Tag: banca centrala

  • Cine este Yngve Slyngstad şi cât de influent este conducătorul celui mai mare fond suveran de investiţii din lume: „Când Yngve Slyngstad ia o decizie, investitorii din întreaga lume îşi iau notiţe”

    Slyngstad are o diplomă în Drept obţinută la Universitatea din Oslo, având de asemenea un master în Economie la Universitatea Santa Barbara din California, precum şi un master în ştiinţe politice obţinut la Universitatea din Paris.

     
    A fost inclus pe lista Forbes a celor mai influenţi oameni din lume în 2013 şi 2014, clasându-se pe locul 70, respectiv 72.
     
    Yngve Slyngstad a fost numit şeful executiv al Fondului Suveran de Investiţii al Băncii Centrale a Norvegiei pe 1 ianuarie 2008. Acesta s-a alăturat organizaţiei în 1998. A ocupat poziţia de director de investiţii între 1998 şi 2007.
     
    Înainte să lucreze pentru Banca Centrală a Norvegiei, Slyngstad ocupat poziţia de director de investiţii pentru acţiuni din zona Asiei la Storebrand Asset Management.
     
  • Grecia ar putea avea nevoie de un program financiar preventiv începând din august

    Grecia a primit asistenţă financiară în valoare de 260 de miliarde de euro începând din anul 2010, iar al treilea program internaţional de creditare expiră în august.

    Guvernul de la Atena vrea să demonstreze că se descurcă singur, iar în ultima lună a reuşit să colecteze trei miliarde de euro prin emiterea de obligaţiuni. Însă unii oficiali europeni nu cred că Grecia se poate descurca fără o linie de creditare preventivă.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BNR: Determinantul major al creşterii economice a fost consumul, similar perioadei precriză

    „Expansiunea consumului a fost impulsionată de măsurile de creştere a veniturilor implementate începând cu 1 iulie 2017, care s-au suprapus condiţiilor financiare favorabile, precum şi de contextul stimulativ de pe piaţa muncii”, se arată în comunicatul extins al băncii centrale, emis după şedinţa Consiliului de Administraţie. În cadrul şedinţei, CA al BNR a adoptat un nou Raport asupra inflaţiei şi a majorat dobânda-cheie, dobânda aferentă facilităţii de depozit şi dobânda aferentă facilităţii de creditare.

    Potrivit BNR, o contribuţie pozitivă la creşterea economică a revenit în trimestrul III şi formării brute de capital fix (2,1 puncte procentuale). Dar aportul exportului net la evoluţia PIB a continuat să fie negativ. Deficitul de cont curent şi-a accelerat ritmul anual de creştere, pe fondul accentuării soldului negativ al balanţei bunurilor.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Atenţie, cresc dobânzile! Unicredit se aşteaptă ca BNR să majoreze din nou miercuri dobânda de politică monetară

    Tot în ianuarie, Banca Centrală a majorat rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1,00% de la 0,75% pe an, iar rata dobânzii aferente facilităţii de creditare la 3% de la 2,75%.
     
    La finalul anului trecut inflaţia ajunsese deja spre 3,3%, iar analiştii UniCredit se aşteaptă la depăşirea targetului de 1,5-3,5% încă din ianuarie 2018, urmată de revenirea spre pragul superior al intervalului spre sfârşitul lui 2018 şi nivelurile apropiate de 3% în 2019.
     
    În aceste condiţii, având în vedere că dobânzile trebuie să fie conectate cu creşterea inflaţiei, şi ţinând cont de riscurile inflaţioniste, analiştii cred că va fi nevoie de încă patru majorări ale dobânzii de politică monetară, cu câte 0,25 puncte, în acest an pentru a stabiliza inflaţia şi aşteptările de inflaţie în intervalul dorit în următorii doi ani. Astfel, dobânda de politică monetară va ajunge la 3% până în toamna acestui an.
     
  • Este oficial, Robor nu mai scade. Banca centrală se luptă cu inflaţia

    Consiliul de administraţie al BNR a decis ieri în prima şedinţă de politică monetară din 2018 să reia ciclul de majorare a dobânzii-cheie, rata urcând de la 1,75% până la 2%. BNR majora dinaugust 2008 dobânda-cheie la 10,25%, iar ulterior, odată cu venirea crizei economice, a urmat un trend neîntrerupt de scădere a ratei.

    „Mişcarea de astăzi nu a bruscat eco­no­mia. Noi ne aşteptăm să calmeze, să atenueze anti­cipaţiile inflaţioniste ca fiind o măsură co­rectă, bună, luată la timp, şi care nu riscă să îngre­uneze povara creditelor către public – populaţie sau întreprinderi. Un tratament, chiar dacă este uşor preventiv, cum este în cazul nostru, este mai bun decât a acţiona când anticipaţiile se dezancorează. Dacă nu acţionezi din timp, atunci se dezancorează, iar a le ancora din nou devine mult mai greu“, a declarat ieri Isărescu la briefingul de presă de după şedinţa de politică monetară.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • Ce trebuie să facă România pentru a adopta moneda unică

    Business Magazin vă propune o incursiune în statisticile băncii centrale care arată – într-un limbaj pretenţios, dar pe care vom încerca să-l explicăm – unde suntem noi, românii, faţă de locul în care se află clubul select al ţărilor care au moneda euro. În esenţă, teza bancherilor centrali este că mai întâi trebuie ca noi ”să ne facem bine“, pentru a ne integra în acel club, şi abia apoi să aşteptăm unele beneficii de pe urma integrării. Deocamdată, ”avem colesterolul 500, nu suntem antrenaţi, nu ştim încotro alergăm, dar pretindem să jucăm în Champions League, cot la cot cu campionii europeni“, au arătat reprezentanţii băncii centrale la seminarul EU-COFILE, organizat recent la Sinaia de BNR, Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Alpha Bank. Ei au precizat că opiniile astfel prezentate nu angajează în niciun fel Banca Naţională, ci sunt consideraţii personale, pe care le exprimă ca economişti.

    Trebuie precizat că aceşti economişti nu au avut un ton de reproş sau de dojană la adresa românilor, nici ca populaţie, nici măcar la adresa clasei politice sau a elitelor, chiar şi atunci când au arătat cele mai ample decalaje dintre România şi zona euro. Ei şi-au propus doar să prezinte un tablou de bord al României actuale, pentru a-l compara cu cel al zonei euro actuale şi pentru a evidenţia, astfel, ce este de făcut pentru ca adoptarea monedei euro ”să nu ne sufoce“.

    Statisticile BNR arată că între bogătaşii ţării şi cei mai săraci oameni, în România, se înregistrează decalaje de o asemenea magnitudine încât românii avuţi sunt de opt ori mai bogaţi decât cei năpăstuiţi. Acest ”opt“ este cea mai mare cifră din Europa, unde decalajul bogaţi versus săraci nu trece decât foarte rar de cifra cinci.

    Alt decalaj este dat de raportul dintre veniturile celor din capitală şi veniturile oamenilor din restul acelei ţări. Şi aici România se regăseşte printre ţările cu cele mai mari prăpăstii sociale. Concret, în zona Bucureşti-Ilfov Produsul Intern Brut pe cap de locuitor (”PIB/capita“) este de 3-4 ori mai mare decât în provincie (pentru comparaţie, în Germania este invers, adică provincia are venituri pe cap de locuitor mai mari decât capitala). Deficite similare cu ale României – capitală versus provincie – se mai întâlnesc doar în Slovacia. ”România este segregată: 12% din populaţie are PIB/capita în termenii parităţii puterii de cumpărare de 128% din media zonei euro, în timp ce 88% din populaţie are 44% din această medie“, au arătat reprezentanţii BNR.

    ATENŢIE LA BUGETE!

    Dezordinea din ograda românilor se regăseşte şi în bugetul familiilor, dar şi (mai ales) în bugetul statului. Pe scurt, cheltuim mai mult decât producem, lucru care în terminologia BNR se traduce în deficitele de cont curent şi bugetar. În plus, consumăm din import mai mult decât producem în plan intern, lucru care înseamnă ”deficitul balanţei comerciale“.

    Dacă o gospodărie cheltuieşte mai mult decât încasează şi – cheltuind – consumă mai mult decât produce, rezultatul nu poate fi altul decât că intră într-o criză de bani şi că se află într-o îndatorare tot mai greu de suportat. Sau, în termenii BNR, având – simultan – şi un ”deficit al contului curent“, şi un ”deficit bugetar“, şi un ”deficit al balanţei comerciale“, nu putem să ne aşteptăm la nimic bun. Pentru comparaţie, gospodăriile din zona euro – pe medie, desigur – nici nu cheltuiesc mai mult decât încasează, nici nu consumă mai mult decât produc. Ce trebuie să facem noi, românii, pentru a ne alinia în clubul euro este, aşadar, evident.

    Important este că toate aceste deficite (de cont curent, de buget şi de balanţă comercială) conduc la deprecierea leului, la supraîndatorarea ţării, la supraîncălzirea economiei (că ”ne comportăm ca o maşină care turează motoarele la maximum, dar nu are tracţiune“) şi, în final, la îndepărtarea României faţă de moneda euro.

    Faţă de aceste decalaje, discursul băncii centrale este puţin diferit în raport cu tezele altor organizaţii. Concret, potrivit bancherilor centrali, este necesar ca fiecare român, în ograda şi în bugetul lui, în satul/oraşul lui, să îşi echilibreze finanţele şi abia apoi să aştepte de la clasa politică sau de la administraţia de stat o astfel de corecţie. Îndeobşte, românii aşteaptă ca administraţia să-şi corecteze deficitele şi abia apoi gopodăriile să urmeze acest exemplu, local sau naţional.

    Într-una dintre prezentările bancherilor centrali s-a arătat că deficitul balanţei comerciale a fost de 8 miliarde de euro, iar explicaţia a fost nu doar aceea că importăm cu 8 miliarde de euro mai mult decât exportăm, ci şi că oferta internă a fost depăşită cu 8 miliarde de euro de cererea internă, lucru care a început deja să se vadă şi în cursul valutar (ceea ce ar trebui să ne pună în alertă).

  • BCE vrea să limiteze retragerile din băncile în faliment şi să introducă scutiri în locul garantării

    „Excepţia generală pentru depozitele garantate şi creanţele în cadrul sistemelor de compensare a investitorilor ar trebui înlocuită cu scutiri discreţionare limitate care trebuie acordate de autoritatea competentă pentru a menţine un anumit grad de flexibilitate. În cadrul acestei abordări, autoritatea competentă ar putea, de exemplu, să permită deponenţilor să retragă zilnic o sumă limitată de depozite, în conformitate cu nivelul de protecţie instituit în temeiul Directivei privind schemele de garantare a depozitelor (DGSD) 34, ţinând cont de potenţialul lichidităţii şi constrângerile tehnice”, arată autorii documentului, care se referă la revizuirea cadrului de gestionare a crizelor bancare în Uniunea Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BCE vrea să limiteze retragerile din băncile în faliment şi să introducă scutiri în locul garantării

    „Excepţia generală pentru depozitele garantate şi creanţele în cadrul sistemelor de compensare a investitorilor ar trebui înlocuită cu scutiri discreţionare limitate care trebuie acordate de autoritatea competentă pentru a menţine un anumit grad de flexibilitate. În cadrul acestei abordări, autoritatea competentă ar putea, de exemplu, să permită deponenţilor să retragă zilnic o sumă limitată de depozite, în conformitate cu nivelul de protecţie instituit în temeiul Directivei privind schemele de garantare a depozitelor (DGSD) 34, ţinând cont de potenţialul lichidităţii şi constrângerile tehnice”, arată autorii documentului, care se referă la revizuirea cadrului de gestionare a crizelor bancare în Uniunea Europeană.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • LEUL S-A PRĂBUŞIT. Cel mai slab curs din istorie. Cât costă astăzi un EURO

    Deprecierea monedei naţionale până peste pragul de 4,6 lei/euro a venit, miercuri, atât pe fondul incertitudinilor fiscale, cât şi al mesajului de relaxare a abordării faţă de cursul de schimb, transmis de banca centrală, declara, pentru MEDIAFAX, săptămână, analistul financiar Claudiu Cazacu.

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI AICI 

  • Adrian Vasilescu, BNR: Pragurile istorice ale cursului de schimb au prea puţină relevanţă

    „Pragurile acestea istorice au prea puţină relevanţă pentru piaţa valutară. Dacă mai demult, prin anii 70-80, aveai 100 de dolari însemna mult, puteai pleca în America; acum, cu 100 de dolari s-ar putea să nu mai pleci”, a declarat Adrian Vasilescu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro