-o nevoie personală

    Câţiva medici români au ajuns să facă business plecând de la o nevoie personală, aceea de a găsi costumul medical potrivit. Ambiţia lor şi-a spus cuvântul atunci când au ales să producă în ţară costumele medicale pe care le-au desenat pe hârtie, pentru ca mai apoi să poarte – atât ei, cât şi colegii lor de breaslă – o uniformă cu eticheta „Made in Romania”.

    Un business în zona de producţie de îmbrăcăminte ar putea fi visul oricărui student la arte sau al unui antreprenor cu viziune în zona de design, care a studiat câte ceva despre acest domeniu şi care poate încă din copilărie îşi imagina cum va deschide, la un moment dat, propriul atelier. Însă, atunci când vorbim despre producţia de îmbrăcăminte medicală şi de afaceri începute chiar de medici din dorinţa de a purta ceva altfel în timpul gărzilor lungi, tabloul capătă o altă imagine.

    Aceasta este povestea a câţiva medici români care au ajuns să facă business plecând de la o nevoie personală, aceea de a găsi halatul, scrub-ul sau costumul medical potrivit. Ambiţia lor şi-a spus cuvântul atunci când au ales să producă în ţară costumele medicale pe care le-au desenat pe hârtie, pentru ca mai apoi să poarte – atât ei, cât şi colegii lor de breaslă – o uniformă cu eticheta „Made in Romania”.

     

    Mamă-croitor + fiică-medic = antreprenoare

    Un exemplu în acest sens este Denisa Botaş, medic rezident, cu specialitatea radiologie şi imagistică medicală, care a pus bazele proiectului Dr. Bla Scrubs alături de mama sa, de profesie croitor, în 2021. Astăzi, cele două produc uniforme medicale personalizate într-un atelier din Râşnov.

    „A pornit dintr-o întâmplare, nu ne-am gândit sub nicio formă că vom da naştere unui business. Mama mea are propriul ei atelier de croitorie de foarte mult timp şi mi-a făcut întotdeauna haine după măsurile mele, care au fost foarte apreciate de cei din jur. În momentul în care am terminat Facultatea de Medicină şi am început rezidenţiatul, mi-am dat seama că voi sta destul de mult timp în spital şi voi avea nevoie de o uniformă confortabilă, care să se şi aşeze bine pe mine. Pe piaţă erau la acel moment doar uniforme basic, aşa că am rugat-o pe mama mea să îmi facă o uniformă”, a povestit ea.

    Aşa a început povestea Dr. Bla Scrubs, un business de familie ce are la bază nevoia unui medic aflat la început de drum, care fără să îşi dea seama s-a transformat, odată cu apariţia acestui proiect, în antreprenor.

    De la prima uniformă creată şi până la tranformarea acestei nevoi într-un business a mai fost doar un pas. Odată postate pe reţelele de socializare, costumele realizate de mama Denisei Botaş au fost solicitate de mai mulţi oameni din comunitatea ei, aşa că cele două au hotărât să dezvolte un business.

    „Avem câteva modele standard care pot fi modificate la cerinţa clientei. Ne bazăm foarte mult pe realizarea uniformelor după măsurile fiecărei cliente. Avem şi partea de broderie personalizată, putem broda numele clinicii sau o ilustraţie specială”, a mai spus Denisa Botaş.

    „Medicina şi antreprenoriatul se îmbină destul de greu, având în vedere că nu am foarte mult timp liber la dispoziţie. Însă, nu am fost niciodată genul de persoană care să se focuseze pe un singur lucru, pentru că intervine monotonia sau plictiseala, aşa că am nevoie şi de ceva creativ.”

    Denisa Botaş, medic rezident, cu specialitatea radiologie şi imagistică medicală, cofondatoare a Dr. Bla Scrubs

    În prezent, există şase modele de bluze de spital, un model de halat şi două modele de pantaloni, iar toate piesele pot fi personalizate. Piesele se vând separat, iar cel mai achiziţionat produs, subliniază antreprenoarea, este bluza japanese tulip, o tunică de inspiraţie japoneză cu nasturi în partea din faţă.

    Uniformele medicale produse în atelierul din Râşnov sunt gândite exclusiv pentru femei şi se vând doar online. „Producem doar pentru femei momentan, dar anul acesta ne propunem să lansăm şi colecţia pentru bărbaţi”, a adăugat ea. În prezent, toate uniformele ce poartă eticheta Dr. Bla Scrubs sunt realizate după măsurile clientelor.

    În principiu, clienţii Dr. Bla Scrubs sunt persoane fizice, atât din domeniul medical – asistente sau medici, cât şi din domeniul de beauty şi wellness. Au fost realizate, totodată, şi uniforme pentru clinici, însă într-un număr mai mic. Cei mai mulţi clienţi sunt din Bucureşti şi Timişoara.

    Bluzele din portofoliul Dr. Bla Scrubs costă între 260 de lei şi 300 de lei, în timp ce o pereche de pantaloni costă la 180 de lei, iar în funcţie de personalizarea dorită de fiecare client în parte preţul poate să mai crească. Costumele medicale sunt făcute din bumbac, poliester şi elastan, iar materia primă este luată exclusiv din România, susţine cofondatoarea.

    În cinci ani de zile, Denisa Botaş îşi doreşte să deschidă şi un magazin fizic în Bucureşti. Deşi medicina este un domeniu solicitant, care se îmbină destul de greu cu antreprenoriatul, ea spune că prin proiectul Dr. Bla Scrubs îşi hrăneşte acea latură creativă pe care a avut-o întotdeauna şi reuşeşte, astfel, să evite monotonia şi plictiseala.

    „Medicina şi antreprenoriatul se îmbină destul de greu, având în vedere că nu am foarte mult timp liber la dispoziţie. Însă nu am fost niciodată genul de persoană care să se focuseze pe un singur lucru, pentru că intervine monotonia sau plictiseala, aşa că am nevoie şi de ceva creativ”, a mai adăugat cofondatoarea businessului Dr. Bla Scrubs.

    Antreprenoriat printre gărzi

    O poveste similară o are şi brandul de costume medicale Scrubio, care s-a născut anul trecut, din nevoia pe care Mihnea Şerban şi Cătălin Caraenache, doi medici din Bucureşti, au identificat-o în cariera lor. Dorinţa de a îmbrăca scrub-ul perfect şi-a făcut simţită prezenţa şi în cazul lor. Timp de un an, cei doi medici au făcut teste pentru a ajunge la produsul final, astfel încât să îmbine materialul potrivit şi să răspundă tuturor nevoilor medicilor, mai ales în situaţiile în care aceştia sunt de gardă şi nu au timp să îşi schimbe îmbrăcămintea.

    În prezent, costumele medicale produse sub brandul Scrubio sunt realizate de către două fabrici cu care cei doi antreprenori colaborează, una în Ploieşti şi una în Bucureşti.

    Piaţa costumelor medicale cu eticheta „Made in Romania”, spune Mihnea Şerban, unul dintre cei doi fondatori ai Scrubio, este una destul de competitivă, chiar dacă este la început, iar bătălia cu marii jucători din domeniul textilelor, dar şi din alte domenii, este greu de dus.

    „Este o provocare să găseşti clienţi într-o piaţă care, deşi este la început, este destul de competitivă. Nu mă refer neapărat la produs, ci la reach – e greu să putem ajunge la clienţi, pentru că astăzi se face marketing pe absolut orice, iar micilor jucători le este greu să ţină pasul”, a adăugat cofondatorul Scrubio.

    Portofoliul Scrubio este format din două modele de costume, unul de damă şi unul bărbătesc. Mihnea Şerban mai spune că businessul lucrează cu un stoc mic, iar produsele pentru clienţii din zona de B2B sunt făcute la comandă. „Nu ţinem stocuri foarte mari pentru că mizăm pe ideea de sustenabilitate în business”, a mai spus el.

    Costumele medicale din portofoliul Scrubio au un preţ mediu de 350 de lei şi se vând pe site-ul propriu sau prin intermediul platformei eMAG. Până în prezent, sub brandul Scrubio au fost create circa 500 de costume medicale în cele două fabrici colaboratoare, menţionează acesta.

     

    O piaţă în creştere

    Denisa Botaş şi Mihnea Şerban sunt doar doi dintre curajoşii care au pornit businessuri în domeniul producţiei de costume medicale. Însă lista poate continua, căci în această piaţă au apărut de-a lungul timpului şi alte branduri care îşi propun acelaşi lucru – să creeze scrub-ul medical perfect.

    Printre acestea se numără brandul PearlMed, pornit la Brăila în urmă cu un an, din dorinţa unui medic rezident de a purta ceva diferit. Aceasta visa încă din facultate la un halat mai elegant, pe care însă nu l-a găsit niciodată, aşa că s-a hotărât să îl creeze.

    Lista continuă şi cu alte branduri de scrub-uri medicale ce poartă cu mândrie eticheta „Made in Romania”, precum Dr. în Uniformă, un proiect pornit în urmă cu patru ani de o echipă de antreprenori români, care a ajuns la afaceri de 6,4 mil. lei în 2022 din producţia de uniforme medicale.    ■

    „Piaţa costumelor medicale cu eticheta Made in Romania este una destul de competitivă, chiar dacă este la început, iar bătălia cu marii jucători din domeniul textilelor, dar şi din alte domenii, este greu de dus. Este o provocare să găseşti clienţi. Nu mă refer neapărat la produs, ci la reach – e greu să putem ajunge la clienţi, pentru că astăzi se face marketing pe absolut orice, iar micilor jucători le este greu să ţină pasul.”

    Mihnea Şerban, unul dintre cei doi fondatori ai Scrubio


     

     

  • Grupul Cris-Tim pune pe piaţă lactate sub brandul Cris-Tim, înlocuind Mugura, după investiţii de peste 20 de milioane de euro făcute în ultimii zece ani la Eco-Ferm

    Cris-Tim, liderul pieţei de mezeluri din România, deţinut de Radu şi Cristina Timiş, începând din această lună pune piaţă lactate sub brandul Cris-Tim, înlocuind Mugura, după investiţii de peste 20 de milioane de euro făcute în ultimii zece ani la Eco-Ferm, companie care face parte din grup, potrivit reprezentanţilor săi.

    Până în această toamnă, lactatele produse la Eco-Ferm, în localitatea Boldeşti (jud. Prahova) au fost comercializate sub numele Mugura. Decizia de schimbare a brandului are loc într-o piaţă puternic competitivă şi în continuă schimbare, dar şi ca răspuns la evoluţia preferinţelor consumatorilor şi la nevoia de a oferi produse lactate de calitate superioară sub un brand de încredere.

    „Brandul Cris-Tim a devenit cel mai iubit brand şi prima alegere a consumatorilor de produse din carne preparată şi ambalată în cei peste 30 de ani de activitate constantă, consecventă şi consistentă pe piaţa din România. Ei bine, acum, extindem această încredere şi în categoria de lactate, aducând din marea familie Cris-Tim, gustul autentic al laptelui proaspăt şi curat din EcoFerm direct pe masa tuturor familiilor din România”, a spus Radu Timiş Jr., CEO al Cris-Tim.

    Lactatele Cris-Tim nu conţin ingrediente adăugate precum lapte praf, amidon, arome sintetice, gelatină, grăsimi vegetale sau adaosuri de proteină, iar laptele provine de la cele 2.100 de vaci din rasa Holstein cresc la Eco-ferm şi ascultă muzică clasică toată ziua.

    „Pentru a produce un lapte de înaltă calitate ştim că hrana naturală este esenţială. Hrănirea  văcuţelor cu fân proaspăt, iarbă şi furaje de calitate superioară influenţează semnificativ gustul şi compoziţia laptelui. Laptele produs în astfel de condiţii oferă un conţinut mai ridicat de substanţe nutritive bogat in proteine, vitamine şi minerale esenţiale. Laptele românesc are un gust autentic, uşor de recunoscut, iar laptele produs la Cris-Tim este supus unor standarde stricte de siguranţă alimentară, asigurându-ne că este un produs sănătos pentru consum”, a spus Cristina Licu, directorul de calitate al Cris-Tim Family Holding.

    EcoFerm are o producţie anuală de 11 milioane de litri de lapte şi o capacitate de procesare de 60.000 de litri pe zi. Hrana celor 2.100 de animale este exclusiv asigurată de ceea ce se cultivă – grâu, porumb, orz, lucernă şi triticale – pe cele 1.300 de hectare ale fermei, iar fertilizarea se face în proporţie de 50% cu îngrăşăminte naturale. 

    Lactatele vor fi comercializate în retailul modern, cât şi în magazinele proprii ale Cris-Tim. De asemenea, ei au spus că pe lângă reţetele consacrate vor fi aduse la raft şi gusturi noi la raft – caşcavalul cu trufe, cu ardei, cu nucşoară si alte specialităţi. „Pe zona de lactate, strategia de business va avea aceeaşi piloni ca şi în categoria mezelurilor, unde Cris-Tim este liderul industriei atât ca volum, cât şi valoare.”

    Grupul Cris-Tim, fondat de familia Timiş acum trei decenii ca o mică afacere, este astăzi liderul pieţei de carne preparată şi ambalată şi al pieţei de ready meals. Grupul este şi cel mai mare jucător cu capital românesc de pe piaţa locală care deserveşte 18 ţări europene, două fiind în afara Uniunii Europene. Peste 35% dintre produsele exportate sunt din categoria de salamuri, urmate îndeaproape de mici, parizer, specialităţi şi cârnaţi. Exportul este prioritar în strategia de creştere a grupului Cris-Tim, cu o pondere anuală în cifra de afaceri de peste 12% la acest moment.

     

  • Cine sunt bogaţii României, cu averi fabuloase, de care mulţi dintre oamenii din ţara noastră nici nu au auzit. Unii sunt atât de discreţi încât nici poze cu ei nu există

    Au construit unele dintre celE mai mari companii româneşti. Au dezvoltat adevărate „imperii”, al căror business ajunge până la miliarde de euro anual. Au vândut afaceri pentru care au încasat zeci sau chiar sute de milioane de euro. Investesc în continuare în real-estate, agricultură, producţie sau retail. Fac banii să se mişte şi astfel ţin economia în priză. Şi totuşi, mulţi dintre ei sunt necunoscuţi publicului larg. Sunt printre cei mai discreţi oameni de afaceri locali.

    Unii au lăsat dintotdeauna ca munca lor să vorbească pentru ei. Alţii au ales să se retragă treptat din prim-plan, deşi continuă să facă jocurile în culise. Există însă şi cei care au dus discreţia la rang de artă. Astfel, nu doar numele lor, ci şi businessurile pe care le-au construit cărămidă cu cărămidă în capitalism sunt ţinute departe de ochii curioşilor. Nu de puţine ori, nu există nici măcar o imagine cu aceşti antreprenori care se pot plimba agale, nestingheriţi, pe Calea Victoriei, spre exemplu, îmbrăcaţi în haine ale unor branduri de lux „tăcut” (quiet luxury – trad.), care costă mii de euro, dar care nu „strigă” numele niciunui brand. Şi nimeni nu ar şti cine sunt ei.

    Şi totuşi, cine sunt cei mai discreţi oameni de afaceri locali?

    1. Zoltan Teszari,  Telecom – Digi/ RCS&RDS

    Istoric:
    A intrat în afaceri cu o tonetă de îngheţată în Oradea, oraşul în care s-a născut, după care, la începutul anilor ’90, a intuit potenţialul uriaş al serviciilor de televiziune. A urmat construcţia treptată, prin achiziţii şi dezvoltare organică, a unui imperiu în telecom, care este prezent acum şi în alte ţări din Europa. Deşi despre afacerea pe care a creat-o – Digi – există informaţii şi date financiare, dar nu numai, despre fondatorul ei, antreprenorul Zoltan Teszari, detaliile sunt (prea) puţine.

    2. Alin Niculae, Energie – Oscar Downstream, Real estate

    Istoric:
    Alin Niculae a dezvoltat de la zero cea mai mare companie petrolieră din România care nu face parte dintr-un grup internaţional. Afacerea Oscar Downstream a apărut pe piaţă la începutul anilor 2000, fiind înfiinţată de antreprenorul care văzuse potenţial în vânzările en-gros de carburanţi pentru companii. Apoi, odată ce afacerea a crescut, el a început să parieze şi pe imobiliare, fiind astăzi unul dintre cei mai importanţi investitori din real-estate din Bucureşti. 

    3. Sacha Dragic, Pariuri – Superbet, Fonduri de investiţii, Logistică

    Istoric:
    Sacha Dragic este fondator şi executive chairman al Superbet Group, activ pe piaţa de pariuri sportive şi gaming de mai bine de 15 ani. Deşi businessul a fost fondat şi dezvoltat iniţial local, în urmă cu 4-5 ani a început expansiunea internaţională. Acum, grupul are operaţiuni pe mai bine de zece pieţe şi vizează o extindere globală, în contextul în care antreprenorul a atras în acţionariat fondul de investiţii Blackstone, unul dintre cele mai mari din lume. Sacha Dragic este implicat şi în alte businessuri, precum fondul de investiţii Mozaik Investments, societatea de brokeraj Investimental, dar şi în real-estate şi altele.

     

     

     

    4. Horia Ciorcilă, Banca Transilvania, Real estate, Industria hotelieră

    Istoric: Bancherul-antreprenor Horia Ciorcilă, unul dintre fondatorii şi apoi preşedintele Băncii Transilvania, a început să construiască în urmă cu 25 de ani, în două camere înghesuite de pe malul Someşului din Cluj, alături de alţi oameni de afaceri, povestea unei bănci private. Practic, istoria Băncii Transilvania a început în 1994, în Cluj-Napoca, la iniţiativa a 13 oameni de afaceri, ideea fiind aceea de a crea o bancă locală, un brand „de Cluj“. Astăzi, Ciorcilă s-a retras din prim-plan când vine vorba de Banca Transilvania, care a ajuns între timp cea mai mare bancă din România după active. El e implicat şi în alte afaceri, din domenii precum hotelărie, sport şi real-estate.

     

     

     

    5. Roxana Maftei, Retail farmaceutic – Farmacia Tei

    Istoric:
    Era anul 1992 când antreprenoarea Roxana Maftei fonda Farmacia Tei, o unitate de retail farma amplasată, după cum îi spune şi numele, în cartierul şi pe bulevardul (Lacul) Tei. Trei decenii mai târziu, businessul arată cu totul altfel, iar viitorul abia începe să se scrie, după ce fondatorii Dedeman au intrat în 2022 în acţionariat pentru a da un boost expansiunii.

    Prima unitate Farmacia Tei, deschisă acum trei decenii şi cea care dă numele întregului business, a fost între timp închisă şi relocată. Acest proces se întâmpla acum cinci ani. S-au inaugurat însă alte farmacii sub acel brand atât în Capitală, cât şi dincolo de ea. Totodată, din companie s-a desprins o nouă divizie – un lanţ de supermarketuri cu articole pentru copii, Bebe Tei.​

     

    6. Dan Stoicescu, Sindan Bucureşti (vândută către Actavis)

    Istoric:
    Dan Stoicescu (astăzi în vârstă de 71 de ani) este cel care în 2007 a încasat, conform datelor de la acea vreme, aproape 150 mil. euro de la grupul Actavis pentru compania farma Sindan, pe care o fondase cu 15 ani în urmă. El s-a retras atunci şi din business, şi din lumina reflectoarelor, mutându-se în Elveţia. Ce a făcut apoi? Antreprenorul declara în 2008 că el crede că viaţa poate fi prelungită prin nanotehnologie şi inteligenţă artificială, dar şi prin dietă şi printr-un stil de viaţă controlat. În 2008, Stoicescu declara pentru New York Times că „prefer să cheltui bani pe genomul meu decât pe un Bentley sau pe un avion“. Nu există informaţii despre ce face astăzi.

    7. George Brăiloiu, Crypto, Real-estate

    Istoric:
    Omul de afaceri George Brăiloiu, unul dintre cei mai discreţi antreprenori locali, care a activat iniţial în energie, are astăzi investiţii masive în crypto şi real-estate. Conform datelor Business Magazin, el este unul dintre cei mai mari câştigători români din activitatea de cryptomonede.

    8. Octavian Creţu, Ape minerale – Romaqua

    Istoric:
    Acţionarul majoritar al Romaqua, producătorul Borsec, spunea anterior că intrarea pe piaţa apelor minerale a fost al doilea plan al său de business, după ce încercarea de a prelua de la stat producătorii de medicamente Sicomed şi Biofarm a eşuat.

    Grupul din industria băuturilor Romaqua, cu peste 2.000 de angajaţi în prezent şi afaceri de circa 1 mld. lei, se numără printre marile businessuri pornite de antreprenori români în primii ani după căderea regimului comunist, punctul de plecare fiind privatizarea companiei de stat Comchim prin metoda MEBO (Management Employee Buyouts, preluarea companiei de către management şi salariaţi).

    9. Anca Vlad, Retail farmaceutic şi distribuţie – Grupul Catena – Fildas Trading

    Istoric: A vrut să fie chimistă, însă a intrat la Academia de Studii Economice (ASE) datorită unei profesoare care i-a spus că are înclinaţii înspre partea economică, spre nemulţumirea părinţilor care erau amândoi ingineri. Munca a început-o încă din timpul liceului, când lucra într-un laborator de chimie, înlocuind laboraţii care plecau în concediu. Iar apoi, „ca orice ASE-ist care vrea un bănuţ”, conform chiar declaraţiilor sale anterioare, a lucrat ca ghid la mare.

    Astăzi, Anca Vlad este cea mai puternică antreprenoare din România prin prisma businessului pe care l-a creat, e vorba de grupul Catena-Fildas, care a raportat pentru 2022 afaceri cumulate de 2,5 miliarde de euro din farmacii şi distribuţie de medicamente. Ea s-a retras însă treptat din lumea reflectoarelor, lăsând businessul să vorbească.

     

    10. Roger Akoury, Real estate, MARe (Muzeul de Artă Recentă)

    Istoric:
    Numele omului de afaceri Roger Akoury, originar din Liban, a fost multă vreme legat de cel al grupului farma A&D Pharma, ce cuprindea, printre altele, lanţul de farmacii Sensiblu. El, alături de ceilalţi antreprenori fondatori, a vândut businessul în urmă cu câţiva ani către fondul de investiţii Penta Investments, într-una dintre cele mai mari tranzacţii locale, evaluată la 350-400 de milioane de euro. Antreprenorul a vândut şi un alt business pe care l-a cofondat, retailerul de optică medicală OPTIblu, pentru a-şi concentra atenţia în ultima perioadă pe zona de artă de care e pasionat. El e, de altfel, şi colecţionar de artă. Una dintre cele mai recente investiţii cunoscute ale sale este MARe – Muzeul de Artă Recentă, care şi-a deschis porţile la început de octombrie 2019, în cartierul Primăverii din Bucureşti.

    11. Radu Dimofte, Real estate, Băneasa Shopping City, Practic SA, Retail restaurante – Sphera Franchise Group

    Istoric:
    Unii dintre cei mai cunoscuţi antreprenori locali prin prisma businessurilor create şi a poveştilor ţesute în jurul lor sunt partenerii Gabriel (Puiu) Popoviciu şi Radu Dimofte.

    Unii dintre primii oameni de afaceri locali din capitalism, cei doi au construit – împreună sau separat – businessuri în domenii diverse, de la imobiliare şi malluri, la restaurante şi retail. Cei doi au pornit la drum cu importul de calculatoare, dar au continuat apoi pariind pe afaceri de mari dimensiuni, aducând local francizele Pizza Hut (1994), KFC (1997) şi Taco Bell (2017). Tot ei sunt unii dintre cei mai mari proprietari de spaţii comerciale stradale din Bucureşti.

    12. Sorin Creţeanu, Real estate – Comnord

    Istoric:
    Omul de afaceri Sorin Creţeanu e un important actor în real-estate prin firma Comnord, dar el controlează şi producătorul de materiale de construcţii Procema, un business ajuns la peste 700 mil. lei anul trecut.

    13. Robert Ludovic, Este cofondator al Amethyst. A fost acţionar-fondator la A&D Pharma şi Anima, dar a făcut exit.

    Istoric:
    Unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri din industria farma şi din sectorul medical, Robert Ludovic, este fondatorul mai multor businessuri precum A&D Pharma (retail şi distribuţie farma), Amethyst (radioterapie) sau Anima (policlinici). Din cele două din urmă, el a făcut exit. Acum, pe profilul său de pe reţeaua de socializare de business LinkedIn, el apare CEO al Quartz Healthcare din Luxemburg şi fondator Amthyst.

     

    14. Emanuel Muntmark, Energie – Monsson

    Istoric:
    Emanuel Muntmark, un om de afaceri suedez extrem de discret, este supranumit regele eolienelor, după ce a fondat, dezvoltat şi vândut mai multe proiecte în domeniul energiei verzi. Acum, el controlează Monsson, cel mai mare dezvoltator local de proiecte eoliene şi solare. Recent, Monsson a cumpărat „Casa cu Lei“, una dintre clădirile istorice de referinţă din Constanţa.

    15. Ioannis Papalekas, Real estate – Globalworth (pe care a vândut-o către miliardarul ceh Radovan Vitek)

    Istoric:
    Ioannis Papalekas a fost multă vreme unul dintre cei mai puternici, dar şi discreţi investitori din imobiliarele româneşti. De orgine grec, el a activat pe plan local în România de la începutul anilor 2000, dezvoltând Globalworth, cel mai mare proprietar de birouri din România, care s-a extins şi în Polonia. Papalekas a vândut pachetul de acţiuni pe care îl deţinea la Globalworth în 2020, iar o parte din bani urma să îi investească în industria ospitalieră din Grecia şi Cipru, conform celor mai recente date.

     

    16. Gabriel Comănescu, Energie – GSP

    Istoric:
    Gabriel Comănescu este cel mai puternic antreprenor din Constanţa, controlând Grup Servicii Petroliere (GSP), singurul jucător românesc din forajul marin. El mai deţine şi alte businessuri, printre care şi hotelul Vega din Mamaia, cotat la cinci stele.

    17. Fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, Retail DYI – Dedeman

    Istoric:
    Fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, fondatorii Dedeman, cea mai mare afacere antreprenorială românească după cifra de afaceri, care au investiţii şi în alte domenii precum real-estate sau piaţa de capital, s-au retras în ultimul deceniu din prim-plan.

    18. Dragoş Dobrescu, Real estate – Monolit

    Istoric:
    Omul de afaceri Dragoş Dobrescu, unul dintre cei mai discreţi investitori imobiliari din piaţa locală, controlează grupul de firme Monolit. Informaţiile publice despre el sunt extrem de puţine, fiind cunoscut iniţial despre antreprenor faptul că dezvoltă clădiri de birouri de dimensiuni mici şi medii.

     

    19. Augustin Oancea, Energie – Tinmar Energy

    Istoric:
    Augustin Oancea este cel mai puternic antreprenor din energie, controlând Tinmar Energy, o companie de furnizare de energie fondată în 2001 şi care a ajuns la afaceri de 9,2 mld. lei anul trecut.

     

    CITITI AICI MATERIALUL INTEGRAL

  • Povestea suceveanului care are pe mână o afacere de peste 13 miliarde de dolari şi este cel mai puternic român dintr-o companie prezentă în toată lumea

    Transformare – acesta este cuvântul de ordine pe agenda lui Silviu Popovici, managerul român care conduce din funcţia de CEO businessul PepsiCo în Europa, un gigant cu afaceri de 13 miliarde de dolari în 2022, cam cât tot businessul din producţia de alimente din România. Cum va arăta viitorul pentru unul dintre cei mai mari producători de băuturi şi alimente, dar şi cum au influenţat pandemia, războiul şi inflaţia viziunea de management a executivului care a ajuns anul trecut cel mai bine plătit manager român?

    „Industria alimentară o să treacă printr-o transformare radicală în eforturile de decarbonizare, în eforturile de a transforma agricultura într-una regenerativă şi de a promova o dietă mult mai sănătoasă. Iar PepsiCo împreună cu alte companii mari similare vor juca şi trebuie să joace un rol decisiv în această tranziţie şi transformare, datorită impactului la nivel global pe care îl au”, crede Silviu Popovici, CEO al PepsiCo Europe, cel mai puternic executiv român. Silviu Popovici conduce din 2019 PepsiCo în Europa, dar are în spate peste două decenii petrecute în companii multinaţionale la nivel internaţional. El s-a alăturat PepsiCo în 2011 după ce gigantul din sectorul băuturilor şi produselor alimentare a preluat Wimm-BillDann Foods, care la acea vreme era cea mai mare companie de pe piaţa produselor alimentare şi a băuturilor din Rusia şi compania pentru care Silviu Popovici lucra.

    În 2019, atunci când a preluat conducerea PepsiCo Europe lucrurile erau mai aşezate pe bătrânul continent şi nimeni nu anticipa că următorii ani vor sta sub zodia incertitudinii provocate de pandemie,  război şi mai apoi a creşterii puternice a preţurilor. Însă în această perioadă viziunea lui Silviu Popovici şi a PepsiCo a rămas în picioare, cu toate că lecţiile învăţate în această perioadă stau mai departe la baza modului în care această strategie va fi implementată în următorii ani. Investiţiile principale nu au suportat amânări, după cum spune executivul român. „Planurile noastre sunt pe termen mediu şi lung, iar aşa cum face fiecare dintre noi în perioadele dificile, ne uităm mai atent la bani şi încercăm să prioritizăm. Am făcut o listă cu toate investiţiile programate, le-am pus în ordinea importanţei astfel încât să vedem ce poate să aştepte. În general, toate investiţiile care sunt legate de strategia noastră de creştere, respectiv investiţiile din România, nu le-am oprit.”

    De altfel, nici investiţiile în sustenabilitate nu au fost oprite, iar celelalte doar au fost amânate, mai spune Silviu Popovici, care conduce un grup cu venituri de circa 13 miliarde de dolari la nivelul anului 2022. PepsiCo Europe aduce 15% din veniturile totale ale grupului PepsiCo la nivel global, iar Europa este pe primele locuri ca şi contribuţie la business după continentul nord american. În total, PepsiCo are venituri de peste 86 de miliarde de dolari la nivel global, iar unele dintre cele mai importante branduri din portofoliul grupului la nivel european şi nu numai sunt Lay’s, Doritos, Pepsi, Sprite sau Getorade.

     

    Schimbare de percepţie

    Pandemia a fost un moment dificil pentru majoritatea companiilor din industria bunurilor de larg consum având în vedere că mişcarea populaţiei a fost puternic încetinită. Cum a gestionat Silviu Popovici criza care lovea rând pe rând ţările europene? „Cel mai bine a funcţionat când pur şi simplu le-am spus echipelor din fiecare ţară care sunt priorităţile. Prima dată: aveţi grijă de angajaţi, apoi aveţi grijă să continuăm livrările către clienţii noştri şi a treia să aveţi grijă de profitul companiei. Fiecare ţară, având aceste principii, a făcut exact ce trebuie.”

    Războiul a adus apoi o nouă lovitură, PepsiCo fiind cea mai mare din sectorul food & beverages din Ucraina, dar şi un business mare în Rusia. Companiile mari au în general multe proceduri, dar Silviu Popovici a avut aceeaşi abordare ca în cazul pandemiei. A stabilit nişte principii, deşi în cazul acesta a fost mult mai dificil pentru că echipele regionale au fost nevoite să aibă grijă nu doar de angajaţi, ci şi de familiile lor. Dar la fel, a lăsat fiecare echipă să facă cum vrea, să nu trebuiască să ceară aprobare pentru cât trebuie să cheltuiască. Şi acelaşi lucru s-a întâmplat şi în cazul cutremurelor din Turcia. „Lecţia mare a fost că nu trebuie să ai structuri foarte stufoase, nu trebuie să ai nişte proceduri foarte complicate şi trebuie doar să laşi echipele locale să-şi facă treaba. Asta pentru o companie multinaţională a noastră este ceva destul de dificil de făcut. Şi această lecţie încerc să o folosesc şi să încurajez echipa să folosească aceeaşi abordare când nu este o criză. În timpul unei crize reuşim să fim dinamici, să facem lucrurile foarte bine şi foarte repede, dar când nu e o criză revenim la elementele birocratice”, a explicat Silviu Popovici, care adaugă că PepsiCo Europe este în proces de transformare astfel încât procedurile să fie simplificate. „Să ne comportăm la fel de bine ca atunci când avem o criză externă.”

    Practic, Silviu Popovici încearcă să preia din modelul antreprenorial, unde deciziile sunt mult mai rapid luate având în vedere că în cazul acesta nu sunt foarte mulţi oameni implicaţi. Iar când vine vorba de antreprenoriat, un om de afaceri pe care Silviu Popovici îl admiră este Jean Valvis, fondatorul brandului de apă minerală naturală AQUA Carpatica. De altfel, PepsiCo a intrat anul trecut în acţionariatul Carpathian Springs, producătorul apei AQUA Carpatica. Dacă Silviu Popovici s-a născut în Suceava, Jean Valvis este sucevean prin adopţie, el fiind antreprenorul care a dezvoltat mai multe branduri în zonă inclusiv Dorna (brand de apă minerală care este acum în portofoliul Coca-Cola HBC) şi LaDorna (brand de lactate vândut către gigantul francez Lactalis).

    PepsiCo a preluat 20% din acţiunile Carpathian Springs, iar planul de dezvoltare implică creşterea notorietăţii brandului românesc peste hotare. Aceasta a fost cea mai importantă mutare făcută de Silviu Popovici şi echipa lui în România, alături de investiţiile de 100 de milioane de dolari anunţate anul trecut în unităţile de producţie din România. „Izvoarele AQUA Carpatica sunt în Vatra Dornei. Eu sunt din Suceava, din Bucovina, şi am crescut cu ape minerale din Vatra Dornei şi e o mare mândrie pentru mine să pot să ajut ca un brand românesc să fie prezent şi pe alte pieţe.” De altfel, Silviu Popovici şi Jean Valvis au mers în Orientul Mijlociu pentru a discuta cu partenerii PepsiCo despre potenţialul brandului în zonă, dar se uită împreună şi la alte pieţe de export.

    CITITI MATERIALUL INTEGRAL AICI

  • Select Design by Diana Şucu: poveşti de eleganţă şi design interior rafinat în universul românesc al mobilierului nord-american

    Cu o experienţă de design interior de excepţie ce se întinde pe parcursul a 10 ani, Select Design by Diana Şucu a marcat peisajul estetic al interioarelor cu un concept inovator. Acest concept reuneşte patru renumite branduri de mobilier high-end nord-americane: Ethan Allen, Caracole, Bernhardt Interiors şi Hooker Furniture. Select Design pune în centrul atenţiei necesităţile şi gusturile segmentelor dinamice de clienţi, aducând în prim plan stiluri istorice arhitecturale şi influenţele celebrei creaţii arhitecturale a lui Frank Lloyd Wright. Unicitatea noilor colecţii de mobilier constă într-o abordarea senzorială, eleganţă şi sustenabilitată, transformând spaţiul într-un sanctuar al esteticii şi confortului.

    De 10 ani tendinţele în designul de interior sunt scrise de Select Design by Diana Şucu, un concept ce reuneşte patru branduri de mobilier high-end, nord-american (Ethan Allen, Caracole, Bernhardt Interiors şi Hooker Furniture), branduri complementare potrivite pentru segmente dinamice de clienţi. Stilurile istorice arhitecturale, Art Deco, Regency dar şi influenţele celebrului arhitect Frank Lloyd Wright, stau la baza noilor tendinţe în designul de interior. Având o amprentă semnificativă asupra industriei de mobilier, stilul Art Deco evidenţiază siluete elegante, contraste puternice de culoare, materiale preţioase şi elemente decorative ce amintesc de marile descoperiri ale antichităţii.

    Frumuseţea stilului Regency este redată de ornamentele bogate specifice greco-romanilor şi de siluetele zvelte cu linii drepte, elegante ce oferă pieselor de mobilier un farmec atemporal. Influenţele celebrului arhitect Frank Lloyd Wright, au inspirat creearea unor piese de mobilier cu linii drepte şi siluete proporţionate ce conturează interioare armonioase. Experienţa senzorială, eleganţa şi sustenabilitatea sunt pilonii de bază ai noilor colecţii de mobilier nord-american. Preocuparea permanentă pentru design, excelenţă şi inovaţie urmăreşte creearea legăturilor dintre produs – client şi cultura brandurilor- comunitate.

    Colecţiile acestui sezon curatate de Select Design integrează culoare, textură şi material pentru a reda frumuseţea simplităţii naturale. Mobilierul a fost creat astfel încât să celebreze timpul de calitate petrecut alături de cei dragi în confortul casei, într-o atmosferă cu un design atemporal. Realizate cu o atenţie deosebită la detalii folosind tehnologii moderne, piesele de mobilier sunt unice pentru piaţa din România, datorită principiului american form follows function, (forma este ghidată de funcţionalitate).

    Într-o epocă în care sustenabilitatea este pe buzele tuturor mai mult decât oricând, producătorii de mobilier de peste ocean (Ethan Allen, Caracole Bernhardt Interiors şi Hooker Furniture), contribuie activ la protejarea mediului înconjurător, folosind cu responsabilitate resursele naturale fiind totodată atenţi la binele comunităţii.Dacă în fashion trendurile sunt stabilite pe marile podiumuri europene, în designul de interior direcţiile vin de la prestigiosul târg High Point din Carolina de Nord (SUA), târg la care participă brandurile din portofoliul Select Design.

    Caracole reprezintă o  poveste de succes la nivel mondial, un model de reinventare a unui brand tradiţional stabil şi puternic. 

    Noua colecţie de mobilier creată de designeri premiaţi în competiţii internaţionale, evidenţiază luxul organic, aflat în strânsă legătură cu natura şi resursele preţioase, precum  piatra fină într-o cromatică naturală,lemnul exotic cu finisaje calde şi metalul rece care oferă eleganţă. În această colecţie echilibrul este dat de, armonia dintre formă şi material. Siluetele pieselor de mobilier sunt sinuoase, simple dar totodată sofisticate, având drept sursă de inspiraţie, sculptura şi arhitectura.bine venită, mai ales că siluetele pieselor de mobilier sunt sinuoase. Detaliile care fac diferenţa sunt ornamentele create asemenea bijuteriilor cu pietre preţioase, şi finisajele speciale pe foiţă de aur şi argint ce oferă stil şi rafinament.

    Ethan Allen, Un brand puternic care pune accent pe valori solide autentice,ce pune în prim plan clientul şi nevoile acestuia. 

    Cel mai iubit brand din America, recomandă pentru acest sezon piese de mobilier şi accesorii inspirate din stilul Regency şi Midcentury, adaptate stilului de viaţă modern. Materialul predominant este mahonul indonezian cu finisaje elegante pe foiţă de aur şi ornamente spectaculoase ce amintesc de opulenţa palatelor europene. Paturile se remarcă printr-o eleganţă atemporală, specifică decorurilor somptuoase din vechea cetate a filmului, Hollywood. În designul acestor piese regăsim baldachinul, adaptat desigur unei variante moderne dar şi pilonii sculptaţi şi decoraţi cu ornamente greco-romane. Mesele pentru dining realizate din lemn exotic, evidenţiază elemente de design tip piedestal, sculptate manual, reprezentând adevărate opere de artă. Canapalele derivate din clasicul model Chesterfield, cu braţe rotunjite şi tapiţerie cu butoni, alături de fotoliile generoase cu spătar înalt, încântă prin design dar şi prin confortul de lungă durată. Noua colecţie este pusă în valoare de accesoriile, decoraţiunile şi corpurile de iluminat. Candelabrul, veiozele, covoarele, dar şi decoraţiunile sunt realizate cu tehnici artizanale, din cele mai bune materiale furnizate din toate colţurile lumii. 

    Bernhardt Interiors, este un brand inovativ şi modern, dar tradiţional în ceea ce priveşte prelucrarea lemnului, care promovează piese unice, cu o estetică elevată punând accent pe formele geometrice, realizate din materiale naturale cu finisaje elegante. Cromatica colecţiilor Bernhardt este temperată, fiind realizată într-o paletă de culori neutre, predominante fiind nuanţele de bej, gri şi ivoire. Mixul de materiale este îndrăzneţ şi creează un contrast de texturi ce oferă un aspect stratificat şi fermecător piesei de mobilier, prin folosirea lemnului, metalului texturat, marmurei. În noua colecţie Bernhardt, scoicile capiz şi mozaicul din os adaugă luminozitate şi profunzime, în timp ce metalul texturat manual oferă unicitate piesei, iar marmura reprezintă numitorul comun în majoritatea pieselor de mobilier.

    Mai mult decât mobilier, creaţiile producătorului nord-american sunt adevărate opere de artă ce contribuie la realizarea unei amenajări rafinate. Designul sofisticat este urmat şi de confort, unul la superlativ chiar, regăsit în construcţia canapelelor moderne cu şezut generos şi perne de mari dimensiuni. Fotoliile fixe sau pivotante cu tapiţerii sofisticate oferă relaxarea mult dorită. 

    Hooker Furniture, ultimul nume alăturat conceptului Select Design, a cărui obiectiv este acela de a creea mobilă stylish, de bună calitate, este brandul preferat ale fostului preşedinte american Donald Trump. 

    Această colecţie fiind una tipic americană, promovează scaune din piele naturală croită manual pe cadru din lemn de esenţă tare, biblioteci şi birouri cu design clasic, menite să creeze spaţii de lucru inspiraţionale. Birourile de diferite dimensiuni, realizate din lemn de cireş, evidenţiază elemente de design clasic inspirate din stilul colonial. 

    Hooker Furniture este alegerea ideală şi a iubitorilor de filme clasice din anii de glorie ai vechiului Hollywood. Cu nostalgie pentru acele vremuri a fost creată şi o colecţie de mobilier grupată în trei personaje: Collete, Anastasie şi Diamant, oferind astfel o selecţie glamour de piese eclectice cu personalitate, influenţate de starletele iconice. În această colecţie spectaculoasă regăsim materiale elegante, finisaje antichizate şi ornamente ce par a fi mai degrabă bijuteriile unei actriţe din filmele clasice. Cromatica acestei colecţii este diferită şi variază de la contraste puternice de închis şi deschis până la tonuri liniştitoare, romantice.Toate cele patru branduri promovate în exclusivitate pe piaţa din România de Diana Şucu sunt diferite dar au în comun pasiunea pentru design şi nevoia creării unei amenajări potrivite pentru fiecare client, pentru că nu-i aşa, cu toţii suntem diferiţi. Iar un decor personalizat nu poate fi realizat decât cu talentul unui designer de interior, Select Design.

    În acest fel compania şi-a propus să fie mai versatilă pentru segmente noi şi dinamice de clienţi. Aşadar piesele de mobilier nord-american, merită descoperite în cele trei showroom-uri ( Ethan Allen, Caracole şi Bernhardt Interiors), promovate în idei inspiraţionale de design.

     

  • Unul dintre primele branduri străine de modă care au intrat în România la începutul anilor ’90, revine pe piata locală cu un magazin în Băneasa Shopping City, prin intermediul firmei Unic Brands

    Stefanel, unul dintre primele branduri străine de modă care au inrat în România la începutul anilor ’90, revine pe piata locală cu un magazin în Băneasa Shopping City, prin intermediul firmei Unic Brands, care operează şi magazinele Guess şi Liu Jo.

    Unic Brands intenţionează să consolideze prezenţa brandului Stefanel în România prin deschiderea de noi magazine în viitorul apropiat.

    Magazinul din Băneasa va fi deschis sămbătă, 14 octombrie.

    “Suntem extrem de bucuroşi să anunţăm reintrarea STEFANEL în România prin deschiderea unui concept nou de magazin Unic Brands. Acest moment marchează o etapă importantă în dezvoltarea noastră şi reflectă angajamentul nostru de a aduce branduri iconice şi inovatoare pe piaţa românească. Cu calitatea şi rafinamentul inconfundabile ale brandului STEFANEL, suntem convinşi că această nouă experienţă de shopping va cuceri inimile românilor”, au precizat reprezentanţii Unic Brands.

    Brandul a fost fondat în 1959 în Italia, de Carlo Stefanel.

    În 2021 brandul a fost preluat de OVS, un retailer italian detinut de Italian Tamburi Investments Partners, care a preluat şi 100 dintre foştii angajaţi, arhivele mărcii şi 30 de magazine monobrand din Italia.

     

     

  • Afaceri de la Zero. Cum au crescut? Alexandru Pitea şi mama lui fac de aproape zece ani hamace în Cluj-Napoca sub brandul Bălăngănel. „Vindem cam 2.000 pe an“

    ♦ Hamacele Bălăngănel se pot cumpăra de pe site-ul cu acelaşi nume, iar Alexandru Pitea mărturiseşte că ar vrea să facă brandul disponibil şi în unele magazine fizice.

    Alexandru Pitea şi mama lui confecţionează şi vând de aproape zece ani hamace care ajung la unele dintre cele mai cunoscute festivaluri din România. Brandul care s-a născut în Cluj-Napoca a crescut cu paşi mici de la un an la altul. „Povestea noastră a început în 2014, momentul în care am luat ideea în serios. Începusem să ies mult în parc în Cluj-Napoca, de unde sunt originar, şi să văd oameni cu hamace. Am zis că-mi voi face şi eu un hamac, am cumpărat materiale şi a ieşit foarte bine”, a povestit Alexandru Pitea la emisiunea online ZF Afaceri de la zero. Mama lui a fost cea care i-a propus să facă mai multe astfel de produse, ea fiind, de altfel, responsabilă de confecţionarea lor. „Aşa că am început să testăm mai multe materiale, moduri de prindere, noduri, până când am ajuns la modelul final. Afacerea a crescut într-un mod natural, deşi nu am avut ambiţii foarte mari.” Bălăngănel îşi doreşte să „balanseze” stresul şi agitaţia zilnică şi să contribuie la starea bună din momentele de linişte, de deconectare. Portofoliul cuprinde două modele, care diferă prin materialul folosit. În cazul unuia, este vorba despre un material mai elastic, iar pentru celălalt se foloseşte fâş, ceea ce-l face mai uşor de împachetat. Preţurile sunt de 69 de lei pentru un model şi de 119 lei pentru celălalt. „Suntem doar eu şi părinţii mei implicaţi în business. Toate hamacele sunt făcute de mama, de mână, acasă, în

    Cluj-Napoca. Eu stau în Germania şi sunt responsabil de partea online. De tot restul se ocupă mama, care e pensionară, ajutată de tata. Anual, vindem cam 2.000 de hamace. Profitul nostru de pe urma unui hamac este cam de 30%.”

    Bălăngănel a generat o cifră de afaceri de circa 150.000-200.000 de lei anul trecut, spune Alexandru, care precizează că vânzările au fost în continuă creştere până în perioada pandemiei, apoi au stagnat.

    „Ne dorim să crească mai departe, dar nu avem un scop să ne îmbogăţim din acest proiect.”

    Hamacele Bălăngănel se pot cumpăra de pe site-ul cu acelaşi nume, iar Alexandru Pitea mărturiseşte că ar vrea să facă brandul disponibil şi în unele magazine fizice.

    „Suntem de asemenea prezenţi în fiecare an la diferite festivaluri din mai multe oraşe. Ducem hamace şi le instalăm în zone cu copaci. Aceasta s-a dovedit modalitatea cea mai eficientă de a populariza produsul.”

    De altfel, începutul businessului Bălăngănel a coincis cu avântul pe care l-au luat festivalurile tematice organizate în zone verzi ale oraşelor din ţară, o tendinţă aflată în creştere în ultimii ani. Astfel, şi interesul pentru hamace a devenit tot mai mare.

    La sfârşitul verii lui 2013, cei doi parteneri de business – mamă şi fiu – aveau deja un plan pus la punct, cu modele şi culori stabilite. În anul următor au ales numele Bălăngănel, au creat identitatea vizuală şi au lansat site-ul afacerii. Toate acestea au fost făcute chiar de Alexandru Pitea, de profesie designer în domeniul IT.

    Printre proiectele pentru care Bălăngănel a furnizat hamace, se numără campanii precum cele de donaţii de sânge ori de conservare a naturii sau centre locale de cercetaşi din Roşia Montană şi Târgu Mureş.

    Hamacele au fost de asemenea prezente la festivaluri precum FânFest (Roşia Montană, judeţul Alba), Awake Festival (judeţul Mureş) sau Vibe Festival (judeţul Mureş).

    Preţurile sunt de 69 de lei pentru un model şi de 119 lei pentru celălalt.

     

    ZF şi Banca Transilvania au lansat proiectul Afaceri de la zero, o platformă dedicată micilor antreprenori, firmelor care au creat peste 1,7 milioane de locuri de muncă. 

    ♦ Fiecare afacere de la zero este o poveste despre ambiţie, curaj şi determinare. Poveştile micilor antreprenori vor fi publicate în ZF şi pe platforma zf.ro/afaceri-de-la-zero.

    ♦ În România sunt peste 500.000 de microîntreprinderi şi firme mici, unde lucrează 1,7 milioane de salariaţi, companii cu afaceri anuale de 70-80 mld. euro.