Tag: ape

  • Prognoza hidrologica pentru weekend si saptamana viitoare. Ce rauri raman inghetate

    Formatiunile de gheata se vor mentine fara modificari importante, exceptand raurile din sudul tarii, unde vor fi in diminuare si usoara restrangere. Se va mentine curgerea de naboi (zapada inghetata in albie) pe: Ruscova, Somes si Mures. Pe Aries, la statia hidrometrica Arieseni si Bistrita Aurie la statia hidrometrica Frumosu se vor mentine aglomerarile de gheturi.

    Nivelurile pe rauri la statiile hidrometrice se vor situa sub cotele de atentie.

    Vineri si sambata, pe raurile din bazinele Viseu, Iza, Tur si cursurile inferioare ale Crisului Negru si Muresului s-au produs cresteri de debite si niveluri, datorita evolutiei formatiunilor de gheata si propagarii lor. Formatiuni de gheata (gheata la maluri, naboi, pod de gheata) s-au mentinut pe raurile din Dobrogea si bazinele Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisuri, Mures, Bega, Timis, Barzava, Caras, Cerna, Jiu, Olt, Vedea, Arges, Ialomita, iar pe celelalte rauri au fost in usoara extindere si intensificare.

    Predomina podul de gheata pe raurile din bazinele hidrografice: Viseu, Iza, Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisul Repede, Crisul Negru, Aries, Tarnave, Strei, Bega Veche, Timis, Moravita, pe cursurile superioare ale Crisului Alb si Muresului si pe majoritatea raurilor din sudul si estul tarii.

    Curge naboi (zapada inghetata in albie) pe raurile la statiile hidrometrice: Ruscova-Ruscova, Somes-Ulmeni si Satu Mare, Mures sectorul Stanceni-Galaoaia, la Gelmar si Radna, Bega-Chizatau si Raul Targului-Piscani. S-au format aglomerari de gheturi (zapoare) pe Aries la Arieseni si Bistrita la Frumosu.

    Pe raul Bistrita se inregistreaza pod de gheata pe sectoarele Carlibaba-Brosteni si Straja-Frunzeni. Pe sectorul amonte de acumularea Izvorul Muntelui sunt aglomerari de gheturi pe o lungime totata de 11,2 km pe urmatoarele sectoare: viaduct Poiana Largului pana aval pod Ruseni, comuna Poiana Teiului (6,9 km), cu grosimea ghetii cuprinsa intre 0,2 si 2,5 m; pod Savinesti – amonte 300 m pod Frumosu, comuna Farcasa (4,3 km), cu grosimea ghetii cuprinsa intre 0,1 si 1 m.

    Pe parcursul saptamanii urmatoare, pana vineri, formatiunile de gheata vor fi in extindere si intensificare. Pe unele rauri din bazinele hidrografice Viseu, Iza, Somes, Mures, Aries si Bistrita Aurie este posibila aparitia aglomerarilor de gheturi, iar pe cursurile inferioare ale raurilor mari va continua fenomenul de naboi.

    In intervalul 4 februarie ora 07.00 – 11 februarie ora 07.00, debitul Dunarii la intrarea in tara (sectiunea Bazias) va fi in scadere pe toata durata intervalului de prognoza, situandu-se la valori cuprinse intre 4.000-3.200 mc/s, sub media multianuala a lunii februarie (5.300 mc/s).

    In aval de Portile de Fier, debitele vor fi in scadere, exceptand sectorul Harsova-Tulcea, unde vor fi in crestere in prima parte a intervalului de prognoza.

    Se vor mentine curgeri de sloiuri care vor acoperi 10-40% din suprafata apei pe sectorul Zimnicea-Calarasi si 60-90% pe sectorul aval Calarasi. Incepand cu data de 9.02.2012 exista posibilitatea formarii podului de gheata la Cernavoda si in alte sectiuni de pe bratul Dunarea Veche, precum si in Delta.

    Este posibila depasirea cotei de atentie la statia hidrometrica Isaccea, din cauza blocajelor de sloiuri din aval.

  • Cod galben de depasire a cotelor de atentie pe rauri in cinci judete

    S-a instituit cod galben, incepand de vineri seara, pe raurile
    din bazinele Bega Veche, Bega, Timis, Barzava, Moravita, Caras,
    Nera, Cerna (judetele Timis, Caras-Severin), pe Desnatui si pe
    Jiu – amonte Filiasi si pe afluentii sai, Motru si Gilort (judetele
    Hunedoara, Gorj si Mehedinti).

    Se mentioneaza ca aceste fenomene se pot produce si pe afluenti de
    grad inferior ai raurilor marcate pe harta si pe cursurile de apa
    necadastrate din bazinele hidrografice Bega Veche, Bega, Timis,
    Barzava, Moravita, Caras, Nera, Cerna, Desnatui, Jiu superior si
    mijlociu.

    Pana sambata, ora 16, aceste fenomene se pot produce izolat si pe
    alte rauri mici din zona de munte, din alte bazine
    hidrografice.

  • Avertizare de viituri si inundatii in Moldova si Transilvania. Vezi aici toate judetele vizate

    INH instituie cod galben pe raurile din bazinele hidrografice
    Mures superior si mijlociu (judetele Harghita, Mures, Sibiu, Alba),
    Olt superior si mijlociu (Harghita, Covasna, Brasov), Bistrita
    (Suceava, Neamt, Bacau), Trotus (Harghita, Bacau), Putna (Vrancea),
    Rm. Sarat (Vrancea, Buzau), Buzau (Covasna, Buzau).

    Se instituie cod portocaliu pe raurile Baraolt, Homorod,
    Covasna, Porumbacu, Topolog, Cartisoara, Avrig (Covasna, Harghita,
    Sibiu, Valcea) si cod rosu pe raurile Arpasul Mare si Arpasel
    (Sibiu).

    Alerta, care vizeaza Ministerul de Interne, Ministerul Mediului,
    Administratia Nationala a Apelor, Hidroelectrica si administratiile
    bazinale de ape Mures, Olt, Buzau-Ialomita si Siret, se refera la
    cresteri de debite si niveluri cu depasiri ale cotelor de atentie
    si inundatie, precum si scurgeri importante pe versanti, torenti,
    paraie.

    Administratia Nationala de Meteorologie a emis, sambata dimineata,
    avertizare de ploi insemnate cantitativ in intervalul 11 iunie, ora
    6 – 12 iunie, ora 6. In intervalul mentionat va ploua local in
    majoritatea regiunilor, iar in zona Carpatilor Meridionali si
    Orientali se vor cumula cantitati de apa ce vor mai depasi izolat
    30 l/mp, afirma ANM.

    Conform prognozei agrometeorologice emise de ANM, pana la 16 iunie
    instabilitatea atmosferica va fi accentuata si se va manifesta prin
    ploi locale, sub forma de aversa, dar si torentiale, in cea mai
    mare parte a teritoriului agricol, fiind insotite de descarcari
    electrice, intensificari de scurta durata ale vântului, izolat cu
    aspect de vijelie si caderi de grindina. Totodata, cantitatile de
    apa pot depasi 25 l/mp si izolat, chiar 60-70 l/mp, indeosebi in
    primele zile ale perioadei.

    Temperatura medie diurna a aerului se va situa intre 14 si 25°C,
    valori mai ridicate cu 1-4°C comparativ cu normele climatologice,
    in aproape toata tara. Temperatura maxima a aerului va fi cuprinsa
    intre 18 si 30°C, in majoritatea regiunilor agricole. Temperatura
    minima a aerului va oscila intre 9 si 19°C, pe intreg teritoriul
    agricol.