BusinessMagazin

Tag: apărare

  • Zelenski: Copiii ucraineni îi cer lui Moş Crăciun sisteme de apărare antiaeriană şi arme

    Copiii ucraineni îi cer Sfântului Nicolae, sau lui Moş Crăciun, arme, sisteme de apărare antiaeriană şi victorie de acest Crăciun, a declarat luni preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, în ziua în care ţara sărbătoreşte Sfântul Nicolae.

    “Astăzi, de Sfântul Nicolae… teroriştii ruşi au oferit un cadou copiilor ucraineni cu noi lovituri”, a declarat Zelenski într-un discurs virtual la summitul liderilor Joint Expeditionary Force (JEF).

    “Copiii ucraineni, în scrisorile lor către Sfântul Nicolae, cer apărare aeriană, arme, victorie – o victorie pentru ei, o victorie pentru toţi ucrainenii”, a spus el. “Ei înţeleg totul, copiii noştri. Haideţi să acţionăm!”

    Ziua Sfântului Nicolae este sărbătorită în Ucraina pe 19 decembrie, pe baza vechiului calendar iulian, care este cu 13 zile în urma calendarului gregorian. Sărbătoarea sfântului este celebrată în mod normal pe 5 sau 6 decembrie în ţările occidentale creştine.

    Zelenski i-a îndemnat pe liderii din cadrul JEF – grup format din Danemarca, Estonia, Finlanda, Islanda, Letonia, Lituania, Olanda, Norvegia, Suedia şi Regatul Unit – să continue să sprijine Ucraina cu ajutor militar pentru “a accelera mişcarea forţelor noastre armate spre victorie”.

    “Victoria noastră va fi victoria fiecăruia dintre voi, a Europei, a poporului vostru – o victorie pe care întreaga lume, sunt sigur, o aşteaptă cu nerăbdare”, a declarat Zelenski.

     

  • Oficial UE: Europa nu se poate baza doar pe SUA pentru a se apăra

    Jiri Sedivy, şeful agenţiei de apărare a UE a declarat că Europa nu se poate baza doar pe SUA pentru a se apăra faţă de ameninţările externe.

    Statele Uniunii Europene ar trebui să cumpere arme în comun pentru a reface stocurile după ce au aprovizionat Ucraina, a declarat şeful agenţiei de apărare a blocului, avertizând că SUA ar putea să nu fie întotdeauna capabile să protejeze Europa de ameninţări.

    „Războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei demonstrează deficienţele noastre în materie de capacităţi”, a declarat Jiri Sedivy, directorul executiv al Agenţiei Europene de Apărare, un organism al UE care ajută guvernele blocului să îşi dezvolte capacităţile militare.

    Agenţia se află în discuţii cu firmele europene de armament pentru a stimula producţia, a spus el. De asemenea, sunt discuţii cu ţările membre pentru a se asocia şi pentru a cumpăra echipamente şi muniţie.

    „Este important ca noi, Uniunea Europeană, să fim capabili să devenim un furnizor credibil de securitate în protejarea cetăţenilor”, a declarat Sedivy pentru Reuters, îndemnând ţările să ţină cont de apelurile SUA de a investi în apărare.

    „Statele Unite vor fi inevitabil angajate în Asia-Pacific şi nu vor fi capabile să furnizeze unii dintre factorii esenţiali, cum ar fi transportul aerian strategic, avioanele de recunoaştere, rachetele ghidate cu precizie şi apărarea aeriană.”

    El a subliniat şi ameninţarea terorismului din Orientul Mijlociu sau Africa de Nord.

    Europa a avut o abordare divizată în materie de apărare, ţările echipându-şi în mare parte armata pe cont propriu, ceea ce a generat un mozaic de arme şi echipamente incompatibile.

    Războiul din Ucraina a confruntat regiunea cu cea mai mare provocare din ultima generaţie, expunând diviziuni profunde în ceea ce priveşte modul de abordare a problemelor de securitate.

    Cheltuielile europene în domeniul apărării au depăşit pentru prima dată 200 de miliarde de euro în 2021, în creştere cu 6% faţă de anul precedent. Totuşi, fără ajutorul SUA, UE ar avea dificultăţi în a se apăra singură, neavând informaţii, avioane de recunoaştere şi apărare antirachetă cu rază medie de acţiune, precum şi nave amfibii şi submarine, potrivit unui raport din 2020 al Parlamentului European.

  • Cresc tensiunile la graniţa dintre China şi India: Guvernul de la New Delhi investeşte major în apărare pentru descurajarea forţelor militare chineze. Cheltuielile de apărare ale Indiei au crescut deja cu 50% în decurs de un deceniu

    Până în primăvara anului 2020, China şi India au luat măsuri de precauţie elaborate pentru a evita tensiunile de-a lungul frontierei nordice comune, unde au purtat un război cu aproape şase decenii în urmă.

    Soldaţii de-a lungul liniei de control real, aşa cum India şi China numesc frontiera disputată dintre teritoriul indian Ladakh şi regiunile chineze Tibet şi Xinjiang, patrulau de obicei neînarmaţi, lăsând uneori pachete de ţigări sau alte deşeuri în limba locală în zona tampon pentru a semnala celeilalte părţi că au fost acolo.

    Atunci când patrulele din cadrul Forţelor Armate Indiene şi ale Armatei Populare de Eliberare se întâlneau fizic, acestea afişau bannere prin care avertizau cealaltă parte că au invadat teritoriul naţional şi îi ordonau să se retragă.

    Potrivit Financial Times, în aprilie şi mai 2020, trupele chineze au rupt acest status quo atunci când au tăiat unele dintre rutele tradiţionale de patrulare ale indienilor în estul Ladakh. Conflictul a degenerat ulterior, soldaţii atacându-se unii pe alţii cu bâte şi pietre. Până la finalul confruntărilor, 20 de soldaţi indieni şi patru soldaţi chinezi au fost raportaţi morţi.

    Confruntările încă îşi păstrează ecoul la New Delhi, iar analiştii spun că un viitor conflict între cele mai populate două ţări din lume nu poate fi exclus. Vineri, cele două părţi au avut o “confruntare” la graniţa de nord-est care s-a soldat cu răni minore, primul astfel de eveniment de la confruntarea de acum mai bine de doi ani.

    Incidentul din 2020 din Valea Galwan a acţionat ca un semnal de alarmă pentru establishmentul militar şi civil al Indiei cu privire la riscul unei viitoare confruntări mai ample cu China şi cu forţele sale armate bine echipate. India a interzis, de asemenea, zeci de aplicaţii mobile chinezeşti, ca parte a unei campanii de consolidare a apărării.

    “A fost un şoc pentru partea indiană”, spune Deependra Hooda, care a condus Comandamentul de Nord al armatei indiene în perioada 2014-16, menţionând că ultimele confruntări mortale în zona de frontieră au avut loc în 1975. “A existat cu siguranţă o regândire şi o realiniere a forţelor, cu prioritate pe frontul de nord.” 

    După ciocnirile de la Galwan, India a redistribuit şase divizii ale armatei de pe frontul său nordic, de-a lungul frontierei cu duşmanul său tradiţional, Pakistan, în nordul Ladakh.

    Bipin Rawat, pe atunci şeful Statului Major al Indiei, a descris anul trecut China ca fiind cea mai mare ameninţare la adresa securităţii Indiei şi a declarat că forţele chineze “construiesc sate, posibil pentru cantonarea şi localizarea civililor lor sau pentru militari în viitor, de-a lungul LAC”.

    Ministrul german de externe, Annalena Baerbock, aflată într-o vizită la Delhi săptămâna trecută, a menţionat “construirea infrastructurii militare chineze de-a lungul frontierei cu India” drept una dintre preocupările Berlinului.

    Cheltuielile de apărare ale Indiei au crescut deja cu 50% în decurs de un deceniu, potrivit Institutului Internaţional de Cercetare pentru Pace de la Stockholm (SIPRI), de la 49,6 miliarde de dolari în 2011 la 76,6 miliarde de dolari anul trecut.

    În aceeaşi perioadă, India a depăşit Rusia şi Marea Britanie, devenind al treilea stat din lume în ceea ce priveşte cheltuielile militare – deşi la mare distanţă de SUA şi China, care au cheltuit de aproape patru ori mai mult decât New Delhi-ul. Cheltuielile sunt în continuare în creştere; în bugetul guvernului din februarie, alocarea pentru apărare a fost majorată cu aproape 10%.

    Priorităţile New Delhi-ului au fost modernizarea armatei, dar şi asigurarea unei capacităţi industriale militare durabile – parte a unei campanii mai ample “Make in India”, menită să dezvolte producţia locală. Analiştii spun că războiul din Ucraina a scos în evidenţă o altă vulnerabilitate cheie: dependenţa persistentă a Indiei de armele şi muniţiile ruseşti.

    India a intensificat diversificarea, de mult timp în curs de desfăşurare, a livrărilor sale către alte ţări, inclusiv Franţa şi Israel. La doar câteva luni după Galwan, India a semnat un nou acord de apărare cu SUA. În acelaşi timp, ea continuă să depună eforturi de “indigenizare” menite să îi consolideze capacitatea de producţie internă.

    Cu toate acestea, unii analişti susţin că India încă nu face sau nu cheltuieşte suficient pentru a se pregăti pentru o posibilă confruntare cu China. Unii observatori avertizează că prim-ministrul Modi trebuie să aleagă între modernizarea forţelor armate indiene sau autohtonizarea echipamentelor militare, care ar trebui să fie prioritară. Încercarea de a le face pe amândouă în acelaşi timp riscă să o lase expusă la armata mult mai puternică a Chinei, spun aceştia.

  • Buget 2023. Cine câştigă bani şi cine pierde în 2023: Ministerul Familiei primeşte de şase ori mai mulţi bani decât în 2022. Bugetul Cercetării creşte cu 70%, al Apărării cu 50%. Ministerul Afacerilor Externe şi Energiei pierd peste 50% din bugetul din 2022

    Bugetul de stat este construit pe o creştere economică de 2,8%, la un PIB de 1.550 mld. lei. Veniturile vor creşte cu 14%, în vreme ce cheltuielile avansează mai puţin, cu 10%. Astfel, mai multe ministere primesc mai mulţi bani, însă există şi „pierzători”: Ministerul Afacerilor Externe şi Energiei pierd peste 50% din bugetul din 2022.

    Primesc mai mulţi bani:

    Ministerul Familiei      620 mil. lei         +620%

    –          Ministerul Cercetării  3,2 mld. lei         +70%

    –          Ministerul Apărării     35 mld. lei          +52%

    –          Senat 325 mil. lei         +47%                               

    –            Administraţia Prezidenţială           120 mil. lei               +35%           

    –          Ministerul Dezvoltării 13 mld. lei          +31%

    –          Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene                    11,7 mld. lei                      +30%

    –          Ministerul Culturii      3 mld. lei            +21%

    –          Secretariatul General al Guvernului     3,3 mld. lei         +20%

    –          Ministerul Mediului   3,8 mld. lei         +17%

    –          Ministerul Transporturilor      23 mld. lei          +17%

    –          Ministerul Afacerilor Interne  26 mld. lei          +12%

    –          Camera Deputaţilor   590 mil. lei, +7%              +7%

    –           Ministerul Agriculturii             25 mld. lei          +7%

    –          Ministerul Educaţiei   33 mld. lei          +7%

    –          Ministerul Turismului 4 mld. lei            +3%

    –          Ministerul Economiei 702 mil. lei         0%    

     

    Cine pierde bani în 2023:

     

    –          Ministerul Afacerilor Externe         1,3 mld. lei         -64%

    –          Ministerul Energiei            3 mld. lei            -52%

    –          Ministerul Justiţiei             3 mld. lei            -6%

    –          Ministerul Muncii        61 mld. lei                 -4%

    –          Ministerul Sănătăţii           23 mld. Lei         -4%

    –          Ministerul Sportului          580 mil lei          -3%

    –          Ministerul Finanţelor – Acţiuni Generale   56 mld. lei          -3%

     

     

  • Stoltenberg: NATO a analizat principalele provocări şi vrea intensificarea cooperării cu partenerii

    Miniştrii de Externe din statele NATO au discutat, la reuniunea de la Bucureşti, despre principalele provocări la adresa securităţii, inclusiv despre acţiunile de combatere a terorismului, stabilind intensificarea cooperării cu naţiuni partenere, inclusiv cu Republica Moldova.

    “Miniştrii de Externe au discutat şi despre terorism, cea mai directă ameninţare asimetrică la adresa securităţii noastre. Am văzut acest lucru cel mai recent prin atacul îngrozitor de la Istanbul. Miniştrii au stabilit să continuăm eforturile pentru contracararea acestei ameninţări”, a afirmat Jens Stoltenberg, conform agenţiei MEDIAFAX, în conferinţa de presă organizată la finalul reuniunii miniştrilor de Externe din ţările NATO, desfăşurată la Bucureşti.

    La ultima sesiune a reuniunii de la Bucureşti au participat şi miniştrii de Externe din Republica Moldova, Bosnia-Herţegovina şi Georgia. “Sunt trei parteneri de valoare supuşi presiunilor Rusiei. Am discutat despre preocupările comune şi despre modalităţile de intensificare a cooperării. Aliaţii au stabilit să intensifice susţinerea punctuală, inclusiv în privinţa dezvoltării capacităţilor, a aplicării reformelor şi a organizării de programe de instruire pentru îmbunătăţirea securităţii acestor ţări şi a instituţiilor de apărare”, a precizat Stoltenberg.

    Secretarul general al NATO a reafirmat că aderarea Finlandei şi Suediei va contribui la consolidarea securităţii acestor ţări şi va face “mai sigur spaţiul euro-atlantic”.

    “Vreau să închei prin a mulţumi României pentru găzduirea în mod excelent a acestei reuniuni a miniştrilor de Externe din ţările NATO. Acest lucru demonstrează încă o dată angajamentul puternic al României faţă de Alianţa noastră”, a subliniat Jens Stoltenberg.

  • Colaborare istorică între Japonia, Marea Britanie şi Italia în detrimentul SUA. Vor să dezvolte un avion de luptă de ultimă generaţie

    Japonia a intrat în faza finală a discuţiilor cu Marea Britanie şi Italia pentru dezvoltarea şi construirea în comun a unui avion de luptă de ultimă generaţie, marcând un punct de cotitură în contextul în care Japonia priveşte dincolo de SUA pentru cooperarea în domeniul apărării.

    Tokyo va lua în considerare, de asemenea, revizuirea regulilor sale de export pentru a permite vânzarea de echipamente de apărare în străinătate, în speranţa de a reduce costurile pentru noul avion şi de a stimula industria naţională de apărare, informează Nikkei Asia.

    Japonia intenţionează ca acest avion de luptă să fie gata până în 2035. Compania japoneză Mitsubishi Heavy Industries, gigantul britanic din domeniul aviaţiei şi apărării BAE Systems şi compania italiană din domeniul apărării Leonardo S.p.A. vor supraveghea dezvoltarea. Un acord oficial este aşteptat până la sfârşitul anului.

    Aceasta va fi prima dată când Japonia se asociază cu Europa pentru a dezvolta un avion de luptă cu reacţie.

    Noul avion este programat să fie un succesor al Mitsubishi F-2, care a fost dezvoltat în comun cu Lockheed Martin. Iniţial, Ministerul japonez al Apărării plănuia să colaboreze din nou cu compania americană, care dezvoltă în prezent următoarea generaţie de avioane de luptă F-35. Cu toate acestea, refuzul Lockheed de a împărtăşi informaţii tehnologice confidenţiale a ridicat îngrijorări cu privire la întreţinerea avioanelor pe plan intern după desfăşurare.

    Între timp, Marea Britanie anunţase că intenţionează să introducă avionul său de luptă Tempest de generaţia a şasea până în 2035. Având în vedere că programul său de dezvoltare se suprapune cu cel al Japoniei şi că Lockheed nu dorea să împărtăşească informaţii, acest lucru a oferit un stimulent suficient pentru ca Japonia să lanseze prima sa colaborare în domeniul apărării cu Europa.

    Guvernul japonez a luat măsuri pentru a spori cooperarea cu NATO. Acesta intenţionează să semneze un acord de facilitare cu guvernul britanic pentru a facilita desfăşurarea de exerciţii militare comune, ridicând relaţia dintre ţări la o cvasi-alianţă.

    Motoarele vor fi produse de japonezii de la IHI şi de britanicii de la Rolls-Royce, în timp ce tehnologia radar va fi dezvoltată în comun de Mitsubishi şi de filiala britanică a Leonardo.

  • Industria de armament din Europa de Est este în plină expansiune în contextul înarmării Ucrainei

    Industria de armament din Europa de Est produce tunuri, proiectile de artilerie şi alte materiale militare într-un ritm nemaiîntâlnit de la Războiul Rece, în timp ce guvernele din regiune conduc eforturile de a ajuta Ucraina în lupta sa împotriva Rusiei, scrie Reuters.

    Aliaţii au aprovizionat Kievul cu arme şi echipamente militare de când Rusia şi-a invadat vecinul, la 24 februarie, epuizându-şi propriile stocuri pe parcurs.

    Statele Unite şi Marea Britanie au angajat cel mai mult ajutor militar direct pentru Ucraina între 24 ianuarie şi 3 octombrie, arată un tracker al Institutului Kiel pentru Economie Mondială, Polonia fiind pe locul trei, iar Republica Cehă pe locul nouă.

    În continuare temătoare faţă de Rusia, unele ţări din fostul Pact de la Varşovia consideră că ajutorul acordat Ucrainei este o chestiune de securitate regională.

    Dar aproape o duzină de oficiali guvernamentali şi de companii şi analişti care au vorbit cu Reuters au declarat că conflictul prezintă, de asemenea, noi oportunităţi pentru industria de armament din regiune.

    “Ţinând cont de realităţile războiului în curs de desfăşurare din Ucraina şi de atitudinea vizibilă a multor ţări care vizează creşterea cheltuielilor în domeniul bugetelor de apărare, există o şansă reală de a intra pe noi pieţe şi de a creşte veniturile din exporturi în anii următori”, a declarat Sebastian Chwalek, directorul general al PGZ din Polonia.

    Compania de stat PGZ controlează peste 50 de companii producătoare de arme şi muniţii – de la transportoare blindate la sisteme aeriene fără pilot – şi deţine participaţii în alte zeci de companii.

    Acum intenţionează să investească până la 8 miliarde de zloţi (1,8 miliarde de dolari) în următorul deceniu, mai mult decât dublu faţă de obiectivul de dinainte de război, a declarat Chwalek pentru Reuters. Este vorba de noi instalaţii situate mai departe de graniţa cu aliatul Rusiei, Belarus, din motive de securitate, a spus el.

    Şi alţi producători îşi măresc capacitatea de producţie şi se grăbesc să angajeze muncitori, au declarat companii şi oficiali guvernamentali din Polonia, Slovacia şi Republica Cehă.

    Imediat după atacul Rusiei, unele forţe militare şi producători din Europa de Est au început să îşi golească depozitele de arme şi muniţii din epoca sovietică, cu care ucrainenii erau familiarizaţi, în timp ce Kievul aştepta echipamente la standarde NATO din partea Occidentului.

    Pe măsură ce aceste stocuri s-au diminuat, producătorii de arme au accelerat producţia atât de echipamente mai vechi, cât şi de echipamente moderne, pentru a menţine aprovizionarea. Fluxul de arme a ajutat Ucraina să respingă forţele ruse şi să recupereze teritoriu.

    Chwalek a declarat că PGZ va produce acum 1.000 de sisteme portabile de apărare antiaeriană Piorun în 2023 – nu toate pentru Ucraina – faţă de 600 în 2022 şi 300-350 în anii anteriori.

    Compania, despre care a spus că a livrat, de asemenea, sisteme de artilerie şi mortiere, obuziere, veste antiglonţ, arme de calibru mic şi muniţie pentru Ucraina, este probabil să depăşească o ţintă de venituri de 6,74 miliarde de zloţi pentru 2022, stabilită înainte de război.

    Companiile şi oficialii care au vorbit cu Reuters au refuzat să ofere detalii specifice despre livrările militare către Ucraina, iar unii nu au dorit să fie identificaţi, invocând sensibilităţi de securitate şi comerciale.

    “Ţările est-europene sprijină substanţial Ucraina”, a declarat Christoph Trebesch, profesor la Institutul Kiel. “În acelaşi timp, este o oportunitate pentru ele de a-şi dezvolta industria de producţie militară”.

    Ucraina a primit arme şi echipamente în valoare de aproape 50 de miliarde de coroane (2,1 miliarde de dolari) de la companii cehe, din care aproximativ 95% au fost livrări comerciale, a declarat pentru Reuters ministrul adjunct al apărării ceh Tomas Kopecny. Exporturile cehe de arme din acest an vor fi cele mai mari din 1989 încoace, a spus el, multe companii din acest sector adăugând locuri de muncă şi capacităţi.

    “Pentru industria cehă de apărare, conflictul din Ucraina şi asistenţa pe care o oferă reprezintă în mod clar un impuls pe care nu l-am mai văzut în ultimii 30 de ani”, a declarat Kopecny.

    David Hac, directorul executiv al grupului ceh STV, a prezentat pentru Reuters planurile de a adăuga noi linii de producţie pentru muniţia de calibru mic şi a declarat că ia în considerare extinderea capacităţiilor şi pentru muniţie de mare calibru. Pe o piaţă a forţei de muncă restrânsă, compania încearcă să racoleze lucrători din industria auto, în încetinire, a spus el.

    Vânzările din domeniul apărării au ajutat grupul cehoslovac, care deţine companii precum Excalibur Army, Tatra Trucks şi Tatra Defence, să îşi dubleze aproape de două ori veniturile din primul semestru faţă de anul precedent, ajungând la 13,8 miliarde de coroane.

    Compania îşi măreşte producţia de gloanţe NATO de 155 mm şi de 152 mm de calibru estic şi recondiţionează vehiculele de luptă ale infanteriei şi tancurile T-72 din epoca sovietică, a declarat pentru Reuters purtătorul de cuvânt Andrej Cirtek.

    El a spus că aprovizionarea Ucrainei a fost mai mult decât o afacere bună.

    “După ce a început agresiunea rusă, livrările noastre pentru armata ucraineană s-au înmulţit”, a spus Cirtek.

    “Majoritatea populaţiei cehe încă îşi aminteşte de vremurile în care ţara noastră a fost ocupată de ruşi înainte de 1990 şi nu vrem să avem trupe ruseşti mai aproape de graniţele noastre”.

    (1 dolar = 4,5165 zloţi)

    (1 dolar = 23,3850 coroane cehe)

  • Analiză: Statele Unite înfrâng Rusia în Ucraina cu mărunţiş / O cursă a înarmării împotriva Occidentului ar falimenta economia rusă şi ar putea duce la căderea lui Vladimir Putin

    Cu toate acestea, din numeroase puncte de vedere, atunci când este privit din perspectiva beneficiilor, sprijinul SUA şi al Occidentului pentru Ucraina este o investiţie incredibil de rentabilă. 

    În total, administraţia Biden a primit aprobarea Congresului pentru un ajutor de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina în anul 2022 şi a solicitat o sumă suplimentară de 37,7 miliarde de dolari pentru 2022. Mai mult de jumătate din acest ajutor a fost alocat pentru apărare, informează CEPA.

    Asistenţa reprezintă doar 5,6% din totalul cheltuielilor de apărare ale SUA

    Aceste sume nu înseamnă prea mult în comparaţie cu un buget total al SUA pentru apărare de 715 miliarde de dolari pentru anul 2022. Asistenţa reprezintă 5,6% din totalul cheltuielilor de apărare ale SUA. Dar Rusia este un adversar principal al SUA, un rival de prim rang, nu prea departe de China, principalul său adversar strategic. În termeni geopolitici, acest război oferă o ocazie excelentă pentru SUA de a eroda şi degrada capacitatea de apărare convenţională a Rusiei, fără bocanci pe teren şi cu un risc mic pentru vieţile americanilor. 

    Forţele armate ucrainene au ucis sau rănit peste 100.000 de soldaţi ruşi, au fost confirmate aproape 8.000 de pierderi de vehicule blindate, inclusiv mii de tancuri, piese de artilerie, sute de avioane şi numeroase nave militare. Cheltuirea de către SUA a 5,6% din bugetul său de apărare pentru a distruge aproape jumătate din capacitatea militară convenţională a Rusiei pare o investiţie absolut incredibilă.

    În cazul unei împărţiri a bugetului de apărare al SUA în funcţie de ameninţările cu care se confruntă, Rusia ar fi poate de ordinul a 100-150 de miliarde de dolari în ceea ce priveşte cheltuielile în raport cu ameninţarea. Deci, cheltuirea a doar 40 de miliarde de dolari pe an erodează o valoare a ameninţării de 100-150 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o rentabilitate de două-trei ori. 

    Armata SUA ar putea dori în mod rezonabil ca Rusia să continue să desfăşoare forţe militare pe care Ucraina să le distrugă

    Între timp, înlocuirea echipamentelor distruse şi continuarea noii curse a înarmării pe care a declanşat-o acum cu Occidentul vor sfârşi cu siguranţă prin a falimenta economia rusă; mai ales o economie supusă sancţiunilor occidentale agresive. Cum poate spera Rusia să câştige o cursă a înarmării când PIB-ul combinat al Occidentului este de 40 de trilioane de dolari, iar cheltuielile sale de apărare, care se ridică la 2% din PIB, totalizează cu mult peste 1 trilion de dolari, dacă se ia în considerare contribuţia disproporţionată a SUA la apărare? PIB-ul total al Rusiei este de numai 1,8 trilioane de dolari. Vladimir Putin va trebui să redirecţioneze cheltuielile de la consum către apărare, riscând tulburări sociale şi politice pe termen mediu şi un pericol real şi în curând prezent pentru regimul său. Asistenţa occidentală pentru Ucraina ar putea însemna un chilipir dacă ar duce la schimbarea regimului de la Moscova.

    În al doilea rând, războiul a servit la distrugerea mitului că tehnologia militară rusă este cumva comparabilă cu cea a SUA şi a Occidentului.

  • Analiză: Statele Unite înfrâng Rusia în Ucraina cu mărunţiş / O cursă a înarmării împotriva Occidentului ar falimenta economia rusă şi ar putea duce la căderea lui Vladimir Putin

    Cu toate acestea, din numeroase puncte de vedere, atunci când este privit din perspectiva beneficiilor, sprijinul SUA şi al Occidentului pentru Ucraina este o investiţie incredibil de rentabilă. 

    În total, administraţia Biden a primit aprobarea Congresului pentru un ajutor de 40 de miliarde de dolari pentru Ucraina în anul 2022 şi a solicitat o sumă suplimentară de 37,7 miliarde de dolari pentru 2022. Mai mult de jumătate din acest ajutor a fost alocat pentru apărare, informează CEPA.

    Asistenţa reprezintă doar 5,6% din totalul cheltuielilor de apărare ale SUA

    Aceste sume nu înseamnă prea mult în comparaţie cu un buget total al SUA pentru apărare de 715 miliarde de dolari pentru anul 2022. Asistenţa reprezintă 5,6% din totalul cheltuielilor de apărare ale SUA. Dar Rusia este un adversar principal al SUA, un rival de prim rang, nu prea departe de China, principalul său adversar strategic. În termeni geopolitici, acest război oferă o ocazie excelentă pentru SUA de a eroda şi degrada capacitatea de apărare convenţională a Rusiei, fără bocanci pe teren şi cu un risc mic pentru vieţile americanilor. 

    Forţele armate ucrainene au ucis sau rănit peste 100.000 de soldaţi ruşi, au fost confirmate aproape 8.000 de pierderi de vehicule blindate, inclusiv mii de tancuri, piese de artilerie, sute de avioane şi numeroase nave militare. Cheltuirea de către SUA a 5,6% din bugetul său de apărare pentru a distruge aproape jumătate din capacitatea militară convenţională a Rusiei pare o investiţie absolut incredibilă.

    În cazul unei împărţiri a bugetului de apărare al SUA în funcţie de ameninţările cu care se confruntă, Rusia ar fi poate de ordinul a 100-150 de miliarde de dolari în ceea ce priveşte cheltuielile în raport cu ameninţarea. Deci, cheltuirea a doar 40 de miliarde de dolari pe an erodează o valoare a ameninţării de 100-150 de miliarde de dolari, ceea ce înseamnă o rentabilitate de două-trei ori. 

    Armata SUA ar putea dori în mod rezonabil ca Rusia să continue să desfăşoare forţe militare pe care Ucraina să le distrugă

    Între timp, înlocuirea echipamentelor distruse şi continuarea noii curse a înarmării pe care a declanşat-o acum cu Occidentul vor sfârşi cu siguranţă prin a falimenta economia rusă; mai ales o economie supusă sancţiunilor occidentale agresive. Cum poate spera Rusia să câştige o cursă a înarmării când PIB-ul combinat al Occidentului este de 40 de trilioane de dolari, iar cheltuielile sale de apărare, care se ridică la 2% din PIB, totalizează cu mult peste 1 trilion de dolari, dacă se ia în considerare contribuţia disproporţionată a SUA la apărare? PIB-ul total al Rusiei este de numai 1,8 trilioane de dolari. Vladimir Putin va trebui să redirecţioneze cheltuielile de la consum către apărare, riscând tulburări sociale şi politice pe termen mediu şi un pericol real şi în curând prezent pentru regimul său. Asistenţa occidentală pentru Ucraina ar putea însemna un chilipir dacă ar duce la schimbarea regimului de la Moscova.

    În al doilea rând, războiul a servit la distrugerea mitului că tehnologia militară rusă este cumva comparabilă cu cea a SUA şi a Occidentului.

  • PSD îl va propune pe Angel Tîlvăr pentru a deveni ministrul Apărării

    Senatorul Angel Tîlvăr a fost votat de social-democraţi, luni, pentru a ocupa funcţia de ministru al Apărării. Propunerea va fi transmisă premierului, iar ulterior preşedintele României va face nominalizarea.

    Angel Tîlvăr a fost votat luni pentru a fi ministrul Apărării, în urma demisiei lui Vasile Dîncu.

    Propunerea va fi transmisă premierului Nicolae Ciucă şi apoi va urma nominalizarea din partea preşedintelui României.

    Angel Tîlvăr a fost votat în unanimitate în şedinţa internă a PSD.

    Social-democratul este în Parlamentul României de 18 ani. Are trei mandate de deputat, iar în prezent este la al doilea mandat de senator.

    Angel Tîlvăr este vicepreşedinte PSD Vrancea şi înainte de a fi parlamentar a fost profesor de limba engleză.

    Tîlvăr este absolvent al Colegiului Naţional de Apărare şi al Academiei Naţionale de Informaţii „Mihai Viteazu”. De asemenea, este doctor în ştiinţe umaniste.

    El ar urma să ocupe funcţia până la rotaţia premierilor, în 25 mai 2023, când portofoliul de la Apărare ar urma să revină PNL.