BusinessMagazin

Tag: arta

  • Simbol de statut al nobililor din Renaştere, după ce fuseseră introduse de Biserica Catolică în Evul Mediu drept modalitate de a le prezenta celor neştiutori de carte învăţăturile Bibliei

    Simbol  de statut al nobililor din Renaştere, după ce fuseseră introduse de Biserica Catolică în Evul Mediu drept modalitate de a le prezenta celor neştiutori de carte învăţăturile Bibliei, tapiseriile cât tot peretele revin în atenţia publicului într-o interpretare modernă, scrie New York Times.

    Astfel, producătorul de textile decorative Maharam, în colaborare cu studioul de design 2X4 a lansat o serie de tapiserii care, de la distanţă, seamănă cu cele expuse astăzi în muzee, dar de aproape sunt, de fapt, colaje de imagini ale unor tapiserii din secolele XIV-XVI pe un suport special care permite aplicarea pe perete.

  • Într-un moment greu pentru multă lume, o artistă japoneză, Chiharu Shiota, a propus o soluţie prin care să le ofere oamenilor speranţa că va fi mai bine

    Într-un moment greu pentru multă lume, o artistă japoneză, Chiharu Shiota, a propus o soluţie prin care să le ofere oamenilor speranţa că va fi mai bine.

    Aceasta a solicitat oamenilor din toată lumea scrisori în care să vorbească despre speranţele lor despre viitor, realizând apoi o instalaţie de artă care constă din 10.000 de astfel de scrisori scrise pe hârtie roşie şi atârnate de fire de aceeaşi culoare în spaţiul expoziţional.

    Locul ales pentru instalaţia de artă a fost König Galerie din Berlin, dar, cum galeria nu a putut fi vizitată o perioadă din cauza restricţiilor impuse de pandemie, Chiharu Shiota a invitat prieteni artişti, muzicieni sau dansatori care să ofere mici spectacole în sala în care se afla expusă instalaţia de artă, spectacole transmise online în timp ce se desfăşurau.

  • Cum le-a văzut artistul

    Albumele de artă sunt o modalitate obişnuită de a „colecţiona” opere de artă pe care poţi sau nu poţi ajunge să le vezi. Un astfel de album publicat în trei volume este dedicat Capelei Sixtine şi prezintă în detaliu frescele realizate de diverşi artişti, ca Michelangelo ori Botticelli, respectând proporţiile. Noutatea albumului, care s-a aflat în lucru vreme de câţiva ani, este că imaginile pot fi văzute din unghiul din care le-au văzut artiştii care le-au pictat. Albumul legat în piele şi mătase a fost tipărit în ediţie limitată de 1.999 de exemplare şi costă mai bine de 19.000 de euro, în preţ fiind inclusă şi o vizită cu ghid la capelă, precum şi o donaţie pentru conservarea acesteia, scrie The Telegraph.

     

     

  • Artă ca pentru păpuşi

    Unii nu au suficient spaţiu pentru arta lor, în timp ce alţii ţin să demonstreze că se pot încadra în orice spaţiu, numai inspiraţie să fie. Astfel, o serie de artişti britanici, printre care Damien Hirst, au colaborat cu o galerie de artă din Regatul Unit, Pallant House Gallery, cerinţa acesteia din urmă fiind ca toţi să realizeze lucrări de artă care s-ar potrivi ca dimensiune expunerii într-o căsuţă de păpuşi. Artiştii au creat astfel, picturi în ulei, minisculpturi, obiecte ceramice şi fotografii care vor fi expuse într-o galerie miniaturală începând de la finalul lunii iunie. Lucrările incluse în expoziţie sunt fie mici cât o monedă, fie ceva mai mari, până la 20 de centimetri, scrie The Guardian.

     

     

  • NFT-urile, viitorul artei sau cum să aduci un tweet la valoarea Mona Lisei

    În octombrie 2020, un colecţionar de artă din Miami, Florida, pe nume Pablo Rodriguez-Fraile a cheltuit aproape 67.000 de dolari pe un clip video de zece secunde pe care l-ar fi putut vedea online oricând, gratuit. În februarie, colecţionarul a vândut clipul cu 6,6 milioane de dolari. O aşa lovitură au mai dat, poate, colecţionarii de Bitcoin în epoca de aur a celebrei monede digitale. Clipul a fost realizat de artistul digital Beeple, al cărui nume real este Mike Winkelmann, şi a fost autentificat de blockchain, care serveşte ca semnătură digitală pentru a certifica proprietarul şi că lucrarea este originală. Clipul este un NFT – răspunsul digital la produsele colecţionabile; ceea ce Bitcoin a fost pentru monedele fizice. NFT-urile sunt un nou tip de activ digital a cărui popularitate a explodat în timpul pandemiei în condiţiile în care entuziaşti şi investitori deopotrivă au căutat să cheltuiască sume enorme de bani pe active care există doar online, adică acolo unde au avut acces în timpul perioadelor de lockdown, explică Reuters. Un NFT a fost şi versiunea digitală a unui colaj realizat tot de Beeple şi vândută, şi nu de oricine, ci de casa de licitaţie Christie’s, în martie pentru 69 de milioane de dolari. Colajul putea fi găsit cu uşurinţă pe Internet. Fenomenul a fost analizat îndelung de comentatori şi analişti. Ziarul american The New York Times a făcut un experiment cu ceea ce ar putea deveni viitorul artei. Ziarul a vândut un articol despre NTF-uri, transformat în NTF, pentru 560.000 de dolari printr-o licitaţie pe piaţa liberă care a durat o zi. „Cumpără acest articol despre Blockchain!”, este titlul materialului semnat de jurnalistul Kevin Roose. „De ce n-ar putea ca şi un jurnalist să se alăture petrecerii NFT?” a continuat Roose. Acţiunile ziarului au crescut după ce acesta a făcut public rezultatul licitaţiei, semn că unii investitori au crezut, probabil, că publisher-ul a descoperit un nou model de business, după cum a remarcat Bloomberg. Banii au fost donaţi unei fundaţii caritabile. Însă concluzia transă de NYT din acest experiment este că NFT-urile nu sunt nici miracole, dar nici înşelătorii. O colegă de-a lui Roose, Shira Ovide, scrie, după experiment, că proliferarea NFT-urilor nu va fi probabil revoluţia care schimbă lumea, aşa cum susţin cei care încurajează dezvoltarea acestei pieţe. Şi probabil că nu este nici o bulă cu totul absurdă. Ca şi în cazul altor tehnologii emergente, există acolo undeva o idee bună care poate creşte sănătos dacăfenomenul este încetinit, iar jucătorii rezistă impulsurilor de moment.

    NFT-urile, explică Ovide, sunt în esenţă un mod de a transforma un bun digital care poate fi copiat la nesfârşit în ceva unic. Atunci când cineva cumpără un NFT, ceea ce primeşte efectiv este reunoaşterea deţinerii unei versiuni oficiale a unei pisici cu corp Pop-Tart, a unei melodii, unui clip video, al unui dunk la baschet sau a unui oricărui alt produs virtual. Înregistrările  proprietăţii sunt păstrate pe un blockchain. Marea idee din spatele NFT-urilor este de a rezolva o problemăcreată de internet. Cu site-uri precum YouTube şi TikTok, oricine are acum puterea de a face muzică, o poveste, divertisment sau orice fel de altă lucrare creativă şi de a fi astfel remarcat. Însă internetul nu şi-a îndeplinit cu adevărat promisiunea de a permite maselor să trăiascăbine din ceea ce iubesc. 

    NFT-urile şi conceptul aferent al blockchain-ului promit să le ofere oamenilor modalităţi de a-şi face munca mai valoroasă prin crearea unei penurii. Existăpromisiunea de a permite creatorilor să se bazeze mai puţin pe intermediari, inclusiv pe companiile de social media, pe dealeri de artă şi pe companii de streaming de muzică.

    Va funcţiona? Nimeni nu poate şti acum. Pentru a găsi indicii pentru un răspuns, cel interesat ar trebui să-l asculte pe înţeleptul şi calculatul Anil Dash, un veteran al industriei tehnologice care a ajutat accidental la inventarea conceptului din spatele NFT-urilor. El este furios că hucksterii, vânzătorii de chilipiruri, dau târcoale NFT-urilor, însă crede că ideea poate avea un viitor. 

    NFT-urile, mai scrie jurnalista de la NYT, probabil că nu vor remedia economia defectă a streamingului de muzică şi nu vor dărâma structurile de putere ale jurnalismului şi ale lumii artei. Tehnologia nu este magie. La fel, criptomonedele nu sunt probabil o soluţie eficientăpentru locuinţele inaccesibile ca preţ. Un tren complicat şi scump s-ar putea să nu fie cea mai bună soluţie pentru încălzirea globală şi dependenţa omenirii de maşini.

    Să fie NFT-urile o bulăumflată de condiţiile financiare neobişnuite şi de exagerările imaginaţiei din vremea pandemiei? Categoric. Să fie nişte jucării de pluş inutile pentru obsedaţii de tehnologie care distrug planeta cu toată această energie necesarăpentru a crea bunuri digitale colecţionabile? Nu, nu în întregime. Poate că răspunsul este undeva la mijloc, iar acest lucru este ceva bun.

    Pentru Financial Times, rolul NTF-urilor este clar: când normele culturale sunt în haos, merită să investeşti în propagarea şi conservarea momentelor iconice ale internetului. 

    Piaţa NFT-urilor este promovată în principal ca o piaţă pentru artă. Însă ceea ce aceasta ar putea reprezenta cu adevărat este un nou tip de publicitate sau sistem de clasare pentru influenţă şi propagare culturală. De asemenea, merită să ne întrebăm dacă elementul cu adevărat perturbator al NFT-izării culturale ar putea fi în eliberarea lumii artei de influenţa excesivă a reţelei restrânse de dealeri puternici, case de licitaţii şi de intermediari care dictează în prezent ceea ce este sau nu constituie artă şi, în acest sens, o fereşte de aprecierea estetică mai populară? La fel a sunat şi promisiunea Fintech-ului şi a fenomenului cripto faţă de serviciile bancare. Deocamdată, însă, NFT-urile încurcă pe toatălumea, deoarece achiziţionarea controlului unui simbol al unei piese de artă foarte replicabilă listatăpe un domeniu oarecare al cuiva nu sună ca o propunere cu valoare logică. Pentru mulţi, NFT-urile reprezintăcel mai bine un exerciţiu de genul Hainele cele noi ale împăratului. Intuiţia ne spune, de asemenea, că, la fel ca în toate momentele de surexcitare a imaginaţiei colective şi a poftei de profit, piaţa NFT-urilor va veni inevitabil în faţă cu aceleaşi forţe vechi de boom şi de bust care au afectat întotdeauna mărfurile uşor de obţinut până când monopolurile şi reglementările au preluat controlul. Cu toate acestea, într-o lume online suprasaturată cu imagini şi de linkuri atât de vechi încât nu mai duc utilizatorul nicăieri, o definire mai bună a fenomenului ar putea însemna salvarea imaginilor care s-au dovedit a fi iconice din punct de vedere cultural sau cu semnificaţie aparte pentru internet. De la pergamentele vechi scrise şi primele fresce până la presa Gutenberg, omenirea a căutatîntotdeauna să investească în conservarea şi celebrarea icoanelor culturale. În lumea digitală, acest lucru s-a dovedit o provocare. Multe astfel de momente se vor pierde în timp, precum lacrimile în ploaie. Sau, în cel mai bun caz, uitate şi trecut cu vederea în inventarele digitale ale Wayback Machine, arhiva digitală a Web-ului.

    Până la maturizarea fenomenului, creatori de conţinut digital de toate calibrele caută să producăpropriul moment Beeple, sperând să le cadă din Web o avere similară cu cea a designerului grafic în vârstăde 39 de ani din Carolina de Sud, care a devenit instantaneu bogat şi faimos prin vânzarea unui singur lot.

    De atunci, mai multe pariuri s-au luptat pentru titlurile ziarelor. Multe sunt cascadorii sau experimente dadaistice concepute pentru a testa graniţele abia născutei pieţe a cripto-produselor nefungibile – NFT-urile – care conferă proprietate şi autenticitate fişierelor digitale care există în eter, unde pot fi reproduse cu uşurinţă. Au existat NFT-uri pentru înregistrări audio cu pârţuri; pentru un meme bazat pe o fotografie ofensatoare; pentru un portofoliu de picturi realizate de un robot umanoid. O serie de vedete – de la Grimes la Diplo – au intrat şi ele în luptă. Revista Quartz a intrat, de asemenea, în acţiune şi a vândut un articol NFT-izat pentru 1 Ethereum (în valoare de 1.800 de dolari atunci) pe piaţa NFT OpenSea. A urmat experimentul mai bănos al The New York Times şi un altul asemănător al The Time.

    Cumpărătorul primului tweet postat de Twitter, de către fondatorul companiei Jack Dorsey, pentru 2,9 milioane de dolari consideră că a făcut o investiţie înţeleaptă.

    “Este o bucată a istoriei umanităţii sub forma unui activ digital. Cine ştie care va fi preţul primului tweet peste 50 de ani”, a spus cumpărătorul, Sina Estavi, din Malaezia. El a comparat tweet-ul cu Mona Lisa a lui Leonardo da Vinci.

     

  • Seminţe de hârtie

    După sculpturi sau piese mici din care se confecţionează obiecte tridimensionale mai mari, hârtia poate ajunge într-o operă de artă şi sub formă de seminţe, ca în cazul celor realizate de artista coreeană Ilhwa Kim. Seminţele care constituie materialul de lucru al acesteia sunt, de fapt, bucăţele de hârtie colorată rulate şi asamblate în lucrări care seamănă cu nişte tablouri. Seminţele de hârtie formează mai ales peisaje foarte detaliate cu dealuri, văi şi drumuri şerpuite în relief.

  • Peisaj stradal

    Nu puţini sunt cei care-şi exprimă viziunea artistică pe pereţi şi totuşi unii consideră strada ca fiind cel mai potrivit loc pentru aşa ceva, după cum o dovedeşte un artist din San Francisco, Amos Goldbaum. Acesta a ales o stradă în pantă din oraş, pe care a desenat un peisaj care arată diferit în funcţie de locul din care este privit.

    Deşi i-a fost mai greu să realizeze peisajul pe asfalt decât în cazul unei picturi murale, artistul a creat până la urmă o reprezentare a zonei în care se află lucrarea, trecătorii trebuind să se plimbe de-a lungul şi de-a latul ei ca să vadă toate detaliile care le permit să identifice elementele componente.


     

  • Tot ce trebuie să ştii despre NFT, valul de artă digitală pe blockchain în care investitorii toarnă zeci de milioane de dolari. Delia, primul mare artist român care a sărit în acest tren

    Ce sunt NFT-urile? Cum adică artă digitală? Cine o deţine? De ce aş plăti pentru ea? Ce viitor are? Cum mă poate ajuta ca artist? A ajuns şi în România? Ce rol are blockchainul aici? Pot şi eu să creez un NFT? – toate aceste întrebări au împânzit internetul, iar Business MAGAZIN şi-a propus să vină cu răspunsuri.

    Întreaga lume a artei a fost perturbată la începutul lunii martie, când artistul grafician cunoscut drept Beeple a vândut una dintre lucrările sale digitale cu peste 69 de milioane de dolari la o licitaţie organizată de celebra casă de licitaţii Christie’s.

    Mike Winkelmann (Beeple) este un grafician şi animator apreciat în special de generaţiile pasionate de era digitală, dar nu ai cum să nu atragi atenţia întregii lumi atunci când lucrarea digitală pe care o vinzi depăşeşte preţul de 54 de milioane de dolari cu care au fost vândute „nimfele” lui Claude Monet în 2014.

    Lucrarea lui Beeple – „The First 5.000 days” – este formată din exact 5.000 de lucrări realizate şi publicate de el zilnic în decursul ultimilor 13 ani. Ceea ce o face mai specială este că a devenit cel mai valoros NFT din întreaga lume, iar aici intervine revoluţia pentru colecţionari.

    Ce înseamnă NFT? Termenul este un acronim pentru „Non-fungible tokens”, iar în termeni simpli înseamnă produse artistice în format digital care pot fi tranzacţionate pe blockchain. „Non-fungible” este un termen care descrie ceva unic, care nu poate fi înlocuit.

    Spre exemplu, în timp ce un bitcoin poate fi dat la schimb pentru un bitcoin cu exact aceleaşi proprietăţi, un dolar poate fi dat la schimb pentru un dolar, iar un leu poate fi dat la schimb pentru un leu, un NFT este unic prin natura sa.

    Da, o lucrare digitală poate fi vândută încă de la început în mai multe copii (aşa cum un album al unui artist iese în serie), dar asta nu înseamnă că produsul achiziţionat este mai puţin original.

    De asemenea, dacă descarci o fotografie cu produsul artistic digital vândut de Beeple la începutul lunii martie, nu este ca şi cum ai deţine originalul – la fel cum poţi plăti pe cineva să îţi picteze un tablou al lui Monet, dar nu vei deţine originalul. Trasabilitatea drepturilor de autor este unul dintre avantajele blockchainului, iar acest NFT aparţine de drept celui care l-a cumpărat şi îl are în wallet, adică într-un «portofel» digital.

    Aceste conţinuturi digitale fac parte în general din blockchainul Ethereum, a doua cea mai populară criptomonedă, întrucât acest blockchain poate stoca informaţii mai complexe, dincolo de monedele digitale. Este de menţionat că şi alte blockchainuri pot implementa versiuni proprii de NFT-uri, după cum notează The Verge.

    Lumea colecţiilor de artă este împământenită de la începutul istoriei sale în formate fizice, pe care le poţi aşeza într-un muzeu, în expoziţii sau în casele miliardarilor.

    Totuşi, discuţia despre artă digitală este cu atât mai relevantă într-un moment în care topul miliardarilor realizat de Bloomberg arată că 8 dintre primii 10 bogaţi ai planetei şi-au construit averile prin tehnologie.

    Dacă exemplul lucrării lui Beeple este un record de referinţă în acest moment, şirul de NFT-uri poate continua. Artista cunoscută drept „Grimes” – iubita miliardarului Elon Musk – a vândut videoclipuri în valoare totală de cel puţin 6 milioane de dolari, prin intermediul acestui format.

    Jack Dorsey, fondatorul Twitter, a scos la vânzare un NFT cu primul său mesaj publicat pe reţeaua de socializare pe care a lansat-o, cu tot cu autograf, iar preţul a depăşit deja 2,5 milioane de dolari în cadrul licitaţiei. Un videoclip cu sportivul LeBron James când înscrie un coş a fost vândut cu peste 200.000 de dolari. Un simplu GIF cu o cunoscută pisică a internetului a fost vândut cu 600.000 de dolari.

    De altfel, NFT-urile nu au apărut acum, ele atrăgeau deja atenţia CNN în 2018, când oamenii plăteau zeci de mii de dolari pentru imagini animate cu pisici, aşa-numite „CryptoKitties”. Ele devin cu atât mai căutate acum, în contextul în care creşterile spectaculoase din piaţa criptomonedelor au creat o nouă generaţie de milionari în întreaga lume, iar ei îşi doresc să îşi diversifice portofoliile.

    Care e scopul NFT-urilor? Această întrebare poate avea mai multe răspunsuri, aşa cum observă şi The Verge. Pentru artişti, NFT-urile le oferă o nouă modalitate de a-şi vinde lucrările. Mai mult, tehnologia poate avea implementări care le permit artiştilor să încaseze un procent de fiecare dată când lucrarea lor este revândută sau transferată către un nou wallet, către un nou proprietar.

    În cazul în care discutăm despre scop de la nivelul celor care achiziţionează astfel de lucrări, poate fi vorba atât despre controlul drepturilor de proprietate în vederea utilizării conţinutului, fie despre valoarea în ochii colecţionarilor. NFT-urile pot funcţiona în cazul colecţionarilor ca orice alt activ speculativ, pe care îl cumperi sperând că într-o zi va fi mai valoros şi îl vei vinde pentru a face profit.

    Într-adevăr, este mai dificil de înţeles încotro se îndreaptă lucrurile în contextul în care NFT-urile îşi fac loc şi în pieţe mult mai tangibile, precum piaţa imobiliară. Potrivit The Sun, artista Krista Kim a vândut o casă digitală pentru echivalentul a 500.000 de dolari.

    Aceasta este o lucrare de tip NFT, deci înseamnă că respectiva locuinţă nu există decât în mediul digital, adică cel care a cumpărat-o nu va putea trăi niciodată în ea. Lucrarea vândută cu o jumătate de milion de dolari presupune o casă virtuală aşezată pe suprafaţa planetei Marte. Poate fi accesată în format video sau prin intermediul realităţii augmentate.

    Găsesc NFT-uri la magazin? Practic, orice conţinut digital poate fi vândut şi cumpărat ca NFT. Cu toate acestea, un începător în lumea blockchainului trebuie să ştie că acestea se pot achiziţiona de pe marketplace-uri speciale. Printre cele mai populare se numără OpenSea, Mintable, Nifty Gateway şi Rarible.

    Totodată, începătorul trebuie să îşi creeze un wallet digital potrivit pentru a achiziţiona şi a stoca NFT-ul, întrucât nu orice wallet este potrivit pentru acestea. CNN atrage atenţia asupra comisioanelor care pot interveni. Unele marketplace-uri percep un aşa numit comision de „gaz” – reprezentând energia necesară pentru a completa tranzacţia pe blockchain, proces similar cu achiziţia de criptomonede. Printre comisioane mai pot fi incluse costurile percepute la achiziţia de ethereum, în contextul în care aceasta este cea mai utilizată monedă digitală la achiziţia de NFT-uri.

    Recapitulăm: un wallet potrivit, ethereum ca monedă de schimb la achiziţie, cumpărat de pe un marketplace, stocat în wallet.

    Oricine poate crea un NFT, iar cele necesare sunt aceleaşi elemente ca la achiziţie, un wallet, o cantitate mică de ethereum şi conectarea la un marketplace de NFT-uri unde utilizatorul poate încărca respectivul conţinut, transformându-l în artă digitală.

    Ajunge vreodată trendul în România? De fapt, trendul a ajuns deja în România. Artista Delia a lansat în luna martie prima ei melodie sub forma unui NFT, iar grupurile de Facebook care îi adună pe românii pasionaţi de criptomonede au început deja să găzduiască şi postări cu diferite fotografii, imagini vândute drept NFT-uri la preţuri chiar şi de peste 2.000 de dolari.

    Artista cunoscută drept „Grimes” – iubita miliardarului Elon Musk – a vândut videoclipuri în valoare totală de cel puţin 6 milioane de dolari, prin intermediul acestui format.

    Jack Dorsey, fondatorul Twitter, a scos la vânzare un NFT cu primul său mesaj publicat pe reţeaua de socializare pe care a lansat-o, cu tot cu autograf, iar preţul a depăşit deja
    2,5 milioane de dolari în cadrul licitaţiei.

    Un simplu GIF cu o cunoscută pisică a internetului a fost vândut cu 600.000 de dolari. De altfel, NFT-urile atrăgeau deja atenţia CNN în 2018, când oamenii plăteau zeci de mii de dolari pentru imagini animate cu pisici, aşa-numite „CryptoKitties”.

    Un videoclip cu sportivul LeBron James când înscrie un coş a fost vândut cu peste 200.000 de dolari.

    Potrivit The Sun, artista Krista Kim a vândut o casă digitală pentru echivalentul a 500.000 de dolari.

  • Criptopantofi de colecţie. Ce sume uriaşe cheltuiesc bogaţii lumii pe încălţămintea virtuală

    După colecţionarii de artă care nu se sfiesc să cheltuiască sume impresionante pe arta digitală a cărei garanţie de autenticitate este dată de jetoane nefungibile (NFT) emise cu ajutorul aceleiaşi tehnologii blockchain ca şi criptomonedele, nici colecţionarii de pantofi sport nu se lasă mai prejos.

    Dacă apetitul pentru investiţii în artă în cazul primei categorii este dovedit de recenta adjudecare la licitaţie a unei lucrări pentru mai bine de 69 milioane de dolari, în cazul celei de-a doua sumele nu sunt atât de mari. Mulţi dintre cei care investesc în pantofi sport doresc să adauge la colecţie şi modele virtuale, scrie Wall Street Journal, după cum o arată colaborarea unei firme de design, RTFKT cu un artist digital de 18 ani de la Seattle, Fewocious. RTFKT şi Fewocious au creat trei perechi de pantofi sport virtuali, cu mâzgăleli multicolore pe ei, lansaţi online sub formă de jetoane nefungibile.

    Puşi în vânzare la preţuri de 3.000, 5.000 şi 10.000 de dolari, aceştia au convins colecţionarii să cheltuiască echivalentul a 3,1 milioane de dolari în numai câteva minute. Mai mult, la numai câteva săptămâni de la lansare, pantofii creaţi de RTFKTt şi Fewocious se vând la preţuri de două ori mai mari. Proprietarii de pantofi sport virtuali sub formă de NFT vor putea însă adăuga la colecţia de rarităţi şi versiuni fizice ale încălţărilor, RTFKT angajând nişte specialişti care să le producă.

  • Munte, ocean şi apus de dantelă. Cum a reinventat lumea un material folosit de bunici

    Cândva inclus în educaţia tinerelor, macrameul (dantelă confecţionată din fire groase înnodate) a ajuns în ziua de azi un hobby pentru iubitorii lucrului de mână sau articol căutat de colecţionari, intrând însă şi în atenţia artiştilor. Un exemplu în acest sens este artista indoneziană Agnes Hansella, care a realizat trei instalaţii de artă formate din macrameuri gigantice pe care le-a expus în Bali. Intitulate „Munte”, „Ocean” şi „Apus”, acestea redau elemente din natură conform temelor alese şi pot fi admirate în zona satului Jimbaran de pe insula indoneziană.