Tag: ape

  • Semnale nefaste de la summitul G7: Marile puteri ale lumii nu vor semna un acord pentru prima dată în istorie

    Summit-ul Grupului Celor Şapte (G7) se va termina fără un acord semnat sau o comunicare comună pentru prima dată în cei 44 de ani de când se organizează, după ce preşedintele francez Emmanuel Macron a decis să abandoneze tradiţia pentur că ne confruntăm „cu o criză foarte gravă a democraţiei”, potrivit CNBC.

    Va fi pentru prima dată din 1975 până în prezent când forumul nu se termină cu o declaraţie legată de un acord încheiat – ceea ce subliniază momentul critic în care se află planeta atât din punct de vedere geopolitic, cât şi economic.

    Vorbind în faţa reporterilor adunaţi în Paris, miercuri, înainte de întâlnirea de la G7, preşedintele francez Emmanuel Macron a spus că o încercare de a face o comunicare comună ar fi un exerciţiu „fără sens”.

    El s-a referit în primul rând la decizia preşedintelui american Donald Trump de a se retrage dintr-un tratat climatic de referinţă ca un exemplu pentru care ar fi dificil ca liderii adunaţi la summit să transmită imaginea de front unit.

    Summit-ul anual aduce la un loc lideri din Marea Britanie, Canada, Franţa, Germania, Italia, Japonia şi SUA.

    Încheierea unui acord este cu atât mai dificilă cu cât americanii au preferat în ultimii ani să încheie tratate bilaterale în locul acordurilor multilaterale.

     

     

  • Submarin de îngheaţă apele

    Dacă încălzirea globală topeşte gheţarii, un proiect al unui designer indonezian propune refacerea lor. Indonezianul Faris Rajak Kotaha­tuhaha şi echipa sa au gândit un proiect care presupune crearea de miniaisberguri, care să fie folosite la refacerea calotei de gheaţă din Oceanul Arctic, scrie Dezeen.

    Proiectul presupune utilizarea unor submarine care să adune apă din ocean care apoi să fie îngheţată. Odată îngheţată apa, submarinul se ridică la suprafaţă lăsând în urmă un miniaisberg cu un volum de 2.000 de metri cubi, amplasat lângă altele asemenea lui. O flotă de submarine ar grăbi procesul de refacere a gheţii, iar finanţarea pentru acest proiect s-ar obţine parţial prin ampla­sarea unor hoteluri la bordul acestor vase, conform iniţiatorilor lui. 

  • Submarin de îngheaţă apele

    Dacă încălzirea globală topeşte gheţarii, un proiect al unui designer indonezian propune refacerea lor. Indonezianul Faris Rajak Kotaha­tuhaha şi echipa sa au gândit un proiect care presupune crearea de miniaisberguri, care să fie folosite la refacerea calotei de gheaţă din Oceanul Arctic, scrie Dezeen.

    Proiectul presupune utilizarea unor submarine care să adune apă din ocean care apoi să fie îngheţată. Odată îngheţată apa, submarinul se ridică la suprafaţă lăsând în urmă un miniaisberg cu un volum de 2.000 de metri cubi, amplasat lângă altele asemenea lui. O flotă de submarine ar grăbi procesul de refacere a gheţii, iar finanţarea pentru acest proiect s-ar obţine parţial prin ampla­sarea unor hoteluri la bordul acestor vase, conform iniţiatorilor lui. 

  • Om bogat, caut ecosistem pentru casă

    Nu se mai cer simple acvarii în care pot fi urmăriţi înotând voioşi peştii, acestea trebuie să fie deosebite, adevărate opere de artă cu mici peisaje subacvatice pline de viaţă, susţin firmele care proiectează şi realizează aşa ceva, scrie Mansion Global. Închise în sticlă sau plexiglas se află minisculpturi printre care plutesc peştii ori recifuri vii cu tot cu ecosistemul lor de crabi, corali, castraveţi de mare şi scoici, ceea ce asigură un spectacol vizual în continuă schimbare.
    Realizarea unei asemenea lucrări de artă acvaristică poate costa de la 10.000 la 1,5 milioane de dolari, preţ în care nu intră şi vieţuitoarele care o vor popula, iar întreţinerea lunară a unui asemenea capriciu se situează la sume cuprinse între 300 şi 35.000 de dolari. Printre cei care vor să se relaxeze admirând un petic de viaţă subacvatică se numără doctori, directori de companii sau fonduri de hedging, vedete ale micului şi marelui ecran ori bancheri. Acvariile de lux se pot instala fie în piese de mobilier cum ar fi dulapuri, fie ca elemente separate în încăperi, de la sufragerie la pivniţa de vinuri. Pot fi montate într-o zonă a unei încăperi sau de jurul împrejurul acesteia, iar unora le plac atât de mult acvariile încât vor câteva prin casă şi prin curte. Există şi cereri de instalare la intrarea în garajul în care clientul îşi ţine maşinile din colecţia sa de care este cel mai mândru, cum ar fi Bugatti sau Ferrari, ori în spaţii în care pot fi admirate şi din lateral, cât şi de sus. 

  • Lacul Moraine, considerat unul dintre cele mai frumose de pe planetă – VIDEO

    Lacul este de origine glaciară, iar în lunile ploioase acesta reflectă o nuanţă de albastru. Împrejurimile sunt un adevărat labirint, fiind alcătuite dintr-o multitudine de trasee ce se parcurg pe jos. Rockpile este cel mai frecventat traseu, un drum cu o lungime de 300 de metri care presupune şi urcarea în altitudine cu 24 de metri. Vara, apele limpezi se transformă într-un furnicar de canoe multicolore care străbat necontenit întreaga suprafaţă a lacului.

     

  • Marea Britanie neagă incursiunile forţelor navale spaniole în apele sale de lângă Gibraltar

    “Nu a fost nici o incursiune cu această ocazie. Suntem siguri de suveranitatea noastră asupra întregului Gibraltar, incluzând apele teritoriale britanice din Gibraltar, iar orice incursiune reprezintă o încălcare a suveranităţii, dar nu o ameninţare pentru aceasta”, a spus purtătorul de cuvânt.

    Nava spaniolă a încercat să ceară navelor comerciale să părăsească punctele de ancorare de pe partea estică a Stâncii, dar navele au rămas pe poziţie, au anunţat autorităţile din Gibraltar. După ce a fost atacată de marina britanică, nava militară spaniolă a navigat apoi încet de-a lungul coastei, cu armele descoperite şi echipate.

    Tensiunile asupra apelor teritoriale din jurul peninsulei din sudul Spaniei erup adesea între navele spaniole şi britanice. Gibraltarul, cu vedere la strâmtoarea dintre Oceanul Atlantic şi Marea Mediterană, s-a aflat sub tutela Marii Britanii încă din 1713.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • O navă de război spaniolă a izgonit navele comerciale din apele Gibraltarului

    O navă spaniolă de război, cu armamentul pregătit, a ordonat navelor comerciale să plece din apele strâmtorii Gibraltar duminică, potrivit unui anunţ guvernamental citat de Bloomberg.

    Echipajul navei de război poate fi auzit în înregistrările radio cum le ordonă navelor din zonă să „părăsească apele teritoriale spaniole”.

     Pe parcursul incidentului, navele comerciale au rămas în port. Incidentul a fost numit „o prostie” de către un purtător de cuvânt al guvernului.

    „Jocurile acestea prosteşti nu au o valoare şi sunt realizate de cei care nu pot accepta suveranitatea britanică asupra apelor din jurul Gibraltarului, aşa cum a fost recunoscută de întraewga lume în cadrul Convenţiei Naţiunilor Unite”, transmite purtătorul de cuvânt.

     

     

  • Omul de afaceri care a dus apa minerală pe rafturile americanilor cu un preţ peste Evian

    Dacă Scoţia este ţara whisky-ului, dacă Franţa se vinde prin vinurile Bordeaux, iar Grecia vinde brânză feta şi măsline, România are o putere foarte mare în ce priveşte apele minerale; noi credem că România are un avantaj intangibil în acest domeniu industrial”, crede Jean Valvis, antreprenorul român care a transformat în doar câţiva ani Aqua Carpatica în cel mai bine vândut brand de apă minerală plată din ţară.

    În 2018, vânzările Aqua Carpatica au ajuns la aproximativ 75 milioane euro, pe fondul unui consum ridicat şi al dezvoltării brandului pe o poziţie premium şi în pieţele externe.

    „Suntem pe piaţă din 2011 cu Aqua Carpatica, iar în termeni consolidaţi, anul trecut am ajuns la un nivel de 70-75 milioane euro cu businessul. Ne bazăm pe calitatea superioară în lupta cu multinaţionalele, care au cifre de afaceri mult mai mari şi organizaţii corporatiste bine construite de 40-50 de ani“, a explicat Jean Valvis în cadrul ZF Live.

    Businessul Aqua Carpatica a crescut în 2018 cu peste 20% potrivit calculelor Business MAGAZIN, în condiţiile în care pentru anul 2017 vânzările au fost estimate la circa 60 milioane euro. Creşterea înregistrată este astfel dublă faţă de nivelul de creştere al pieţei, care s-a plasat, potrivit omului de afaceri, la 10% anul trecut. „Segmentul de ape minerale a crescut cu 10-12% în acest an. Consumul per capita creşte, cel puţin în cazul brandului Aqua Carpatica, peste acest nivel. Luăm cotă de piaţă şi din stânga, şi din dreapta“, adaugă Valvis.

    Aqua Carpatica a spart barierele ţării, ieşind în ţări europene precum Germania şi Marea Britanie, şi s-a dus dincolo de graniţele bătrânului continent, spre Japonia, SUA şi Dubai, iar în fiecare ţară Valvis ţinteşte acelaşi raft premium ca şi în România.

    Mai mult, compania a intrat şi în lanţurile Whole Foods, deţinute de gigantul Amazon. „Aqua Carpatica este deja în 14 ţări şi vrem să mergem selectiv. Cu cât merge mai bine, cu atât extindem mai mult. SUA şi Anglia sunt cele mai bune pieţe externe pentru noi. În California de Nord, avem 18 puncte de vânzare în magazinele Whole Foods ale Amazon“, spune Valvis.

    „It`s water love!” este sloganul cu care Valvis duce Aqua Carpatica mai departe în pieţele internaţionale. „De doi-trei ani facem eforturi extraordinare, construim campaniile, avem brand story şi mergem cu acest slogan şi această idee de «Apa care te iubeşte înapoi»”.

    În parcursul său antreprenorial, Valvis vrea să transforme apa, prin Aqua Carpatica, în brandul de ţară al României şi le cere guvernanţilor să bugeteze investiţii şi în brandingul naţional, pentru a încuraja exportul şi a reduce astfel deficitele.

    „Zero de la stat pentru branding. Nu am reuşit să conving clasa politică, să înţeleagă că exportul este unul dintre parametrii principali ai dezvoltării pentru creşterea economică. Consumul, investiţiile directe şi exportul. Pentru ca ţara ta să meargă bine, trebuie să meargă exportul.”

    El îşi hrăneşte convingerea şi pariul pe izvoarele din Carpaţi plecând de la premisa unei calităţi incomparabile, în ceea ce priveşte rezervele de apă minerală, cu cea din ţări europene mari precum Germania.

    „O spun cu toată tăria: rezervele de apă minerală calitativ superioară faţă de multe alte ţări sunt aici sub munţii Carpaţi. Rezervele sunt uriaşe şi nu avem doar cantitate, dar avem şi rezerve de apă minerală fără nitraţi, nepoluate cu îngrăşământ. În scurt timp, Grecia, Olanda, Germania vor avea o mare problemă cu cantitatea de apă potabilă, pentru că au mari probleme cu pânza freatică. Noi avem prilejul acesta cu munţii, cu pădurea, cu o populaţie fabuloasă de urşi şi de lupi, care menţin ecosistemul”, explică el.

    Şi pentru că zeci de ani de experienţă antreprenorială l-au învăţat pe Jean Valvis să nu aştepte iniţiativa guvernanţilor, el va lansa în perioada următoare un film despre România, care îl va ajuta să îşi susţină politica de promovare la export. „Trebuie să existe un concept pe spatele României. Construiesc un film acum, cu bani privaţi, despre imaginea ţării”, spune antreprenorul.

    Însă cât de departe îţi poţi dori să duci un brand de apă şi ce faci cu el mai departe?

    „Vreau să cresc până nu mai am apă”, spune Valvis. „Eu am început proiectul Aqua Carpatica, dar acesta este un proiect al României, care va merge mai departe. Se va continua cu fiii mei, nepoţii mei şi va merge în continuare ca un diamant al României.”

    Brandingul reprezintă principalul pilon de creştere pe care se bazează Valvis şi povesteşte că a fost nevoit chiar să îşi creeze un departament special pentru a-şi putea susţine imaginea în toate pieţele pe care le adresează.

    „Dacă ar fi să promovez un model de business ca antreprenor, ar fi acela de a creşte salarii şi de a specializa oamenii încontinuu. Am creat un departament de digital marketing pentru că agenţiile nu sunt pregătite şi pentru că situaţia reală îmi impune să vin cu soluţii de digital marketing pentru California sau Melbourne sau Dubai. Există acum pagina Aqua Carpatica în arabă pentru piaţa din Dubai. Cine îmi dă mie acest serviciu în România? Este mai uşor să creez o echipă, care este bine plătită şi pe care încerc să o ţin lângă mine.”

    El îşi bazează afirmaţiile pe o experienţă antreprenorială complexă încât Jean Valvis este fostul proprietar al brandului Dorna, pe care l-a transformat în urmă cu un deceniu în lider de piaţă înainte de a-l vinde către Coca-Cola. Mai mult, acesta a deţinut şi brandul de lactate LaDorna, pe care l-a vândut francezilor de la Lactalis. În urma acestor tranzacţii, Business MAGAZIN l-a descris pe omul de afaceri drept „creatorul de branduri”.

    Cu brandul de vinuri Sâmbureşti, business în care a intrat acum mai bine de 10 ani, el a depăşit pragul de 6 milioane euro şi volumul de un milion de sticle. „Vinurile Sâmbureşti au avut o creştere de 15-18% în ultimul an, iar businessul total pe vinuri este de 6-7 mil. euro. Producem 1,2 milioane sticle pe an.“

    Antreprenorul a anunţat în cadrul ZF Live un proiect de investiţii suplimentar de 2 milioane de euro pentru Sâmbureşti. „Vom crea o linie superpremium şi vom incrementa această gamă de Chateau Valvis încă mai sus, unde selecţia se va face nu prin presarea unor ciorchini întregi, ci boabă pe boabă. Va fi o colecţie de rezervă deosebită.“

    Antreprenorul greco-elveţian, „bucovinean de adopţie”, cum îi place să se numească, a prins şi mai multă încredere în brandul Sâmbureşti după ce a câştigat o competiţie internaţională importantă la care a participat cu Feteasca Neagră.

    „Doresc să fac aceste investiţii în vinuri pentru că vinurile de Sâmbureşti sunt apreciate. Am câştigat acum cu Feteasca Neagră la Bordeaux medalia de aur, iar acolo se duc 2.000-2.400 de concurenţi, şi noi încercă şi dovedim că, în anumite varietăţi şi soiuri, România nu e deloc mai prejos decât vinurile franţuzeşti.”
    Valvis spune că educaţia şi sănătatea sunt două domenii în care România este deficitară şi în care este loc de mai multe investiţii, atât din partea statului, cât şi din mediul privat. În segmentul de sănătate, chiar el ar putea fi următorul care pune banii pe masă şi investiţia pe hartă.

    „Pe lângă educaţie, este o altă nevoie aici în societate. Vreau să fac o unitate în domeniul medical, în domeniul bolilor, un spital”, spune Valvis. „Consider că este un subiect care doare ţara. Şi ar trebui să fie imediat politici care să gestioneze plecarea oamenilor din ţară. Să facem cumva să nu pierdem doctorii,
    IT-iştii, ei sunt bani investiţi din bugetul românesc şi care pleacă în alte pieţe. (…) E clar că trebuie să întorci ceva societăţii, nu poţi sta bogat şi fericit, iar oamenii de lângă tine să fie săraci, nefericiţi şi bolnavi. Asta nu are sens în nicio religie, în niciun context, nicăieri. De aceea trebuie făcut ceva şi la nivel privat (în domeniul sănătăţii – n.red.)”, adaugă Valvis.

    Jean Valvis susţine că, în prezent, problemele României ţin de criza politică din ţară şi de autonomia băncii naţionale. „Criza aceasta a noastră, cu deciziile luate prin OUG care nu sunt de fapt ordonanţe, cu diminuarea rolului parlamentului, cu opoziţia care nu e chiar opoziţie, cu schimbările repetate de cod fiscal, astea sunt chestii puternice care nu ne consolidează ca să ne putem bate în continuare, dar totuşi, ca antreprenor cu un diamant în mâini, trebuie să faci abstracţie şi să te ocupi de treaba serioasă. (…) Economic, eu aş fi cerut autonomia băncii naţionale pentru ca banca să poată ţine moneda la nivel.“

  • E cel mai mic oraş din România, dar l-au transformat intr-o atracţie mondială

    Aerul curat de la Băile Tuşnad este principalul atu al staţiunii situate la 32 de kilometri de Miercurea Ciuc. Dar şi curele de tratament cu ape minerale făcute la Tuşnad sunt renumite nu doar în România, fiind an de an căutate de sute de mii de turişti români şi străini. Despre apele minerale din zona Tuşnadului există dovezi scrise încă din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în care se menţionează prezenţa unor izvoare de ape minerale cu efecte curative, folosite de către localnicii satelor din apropiere.


    În prezent, peste 450.000 de turişti înnoptează anual la Băile Tuşnad, iar numărul celor care doar vizitează staţiunea ajunge la 1,5 milioane în fiecare an. 80% din ei sunt români, iar restul, din ţări precum Ungaria, Israel, Germania, Olanda, Franţa.

    Mofetele scad tensiunea

    „La Tuşnad avem ca factori naturali de cură apa cu bioxid de carbon şi gazul sub formă de emanaţie naturală. Apa cu bioxid de carbon o folosim sub formă de baie individuală, emanaţia naturală de bioxid de carbon o folosim sub formă de mofetă. Mofeta este o încăpere sub formă de amfiteatru cu scări, iar în mijloc ies gazele acelea pe care pacienţii le inhalează.

    În locul în care Dumnezeu a lăsat această emanaţie de gaz omul a construit jur împrejur. În principiu, ca şi tehnică, se stă treptat. Se începe cu cinci minute şi se ajunge la o cură de 20 de minute. Tot treptat, pacientul face cura mai întâi sus în amfiteatru, apoi coboară progresiv în timpul curei. Atât baia individuală, cât şi mofeta, deci bioxidul de carbon, fac vasodilataţie arterială, scad tensiunea şi îmbunătăţesc circulaţia. Acestea sunt principiile pe care ne bazăm noi în tratamentul pe care îl facem la Băile Tuşnad“, explică Marieta Motricală, medic primar balneologie şi recuperare medicală în cadrul unuia dintre hotelurile dotate cu bază de tratament din Băile Tuşnad.

    Ce indicaţii au toate acestea? „Evident, având în vedere proprietăţile factorilor de cură, principalele indicaţii sunt bolile cardiovasculare, şi aici ar fi hipertensiunea arterială, în primul rând, arteriopatiile periferice, cardiopatiile ischemice, stările după infarctul miocardic acut, dar nu mai degrabă de şase luni de la externare, stările după accident vascular cerebral, la fel, nu mai degrabă de şase luni de la externare“, completează specialista.

    Cititi mai multe pe www.all4romania.eu

  • Cleopatra Leahu, partener Suciu Popa: „Cum se evaluează impactul asupra mediului în România?”

    Legea EIM transpune Directiva 2014/52/UE de modificare a Directivei 2011/92/UE privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice şi private asupra mediului (Directiva EIA). Deşi termenul de 3 ani prevăzut pentru transpunerea directivei în legislaţia statelor membre a expirat la 16 mai 2017, Legea EIM a fost adoptată cu o întârziere de un an şi jumătate; mai mult, Legea EIM stabileşte un termen de până la 12 luni pentru adoptarea legislaţiei secundare, ceea ce înseamnă că directiva va fi integral transpusă abia la sfârşitul anului 2019. Întârzierea îndeplinirii obligaţiei de transpunere nu rămâne fără efect, întrucât are un impact semnificativ asupra proiectelor finanţate din fonduri europene. De ce? Pentru că evaluarea impactului asupra mediului pentru proiectele în cauză ar trebui raportată la prevederile legislaţiei europene în vigoare (respectiv, la noua directivă EIA), în caz contrar finanţarea acestora fiind pusă sub semnul întrebării. 
    Pentru proiectele în curs, evaluarea se va desfăşura conform vechii proceduri în cazul în care îndrumarul de definire a domeniului evaluării a fost emis înainte de intrarea în vigoare a Legii EIM. Pentru celelalte proiecte, se vor aplica prevederile noii legi, ceea ce ridică problema punerii sale în aplicare, în condiţiile în care legislaţia secundară nu este încă aprobată.Etapele procedurii EIM rămân, în principiu, neschimbate; se modifică însa durata şi caracteristicile acestora.

    Etapa de încadrare


    În trecut, titularul proiectului trebuia să depună un memoriu de prezentare ce cuprindea descrierea şi caracteristicile amplasamentului, ale proiectului şi ale activităţilor propuse, respectiv descrierea sumară a impactului potenţial al proiectului asupra mediului.
    Potrivit Legii EIM, memoriul de prezentare va include suplimentar şi valoarea investiţiei, perioada de implementare, descrierea detaliată a lucrărilor de demolare, precum şi a tuturor efectelor negative posibile asupra mediului ale proiectului şi a aspectelor de mediu susceptibile a fi afectate în mod semnificativ de proiect. Rezultatele altor evaluări relevante pentru proiect trebuie, de asemenea, luate în considerare, iar pentru proiectele care au legătură cu apele, memoriul va conţine şi informaţii specifice legate de corpurile de apă.
    În mod tradiţional, aceste informaţii erau prezentate abia în etapa de definire a domeniului evaluării, mai exact în raportul privind impactul asupra mediului. Consecinţa imediată va fi o creştere semnificativă a bugetului alocat de operatori pentru desfăşurarea etapei de încadrare a unui proiect, noile cerinţe implicând contractarea de consultanţă specializată încă din prima etapă, astfel încât memoriul de prezentare să fie redactat într-o manieră completă şi conformă cu noile norme.
     

    Etapa de definire a domeniului evaluării


    În derularea acestei etape, autorităţile dobândesc o marjă largă de apreciere privind informaţiile suplimentare pe care le pot solicita titularului şi nivelul de detaliu al acestora, în funcţie de caracteristicile specifice ale proiectului şi de aspectele de mediu care ar putea fi afectate.
    O altă noutate vizează instituirea unei garanţii a calităţii rapoartelor din cadrul procedurii EIM, prin impunerea în sarcina autorităţii a obligaţiei de a se asigura că deţine expertiza necesară pentru a examina rapoartele depuse de titular. În acest scop, pentru proiectele de o complexitate deosebită, autoritatea poate contracta expertiză externă. Totuşi, rămâne de văzut modul în care autorităţile vor reuşi să îşi îndeplinească obligaţia de a utiliza personal având cunoştinţe de specialitate suficiente în domeniul proiectului în cauză, în contextul în care expunerea de motive pentru Legea EIM nu identifică nicio creştere a cheltuielilor bugetare ca rezultat al aplicării acestei legi.  
    Legea EIM instituie totodată şi o interdicţie de a elabora rapoarte în cadrul procedurii EIM de către persoanele care au condamnări penale definitive pentru fapte ce au legătură cu exercitarea calităţii de expert.

    Durata procedurii


    Legea EIM prelungeşte majoritatea termenelor aplicabile diverselor etape şi faze ale procedurii EIM.
    Ca exemplu, pe vechea reglementare, autoritatea competentă trebuia să ia decizia etapei de încadrare în termen de 15 zile de la depunerea memoriului de prezentare. Conform noii legi, autoritatea va lua decizia în maximum 90 de zile de la data la care titularul proiectului a transmis toate informaţiile necesare, existând şi o opţiune de prelungire a acestui termen în situaţii justificate de natura, complexitatea, amplasarea şi dimensiunea proiectului. Perioadele de consultare a publicului sunt, de asemenea, prelungite. Consecinţa directă este, în mod evident, extinderea duratei întregii proceduri EIM, aspect ce trebuie luat în considerare de fiecare operator în stabilirea calendarului de desfăşurare a proiectului propus.