BusinessMagazin

Tag: biciclete

  • Producţia de componente în ţară şi exportul, ţintele Atelierelor Pegas în 2014

    “Am deschis discuţii avansate pentru internalizarea a cât mai multe componente din producţie în România şi suntem în stransă legătura cu un proiect de investiţie care urmeaza să dea drumul la prima facilitate de producţie de componente şi accesorii pentru biciclete şi echipament sportiv din ţara noastră în următorii trei ani.” a declarat Andrei Botescu, fondatorul Atelierelor Pegas, compania care a readus Pegas pe piaţa autohtonă. Investiţia despre care vorbeşte Botescu se ridică la câteva zeci de milioane de euro, iar Atelierele Pegas ar urma să ocupe o mare parte din capacitatea de producţie care va fi disponibilă în urma acesteia. 

    Cifra de afaceri a Atelierelor Pegas a crescut cu aproximativ 35% în 2013, potrivit estimărilor lui Botescu, de la 100.000 de euro în 2012. “Nu e o cifră care să se potrivească cu ritmul nostru asumat de creştere, dar ea reflectă mai mult reticenţa finanţatorilor de a ne facilita creşterea mai rapidă a producţiei şi extinderea reţelei de distribuţie”, spune proprietarul afacerii.

    În 2013, numărul de biciclete vândute a ajuns la aproape 1000, faţă de cele 600 din 2012.  De anul trecut, Atelierele Pegas asigură şi servicii de recondiţionare a modelelor Pegas vechi pentru cei care nu au bani să îşi ia una noua sau pentru colecţionari.

    “Modelele cu cel mai mare succes la public au rămas Strada 1 şi 2, cele două fiind reinterpretări ale bicicletei copilăriei pemtru mai multe generaţii de români, adaptate pentru adulţi în scopul generării unei experienţe de retrăire a copilăriei.”, explică Andrei Botescu preferinţele publicului în materie de biciclete realizate la Atelierele Pegas. Pe lângă cele două modele, primele asamblate în micul atelier din clădirea Ciclop, au lansat în 2013 o bicicletă pliabilă, un model Strada mai mic, dar şi o bicicletă mai actuală “un city bike foarte nervos”.

    In 2014, şi-au propus să ajungă la 2000 de biciclete produse şi vândute şi la un venit additional de 30% din recondiţionări şi accesorii. La anul însă, speră ca planurile de a produce zeci de mii speră să se concretize.

    “Am primit o comanda fermă de ordinul zecilor de mii de biciclete pentru care am şi realizat un design dedicat, dar ne-am blocat la partea de finanţare, pentru că ne lovim din ce în ce mai des de politica multinaţionalelor de a plăti la 60-120 de zile după ce au recepţionat marfa, iar noi avem nevoie de avansuri consistente cu cel puţin 4-6 luni înainte pentru a da drumul la producţia unor volume consistente”.

    Reticenţele investitorilor nu îi împiedică să lucreze la creşterea cererii potenţiale: numărul fanilor de pe pagina Pegas a crescut de la 30 000 în 2012 la 125 000 pâna la final de 2013. Lansarea unei platforme culturale de comunicare numită “Internetul poporului”, în care se arată “cum ar fi fost internetul în anii ‘80 dacă era descoperit de savanţii epocii Ceauşescu” este primul pas în extinderea pe pieţele europene. “Astfel vom asocia brandului nostru pentru notorietate externă elemente de “satiră retro-comunistă” care ne vor ajuta să comunicăm că românii şi-au depaşit complexele şi traumele provocate de acea perioadă, iar acum pot sa râdă cu poftă şi să ironizeze experienţele de atunci”., explică Andrei Botescu.


     

  • Finanţare europeană de şase milioane de euro pentru 122,5 kilometri de piste de biciclete, în Arad

     Primarul Aradului, Gheorghe Falcă, şi conducerea Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Vest au semnat, la Primăria Arad, un contract de finanţare pentru un program care vizează amenajarea a 122,5 kilometri de piste pentru biciclişti, valoarea sumei alocate acestor investiţii fiind de 27.875.504 lei, din care 27.317.994 reprezintă finanţarea nerambursabilă din partea Uniunii Europene, adică peste şase milioane de euro.

    Fondurile sunt obţinute prin Regio – Programul Operaţional Regional.

    Primarul a spus că pistele vor fi amenajate pe cele mai importante artere rutiere şi străzi din oraş, perioada de implementare a proiectului fiind de 20 de luni, din care cel mult patru luni înseamnă perioada de organizare a licitaţiei şi semnare a contractului pentru lucrări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Idee de afacere: cum poţi să pedalezi cu succes către un business profitabil

    Numărul bicicletelor electrice folosite în China depăşeşte 200 de milioane de unităţi, iar în Brazilia vânzările anuale cresc cu 200% pe an. Publicaţia electronică Quartz raportează şi creşteri importante ale vânzărilor în Europa şi aminteşte faptul că statul filipinez a comandat 100.000 de tricicluri electrice care vor fi folosite drept taxiuri.

    O bicicletă electrică atinge între 30 şi 50 de kilometri pe oră, poate fi încărcată la o o priză normală şi are un preţ de circa 1.000 de dolari. Chiar şi o bicicletă normală poate fi transformată într-una electrică, graţie unor kituri puse la dispoziţie de companii specializate (de exemplu www.electric-bike-kit.com). Preţul bateriilor este destul de prohibitiv – o autonomie de 15 – 20 de kilometri costă 399 de dolari, reprezentând preţul unei baterii cu litiu, 30 – 40 de kilometri costă 795 de dolari, iar o autonomie de peste 60 de kilometri (40 de mile) încarcă nota de plată cu 1.195 de dolari, adică valoarea a două baterii.

    Bicicletele electrice apar în prezent în ofertele mai multor magazine locale, produse de companii din România, la Braşov, occidentale sau din China, la preţuri ce încep cu circa 2.000 de lei şi se termină la peste 10.000 de lei. Dar cum piaţa este la început şi Business Magazin are exemple că entuziasmul poate compensa lipsurile inerente oricărui început – vezi povestea tânărului Andrei Botescu, care şi-a propus şi a reuşit să reînvie populara marcă de biciclete Pegas, prezentată în ediţia din 6 august 2012 a revistei – suntem gata să pariem că bicicleta electrică şi kiturile de transformare vor deveni o afacere viabilă, o nişă interesantă care merită încercată.

    Grăitoare sunt cifrele de vânzări din Europa, care indică o creştere de 47% a vânzărilor de biciclete electrice, de la 499.000 de unităţi în 2010 până la 738.200 unităţi în 2012. De altfel, 2012 a fost primul an în care Eurostat a înregistrat importurile de biciclete electrice, împărţite în două categorii, cu motoare de până la 250 de waţi şi peste această valoare.

    Două treimi din importuri sunt biciclete electrice – e-bikes – cu motor de 250 W şi o viteză de 25 km/h, la un preţ mediu pe unitate de 522,54 euro. Au mai fost importate şi alte 180.000 de scutere cu pedale, acesta fiind un segment care pare că se mişcă mai rapid chiar decât bicicletele; un argument pot fi preţurile mai reduse, de 371,5 euro pe unitate.

    China este principalul furnizor, acoperind peste 80% din importuri. Japonia este următorul mare furnizor pe piaţa europeană, urmată de Taiwan, Vietnam, SUA şi Canada.
     

  • Arme de panoplie, televizoare şi biciclete, găsite la persoane fără adăpost, în zona Gării de Nord

     Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Emilia Mihai, poliţiştii Sectorului 1, împreună cu echipe ale Poliţiei Locale, RADET, Enel, Administraţiei Domeniului Public, Protecţiei Copilului Sector 1 şi Poliţiei Animalelor, au descins joi în canalizarea din zona Gării de Nord.

    În urma raziei au fost ridicate 35 de persoane fără adăpost, acestea fiind duse la sediul Secţiei 3 Poliţie, unde li s-au luat amprente şi au fost fotografiate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Arme de panoplie, televizoare şi biciclete, găsite la persoane fără adăpost, în zona Gării de Nord

     Potrivit purtătorului de cuvânt al Poliţiei Capitalei, Emilia Mihai, poliţiştii Sectorului 1, împreună cu echipe ale Poliţiei Locale, RADET, Enel, Administraţiei Domeniului Public, Protecţiei Copilului Sector 1 şi Poliţiei Animalelor, au descins joi în canalizarea din zona Gării de Nord.

    În urma raziei au fost ridicate 35 de persoane fără adăpost, acestea fiind duse la sediul Secţiei 3 Poliţie, unde li s-au luat amprente şi au fost fotografiate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Oprescu: Vom avea piste pentru biciclişti atât pe carosabil, cât şi pe trotuare

     “Astea noi (bulevardele, n.r.) pe care le termin acum, cum ar fi Liviu Rebreanu sau Berzei, le facem cu piste de biciclete. La fel şi cele pe care le începem, le-am conceput cu piste de biciclete pe carosabil. Pe cele vechi care au trotuare late vom face pistele de biciclete aşa cum sunt în Copenhaga, vom îngusta trotuarul şi vom face piste de biciclete”, a spus Sorin Oprescu, la Forumul Grupului de lucru pentru realizarea Planului Integrat de Mobilitate în Municipiul Bucureşti şi zona sa regională de influenţă în transport.

    Potrivit lui Sorin Oprescu, decizia amplasării pistelor şi pe carosabil a fost luată în urma discuţiilor avute cu reprezentanţii organizaţiilor nonguvernamentale, în cadrul grupurilor de lucru dedicate “chestiunii pistelor de biciclişti”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Viitorul hipsterilor: moda căştilor de bicicletă (GALERIE FOTO)

    Modelele variază, de la cele cu un colorit ce aminteşte de petele blănii de leopard sau care par acoperite cu piele de crocodil până la cele din lemn, din materiale textile cu cristale Swarowski sau cele pictate manual, singura idee fiind ca respectiva cască să spună ceva despre purtător, să-l scoată din mulţime.

    Ce căşti de bicicletă se poartă anul acesta (GALERIE FOTO)

    Un model total inedit a fost propus de două întreprinzătoare suedeze, Anna Haupt and Terese Alstin, în colaborare cu un fabricant de airbaguri, Alva Sweden. Dezumflată, casca gândită de cele două suedeze (foto sus) arată ca un guler, iar umflată, în cazul unui accident, capătă un aspect futurist. Preţul său, de circa 600 de dolari, o încadrează însă în categoria produselor de lux, alături de căştile produse de case de modă ca Gucci.

     

  • Viaţa de biciclist în Bucureşti

    Am avut grijă de bicicleta mea, la fel cum altcineva ar fi avut grijă de un Rolls- Royce„, este un citat din „Bicicleta şi prietenii mei„ a autorului Henry Miller, pe care Lucian Dogaru, angajat al unei companii de consultanţă, a folosit-o ca exemplu pentru a descrie relaţia dintre el şi vehiculul pe două roţi.

    Până acum, a avut trei biciclete, iar distanţa medie parcursă zilnic este de 15 km. Dogaru spune că doar 30 de zile pe an nu foloseşte bicicleta, iar acest lucru se datorează şi susţinerii pe care o primeşte din partea companiei: spaţii cu duşuri destinate angajaţilor şi locuri speciale de parcare. „Statutul bicicletei s-a îmbunătăţit enorm şi, pentru că preţul uneia bune începe de la 1.200 de euro şi poate să treacă de 4.000 de euro, este la modă şi printre cei care dispun de resurse financiare„, spune Dogaru.

    Trebuie spus însă că el locuieşte în prezent în Stuttgart, iar Germania este una dintre cele mai bine plasate ţări la capitolul infrastructură pentru biciclişti. În plus, nemţii sunt pe primul loc în ce priveşte vânzările de biciclete, cu circa cinci milioane vândute anual la un preţ mediu de 500 de euro. Aproape 300 de zile pe an, un segment important de populaţie se deplasează spre birouri astfel, fără teama pierderii statutului.

    În ce priveşte discuţiile despre bicicliştii din oraşele din România, ţară ce ocupă penultimul loc în Uniunea Europeană la acest capitol, au început în urmă cu circa cinci ani, odată cu primele proiecte pentru infrastructura destinată acestora. Între timp, cei 70 de kilometri de pistă din Capitală – întrerupte de multe ori de copaci falnici – sau cei 35 de kilometri de pistă din Timişoara s-au deteriorat. Numărul bicicliştilor a crescut totuşi invers proporţional cu dispariţia pistelor, cu circa 30 de procente pe an, potrivit Terezei Tranaka, specialistă în comunicare şi ciclistă urbană împătimită.

    „Estimez că până la capătul sezonului voi ajunge la 1.500 km, în întregime făcuţi pe drumul dintre casă şi birou sau între birou şi diverse întâlniri. Maşina mea ar fi consumat 150 de litri de benzină, prin urmare am economisit circa 900 de lei„, îşi justifică Lucian, manager de marketing într-o multinaţională, decizia de a  pedala spre birou.

    El şi-a cumpărat o bicicletă nouă cu 1.800 de lei la începutul anului şi, după calculele lui, într-o jumătate de an îşi va amortiza deja jumătate din costuri. Dacă la toate acestea se adaugă preţul parcării, al uleiului şi costul uzurii maşinii, în mod clar, bicicleta devine o variantă de preferat. Preţul pentru o bicicletă „de încredere„ porneşte de la aproximativ 1.800-2.000 de lei, potrivit spuselor Ancăi Bănică de la magazinul de biciclete Biciclop. Există totuşi şi variante mai accesibile, cu preţuri pornind de la 800 de lei. Cam cât o revizie tehnică a unei maşini.

    Ioan Nicolae, specialist IT în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, identifică un alt motiv pentru folosirea bicicletei. „O prefer deoarece este ecologică, rapidă şi îmi salvează neuronii.„ Pentru el, bicicleta a devenit un mod de viaţă de aproximativ patru ani: „O folosesc tot timpul„. Are patru modele, pe care pedalează alternativ, în funcţie de scop: Trek – pentru şosea, Cube – pentru deplasare în mediul urban şi Merida – pentru munte.

  • Singura zi în care biciclistele au pedalat în siguranţă pe străzile Capitalei

    Biciclistele au defilat în cadrul evenimentului SkirtBike, aflat la cea de-a patra ediţie, în Alba Iulia, Arad, Baia Mare, Braşov, Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Drobeta Turnu Severin, Iaşi, Sibiu şi Timişoara. Acesta este organizat cu scopul atragerii a cât mai multe femei de partea ciclismului urban şi presupune pedalarea în siguranţă pe artere principale ale oraşelor.

    În Bucureşti, chiar dacă vremea nu a fost de partea organizatorilor,  ploaia torenţială nu a împiedicat  defilarea biciclistelor care au pornit din parcul A.I. Cuza(IOR) şi s-au oprit  în Parcul Herăstrău. Evenimentul, organizat în Capitală în parteneriat cu Asociaţia Green Revolution, a început cu o plimbare în Bucureşti, în urmă cu trei ani. Dacă atunci 350 de bicicliste s-au înscris în cursă, anul trecut, SkirtBike a adunat peste 2000 de femei, în opt oraşe din ţară, iar anul acesta 1500 de femei din întreaga ţară au ajuns la defilare.

    SkirtBike este una dinte puţinele zile când biciclistele pot pedala civilizat, ţinând cont de absenţa infrastructurii pentru biciclete. Primarul Sorin Oprescu a vorbit recent despre cele mai importante proiecte din Capitală, arătând că, pe lângă proiectele de infrastructură rutieră, municipalitatea va continua şi proiectele de amenjare a  pistelor pentru biciclişti. “Sigur, sunt şi pistele de biciclete care o perioadă au fost foarte bune, apoi am constatat că ne-am grăbit în anii 2006 – 2007, când aveam sarcini de la Uniunea Europeană – recomandări, nu sarcini – şi-am tras nişte piste de biciclete în Bucureşti cu copaci la mijloc”, a spus Sorin Oprescu, la conferinţa “Cities of Tomorrow”: dezvoltarea urbană, încotro?, organizată de Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germanǎ (AHK Romania) şi Mediafax.

    Oprescu a precizat că a mers pentru consultanţă pentru a discuta despre infrastructura destinată bicicletelor la Copenhaga, arătând că acolo unde se vor putea “adapta”, actualele piste vor fi adaptate, iar acolo unde nu se va putea face acest lucru, acestea vor fi refăcute.

    Vezi aici imagini de la evenimentul SkirtBike

  • POZA ZILEI:Viaţa cotidiană în comunism

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA