BusinessMagazin

Tag: Amazon

  • Mesajul transmis de cel mai bogat om al lumii angajaţilor săi: „Sunt trist să vă spun că prezic că lucrurile vor deveni mai rele înainte să devină mai bune”

    CEO-ul Amazon, Jeff Bezos, a trimis angajaţilor săi un memo sâmbăta, 21 martie,  în care a vorbit despre îngrijorările sale legate de siguranţa angajaţilor din depozite în perioada pandemiei, potrivit articolelor publicate în presa internaţională, printre care şi CNBC.

    În memo-ul postat pe site-ul Amazon, Bezos a scris: „Nu există manual de instrucţiuni pentru cum să ne simţim în astfel de vremuri  şi ştiu că asta cauzează stres tuturor”. El a readus tuturor angajaţilor săi la cunoştinţă faptul că „multă din munca noastră esenţială nu poate fi făcută de acasă”, dar Amazon a luat o serie de măsuri pentru a îmbunătăţi siguranţa în facilităţile sale şi „lucrează la identificarea unor modalităţi suplimentare de a îmbunătăţi aceste măsuri”.

    Bezos a spus angajaţilor săi în acea scrisoare de informare că Amazon a făcut comenzi pentru milioane de măşti sanitare pentru angajaţii care nu pot lucra de acasă, dar „foarte puţine dintre acele comenzi au fost primite”, motiv pentru care numărul acestora este încă redus. „Când vor sosi măştile, prioritatea noastră este ca acestea să ajungă la angajaţii şi partenerii care lucrează pentru ca produse esenţiale să ajungă la oameni”, a adăugat el.

    Angajaţi şi autorităţi au criticat Amazon pentru faptul că angajaţii din centrele de comenzi şi şoferii care fac livrări trebuie să vină în continuare la serviciu pe măsură ce coronavirusul se răspândeşte. Spre deosebire de angajaţii din sediul central al companiei, care lucrează în regim de telemuncă, angajaţii din depozite şi livratorii trebuie să îşi ducă sarcinile la îndeplinire ca înainte, scrie CNBC.

    În acelaşi timp, mulţi angajaţi şi-au exprimat îngrijorările în legătură cu riscul de a se îmbolnăvi la locul de muncă. Amazon a închis recent un centru de livrare din Queens, New York, după ce unul dintre angajaţi a fost testat pozitiv cu coronavirus. Amazon a confirmat ulterior că cel puţin cinci angajaţi din depozitele din Spania şi Italia s-au îmbolnăvit.

    Vineri, 20 martie, patru senatori au trimis o scrisoare către Amazon solicitând companiei să îşi protejeze mai bine angajaţii din depozite în perioada pandemiei. Senatorii i-au spus lui Bezos să asigure concediu medical plătit angajaţilor săi, printre alte măsuri.

    Amazon a declarat sâmbătă, 28 martie, că dublează plata pe ore a angajaţilor care muncesc peste program în depozitele din Statele Unite. Compania a anunţat de asemenea recent că va oferi până la două săptămâni de plată tuturor angajaţilor diagnosticaţi cu coronavirus sau aflaţi în carantină, precum şi că asigură concedii plătite pentru toţi lucrătorii cu ora în luna martie.

    Iată întreaga scrisoare, aşa cum a fost redată ea în presa internaţională:

    „Dragi Amazonieni,

    Nu ne aflăm într-o perioadă de business as usual, ci într-una de mare stres şi incertitudine. Este de asemenea un moment în istorie în care munca noastră este esenţială.

    Am schimbat sistemele logistice, de transport, de furnizare, de achiziţii şi procesele legate de părţi terţe pentru a prioritiza aprovizionarea şi livrarea unor obiecte esenţiale cum sunt obiectele de dezinfectare, laptele praf pentru bebeluşi şi produsele medicale. Oferim un serviciu vital oamenilor de pretutindeni în special acelora care sunt cei mai vulnerabili, printre care şi bătrânii. Oamenii depind de noi.

    Nu sunt singurul care sunt recunoscător muncii pe care o depuneţi. Am primit sute de e-mailuri de la clienţi şi am văzut postări pe social media de la oameni care vă mulţumesc. Eforturile voastre sunt observate şi la cele mai înalte niveluri guvernamentale, iar preşedintele Trump a mulţumit la începutul acestei săptămâni echipei.

    În toată lumea, oamenii simt efectele acestei crize asupra economiei şi sunt trist să vă spun că prezic că lucrurile vor deveni mai rele înainte să devină mai bune.

    Angajăm 100.000 de persoane şi creştem salariile angajaţilor care sunt plătiţi la oră şi  livrează clienţilor în această perioadă de stres şi tumult.

    În acelaşi timp, alte afaceri precum cele din domeniul restaurantelor şi barurilor sunt forţate să îşi închidă uşile. Sperăm că oamenii care au fost concediaţi să vină să lucreze cu noi până când îşi vor putea recăpăta joburile pe care le-au avut.

    Multe din activităţile esenţiale specifice muncii noastre nu pot să fie făcute de acasă. Am implementat o serie de măsuri de sănătate de prevenţie pentru angajaţii şi colaboratorii noştri din toată lumea – totul de la creşterea frecvenţei şi intensităţii curăţeniei până la ajustarea practicilor noastre în centrele de livrare pentru a ne asigura că respectăm sugestiile de distanţare socială. Ne întâlnim în fiecare zi şi lucrăm pentru a identifica noi modalităţi ca să îmbunătăţim aceste măsuri.

    Am făcut comenzi pentru milioane de măşti pe care vrem să le oferim angajaţilor şi colaboratorilor noştri care nu pot lucra de acasă, dar foarte puţine din aceste comenzi au fost primite. Stocurile de măşti sanitare sunt puţine la nivel global şi în acest moment sunt direcţionate de autorităţi către facilităţile unde este nevoia cea mai mare de acestea, precum spitalele şi clinicile. Este uşor de înţeles de ce cei care asigură protecţia medicală a comunităţilor noastre trebuie să fie primii în linia de primire a măştilor. Când vom primi măştile, prioritatea va fi să le oferim angajaţilor şi partenerilor noştri care lucrează la livrarea produselor esenţiale către oameni.

    Propriul meu timp şi propria mea gândire se concentrează acum în întregime pe COVID-19 şi cum ar putea Amazon să îşi joace cel mai bine rolul în acest context. Vreau să ştiţi că Amazon va continua să îşi facă treaba şi că nu ne vom opri din căutarea de noi oportunităţi prin care să ajutăm.

    Nu există un manual de instrucţiuni pentru cum să ne simţim în astfel de vremuri şi ştiu că asta poate cauza stres pentru mulţi. Lista mea de îngrijorări de acum – ca şi a voastră, sunt convins – este lungă – de la copiii mei, la părinţi, familie, prieteni, până la siguranţa vostra, colegii mei, a celor care sunt cu adevărat foarte bolnavi şi la răul care va fi cauzat de această cădere economică peste comunităţile noastre.

    Vă rog să aveţi grijă de voi şi de cei pe care îi iubiţi. Ştiu că putem trece peste asta, împreună.

    Jeff”

     


     

  • Amazon plăteşte dublu orele suplimentare pentru angajaţii din depozite, întrucât aceştia muncesc mai mult în criza COVID-19

    Amazon a anunţat că plăteşte dublu orele suplimentare pentru angajaţii din depozitele din SUA, întrucât creşterea continuă să crească pe fondul pandemiei COVID-19.

    „Toţi angajaţii care lucrează în depozitele din reţeaua din SUA vor fi plătiţi dublu pentru fiecare oră suplimentară lucrată. Acecastă majorare temporară a plăţii a intrat în bigoare din 15 martie 2020 şi va fi valabilă până în data de 9 mai 2020”, a transmis Amazon pentru CNBC.

    Anunţul vine după unul similar lansat luni, când gigantul de comerţ online a majorat plata pe oră de la 15 dolari la 17 dolari – această majorare e valabilă până la finalul lunii aprilie.

    Gigantul a anunţat că vrea să angajeze 100.000 de oameni pentru depozite şi pentru livrări în SUA, pe fondul creşterii abrupte a comenzilor online, generată de restricţiile impuse prin măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19.

    Amazon a încurajat oamenii care şi-au pierdut locul de muncă ca urmare a închiderii de resturante şi magazine.

    „Vrem ca aceşti oameni să ştie că îi primim în echipele noastre până când lucrurile revin la normal şi până vor reuşi foştii lor angajatori să îi aducă înapoi”, a anunţat Amazon la începutul săptămânii.

    Amazon nu este singurul retailer american care angajează în această perioadă. Walmart, retailerul american cu cea mai mare prezenţă fizică a anunţat că va angaja 150.000 de oameni noi.

    Walmart a mai anunţat că le va acorda angajaţilor cu normă întreagă bonusuri de 300 de dolari, iar celor cu jumătate de normă bonusuri de 150 de dolari.

  • De ce nu mai lasă Amazon partenerii să scoată la vânzare produse sanitare legate de coronavirus. Ce măsuri a luat eMAG, cel mai mare retailer online din România

    Amazon nu mai permite în platforma marketplace oferte noi pentru măşti medicinale, dezinfectant de mâini sau alte produse legate de coronavirus, într-o încercare de a-i opri pe cei care profită de pandemie cumpărând stocuri întregi la preţ redus şi vânzându-le la suprapreţ.

    Compania a confirmat informaţia potrivit căreia a trimis o notificare către toţi vânzătorii săptămâna aceasta informându-i că nu îi acceptă pe cei care vor să vândă „măşti medicinale de unică folosinţă, dezinfectant de mâini, şerveţele dezinfectante, spray dezinfectant sau alte produse conexe”, arată informaţiile CNBC.

    În timp ce Amazon a decis să blocheze listarea de produse noi din această categorie, compania nu le va elimina pe cele deja listate în aceste categorii, doar dacă acestea încearcă să încalce politica de pricing corect a patformei.

    Pe fondul panicii generate de coronavirus oamenii au năvălit în magazinele fizice şi în cele online pentru a cumpăra astfel de produse în încercarea de a se proteja în faţa pandemiei.

    Amazon, ca şi alte companii de comerţ online, au încercat să îi oprească pe vânzătorii care au încercat să profite de panică şi au listat produse la suprapreţ.

    Ce a făcut eMAG, cel mai mare retailer online din România

    La finalul lunii februrarie, eMAG, cel mai mare retailer online din România, a anunţat că va subvenţiona o parte din preţul măştilor medicale, astfel încât acestea să poată fi achiziţionate cu 3 lei bucata.

    Compania a luat atunci această decizie întrucât unii vânzători din platformă încercau să capitalizeze panica şi să vândă la suprapreţ.

    „În ultimele zile, pe fondul discuţiilor referitoare la riscul crescut de infecţie cu Covid-19 (Coronavirus) în rândul populaţiei, stocurile de măşti medicale la preţurile obişnuite s-au epuizat. În aceste condiţii, am văzut cu toţii o creştere foarte mare a preţurilor la aceste produse care erau vândute de selleri prin platforma marketplace şi am identificat câteva soluţii care să rezolve situaţia actuală, în beneficiul clienţilor. Dată fiind amploarea fără precedent a cererii pentru astfel de produse am identificat stocuri în România şi am cumpărat tot ce se putea găsi în ţară, de la distribuitorii existenţi. Astfel, am achiziţionat măşti şi la preţul de 7 lei/bucata, însemnând 350 de lei setul de 50 de bucăţi, şi am decis să suportăm diferenţa de preţ în toată această perioadă astfel încât clienţii să le poată cumpăra la 3 lei bucata”, a transmis eMAG, la finalul lunii februarie.

    Recent, eMAG a eliminat orice fel de comision din partea Marketplace pe durata acestei situaţii de criza, pentru produsele precum “mască chirurgicală”, “halate medicale”, “bonete/botoşi de unică folosinţă, “costume de protecţie medicale”, “geluri şi săpunuri antibacteriene/dezinfectante”, “dezinfectanţi pe bază de alcool şi/sau clor”, “alcool sanitar” comercializate pe platformă.

    Produsele pentru care vânzătorii din Marketplace vor practica preţuri peste medie, vor fi blocate de la vânzare, aşa cum i-a anunţat retailerul pe terţi.

    „Pentru a proteja interesele clienţilor noştri am comunicat partenerilor din marketplace că vom urmări foarte atent preţurile şi condiţiile comerciale aplicate pe platformă şi feedbac-ul clienţilor, iar în măsura în care vom identifica situaţii în care încrederea clienţilor este înşelată, vom lua toate măsurile care se impun”, a transmis eMAG, pentru ZF.

     

     

  • Jeff Bezos donează 10 miliarde de dolari pentru finanţarea luptei împotriva schimbărilor climatice

    Jeff Bezos, cel mai bogat om din lume potrivit Forbes, s-a alăturat astfel unei liste tot mai mari de miliardari care donează sume substanţiale pentru combaterea impactului încălzirii globale.

    „Schimbările climatice sunt cea mai mare ameninţare pentru planeta noastră”, a scris Bezos într-o postare pe Instagram. „Vreau să lucrez alături de alţii, atât pentru a dezvolta căile cunoscute, cât şi pentru a explora noi modalităţi de combatere a impactului devastator pe care schimbările climatice îl au asupra planetei”, a continuat miliardarul în postarea sa.

    Fondul Bezos Earth va începe să emită subvenţii în această vară, scrie Reuters.

    Contracararea schimbărilor climatice a devenit o cauză populară pentru miliardarii americani. Bill Gates, Michael Bloomberg şi managerul fondului de acoperire a copiilor Tom Steyer s-au numărat printre cei mai bogaţi filantropi în acest domeniu.

    Anul trecut, Bezos şi-a luat angajamentul de a transforma Amazon într-o companie care va avea o amprentă netă de carbon zero până în anul 2040 – prima corporaţie majoră care a anunţat un astfel de obiectiv – şi să cumpere 100.000 de vehicule electrice pentru livrare.

    Bezos a mai spus că Amazon va îndeplini obiectivele acordului climatic de la Paris cu 10 ani înainte de programul acordului şi că va investi 100 de milioane de dolari pentru replantarea pădurilor.

     

  • Cum îşi cheltuieşte Jeff Bezos averea de 132 de miliarde de dolari

    Averea estimativă a lui Jeff Bezos este de 132 miliarde de dolari, fondatorul Amazon fiind primul om care a reuşit să acumuleze o avere de peste 100 de miliarde de dolari, scrie Business Insider.

     Principala sursă de venit a miliardarului este Amazon, companie pe care a fondat-o în 1994. În prezent, este CEO şi deţine 16% din companie, ceea ce îl face principalul acţionar în cadrul firmei.

    Amazon s-a transformat în ultimii ani într-un brand care atinge toate aspectele vieţii şi a crescut prin achiziţii şi investiţii constante. În 2009, Amazon a achiziţionat retailer-ul online Zappos pentru 1,2 miliarde de dolari. Amazon a cumpărat Whole Foods în 2017, o companie care comercializează alimente naturale, în urma unei afaceri de 13,7 miliarde de dolari, fapt ce i-a oferit companiei lui Bezos 18% din totalul pieţei online de alimente din Statele Unite. În februarie 2018, compania a lansat Amazon Web Services, o afacere de 17,5 miliare de dolari concentrată asupra computerizării de tip cloud.

    În mod deloc surprinzător, cel mai bogat om din lume este unul dintre cei mai mari proprietari de terenuri din SUA. Bezos deţine o proprietate de 17.000 m² în Medina, Washington care este evaluată la 25 milioane de dolari. Casa lui Bezos se învecinează cu o proprietate de a lui Bill Gates, al doilea cel mai bogat om de pe planetă. Bezos mai deţine o locuinţă de 23 de milioane de dolari în Washington DC care se învecinează cu proprietăţile cuplului Obama şi ale Ivankăi Trump. În plus, mai deţine o vilă de 25 de milioane de dolari în Beverly Hills şi trei apartamente în New York, evaluate la 75 de milioane de dolari. Însă cea mai mare proprietate a miliardarului este un ranch de aproximativ 13 hectare în Van Horn, Texas.

    Pentru a putea ajunge în timp util de la o proprietate la alta, Bezos deţine un avion Gulfstream de 65 de milioane de dolari. Prin comparaţie cu o bună parte dintre primii miliardari ai planetei, Bezos nu se angajează prea des în acte de caritate.

    Bezos investeşte şi finanţează în mod public mai mult proiecte. În 2013, a finanţat o expediţie de recuperare a motoarelor de rachetă pierdute timpul misiunii Apollo 12 în oceanul Atlantic. În 2018, Bezos finanţat cu 42 milioane de dolari un proiect de construire a unui ceas care poate funcţiona fără oprire timp de 10.000 de ani.

    În plus, miliardarul a făcut un număr semnificativ de investiţii prin firma de capital de risc Bezos Expeditions, prin intermediul căreia a investit în Google, Uber, Airbnb şi Washington Post, ziar pe care l-a cumpărat în 2013 pentru 250 de milioane de dolari.

    Racheta New Sheppard, un al proiect al lui Bezos, a terminat până în prezent un număr de zboruri de testare, urmând să se lucreze la o nouă rachetă, mai mare, numită New Glenn. Pe deasupra, Bezos urmăreşte să fie unul dintre primii oameni care vor ajuta la colonizarea Sistemului Solar, misiune care ocupă locul întâi în topul priorităţilor sale.

     

  • Averea lui Bezos, mai mare cu 13,2 miliarde dolari în 15 minute. Acţiunile Amazon, la 2.100 dolari

    Averea lui Jeff Bezos, fondatorul şi proprietarul Amazon, a crescut, joi, cu 13,2 miliarde de dolari în aproximativ 15 minute, după ce compania pe care o deţine a raportat rezultate financiare pe trimestrul patru din 2019 ce au fost mult peste estimările de la Wall Street, transmite Bloomberg.

    Amazon a raportat un profit de 6.47 de dolari/acţiune la venituri totale de 87,44 miliarde de dolari în trim. patru din 2019. Analiştii se aşteptau la venituri de 85,97 de miliarde şi un profit pe acţiune de 4.05 dolari/titlu. Rezultatul este cu mult peste atât veniturile de 72,38 miliarde de dolari din trimestrul similar din 2018, cât şi peste veniturile din trimestrul precedent de 69,98 miliarde de dolari.

    Astfel, acţiunile Amazon.com Inc. au explodat cu 12% joi, la 2.100 de dolari.

    La cotaţia actuală a celei mai mari companii de e-commerce din SUA, averea netă a lui Jeff Bezos ar fi de aproximativ 129,5 miliarde de dolari, potrivit indicelului Bloomberg Billionaires.

    Bezos, în vârstă de 56 de ani, deţine aproximativ 12% din acţiunile Amazon, care reprezintă cea mai mare parte a averii sale. Participaţia sa la compania Blue Origin reprezintă aproape 6,2 miliarde de dolari. Creşterea de joi a adăugat peste 90 de miliarde de dolari la valoarea de piaţă a Amazonului, ceea ce a impulsionat valoarea de piaţă a companiei peste nivelul de 1 trilion de dolari.

    Fosta sa soţie, MacKenzie Bezos, în vârstă de 49 de ani, a preluat aproximativ 4% din retailerul cu sediul în Seattle după divorţul de Bezos. Averea ei netă se ridică la 37,1 miliarde de dolari.

  • Cine sunt cei care ne ascultă discuţiile prin smartphone-uri. Sunt plătiţi cu 12 dolari pe oră şi notează fiecare cuvânt pe laptopurile lor

    Alexa, Siri, Cortana sunt câteva dintre numele care ştiu poate mai multe despre noi decât cei mai apropiaţi prieteni ai noştri. Cum au ajuns giganţii din Silicon Valley să ne cunoască cele mai ascunse secrete?

    Lui Ruthy Hope Slatis nu-i venea să creadă ceea ce auzea. Era angajată temporar printr-o agenţie de recrutare din afara Bostonului pentru un post cu o descriere vagă: transcrierea de fişiere audio pentru Amazon.com. Pentru 12 dolari pe oră, ea şi colegii săi aduşi prin contract sau „asociaţi de date” ascultau fragmente de conversaţii aleatorii şi notau fiecare cuvânt pe laptopurile lor. Amazon ar spune că munca a fost esenţială pentru un produs top secret de recunoaştere a vorbirii. Fişierele includeau înregistrări cu momentele cele mai intime din casele oamenilor, scrie Bloomberg.
    Acestea se întâmplau în toamna anului 2014, când Amazon a dezvăluit boxa portabilă Echo animată de asistentul virtual activat prin voce Alexa. Amazon spune despre Alexa că este un miracol al inteligenţei artificiale în prima sa reclamă pentru Echo – în clip o familie solicita şi primea actualizări de ştiri, răspunsuri la întrebări banale şi ajutor la temele copiilor. Însă Slatis a început curând să înţeleagă măsura în care oamenii se aflau în spatele magiei robotice pe care o vedea în reclamă. „O, Dumnezeule, la asta lucrez”, îşi aminteşte ea ce gândea atunci. Amazon surprindea fiecare comandă vocală din cloud şi se baza pe analişti de date ca ea pentru a învăţa sistemul. Slatis credea la început că asculta testeri plătiţi care şi-au oferit modelele vocale în schimbul câtorva dolari. Şi-a dat seama că nu este deloc aşa.
    Înregistrările pe care le asculta împreună cu colegii ei erau deseori intense, ciudate sau foarte ciudate. Oameni ce păreau singuri îşi mărturiseau secretele şi temerile intime: un băiat şi-a exprimat dorinţa de a viola; erau bărbaţi care o tratau pe Alexa ca Joaquin Phoenix în filmul SF „Her”. Şi cum programul de transcriere a crescut odată cu popularitatea Alexei, la fel creşteau şi informaţiile private dezvăluite în înregistrări. Alţi asociaţi de date îşi amintesc de copii care îşi împărtăşeau adresa de domiciliu şi numărul de telefon, de un bărbat care încerca să comande jucării sexuale, de un invitat la o petrecere care se întreba cu voce tare dacă nu cumva Amazon se uita la ei chiar în acel moment. „N-aveau cum să fi ştiut că sunt ascultaţi”, spune Slatis. „Aceşti oameni nu au fost de acord cu acest lucru.” Ea a renunţat în 2016. La cinci ani de când Slatis a simţit pentru prima că i se face pielea de găină, un sfert dintre americani au „boxe inteligente” precum Echo, Google Home şi Apple HomePod. (Sunt câţiva care au cumpărat chiar şi Portalul Facebook, un ecran video inteligent.) Amazon câştigă până acum bătălia vânzărilor, raportând că au fost achiziţionate peste 100 de milioane de dispozitive animate de Alexa.


     
    Însă acum, între cele mai mari companii din lume se duce un război pentru a o aduce pe Alexa, pe Siri al Apple, pe asistentul Google, pe Cortana a Microsoft şi pe serviciul echivalent al Facebook mult mai adânc în vieţile oamenilor. Microfoanele sunt încorporate în telefoane, ceasuri inteligente, televizoare, frigidere, SUV-uri şi mai tot ce înseamnă dispozitiv inteligent. Firma de consultanţă Juniper Research estimează că până în 2023 piaţa mondială a boxelor inteligente va ajunge la 11 miliarde de dolari pe an şi că vor exista aproximativ
    7,4 miliarde de dispozitive controlate prin voce. Este vorba despre un dispozitiv pentru fiecare persoană de pe Pământ.
    Aceste maşini nu creează fişiere audio din fiecare decibel al tău – companiile tehnologice spun că difuzoarele lor inteligente înregistrează audio doar atunci când utilizatorii le activează, dar introduc microfoane active în permanenţă în bucătării şi dormitoare care ar putea să surprindă sunete pe care utilizatorii nu intenţionează să le împartă cu nimeni. „Microfoanele care ascultă tot timpul sunt ceva îngrijorător. Am descoperit că utilizatorii acestor dispozitive închid ochii şi au încredere că companiile nu vor face nimic rău cu datele înregistrate ”, spune Florian Schaub, profesor de la Universitatea din Michigan, care studiază comportamentul uman în jurul software-ului de comandă vocală. „Există această eroziune înfiorătoare a vieţii private care continuă fără întrerupere. Oamenii nu ştiu să se protejeze.”
    Cu toate acestea, aşa-numitele dispozitive inteligente depind de mii de oameni slab plătiţi care strâng fragmente de sunet cu ajutorul cărora companiile de tehnologice îşi îmbunătăţesc urechile electronice; şoaptele noastre cele mai uşoare au devenit unele dintre cele mai valoroase seturi de date ale giganţilor din Silicon Valley. La începutul acestui an, Bloomberg News a scris în premieră despre amploarea utilizării de către industria de tehnologie a oamenilor pentru a asculta sunetele colectate de la utilizatorii lor fără permisiune.Actuali şi foşti asociaţi de date ca Slatis arată clar că dezavantajele supravegherii audio generale erau evidente pentru cei cu mize financiare mai mici în joc. „Nu s-a simţit niciodată ca fiind ceva corect”, spune un transcriptor pentru un rival al Alexa, care, la fel ca majoritatea asociaţilor de date, a semnat un acord care-i interzice să vorbească despre munca sa. „Ce vând ei cu adevărat clienţilor?”

     
    Pentru procesul de învăţare a maşinilor să identifice şi să răspundă la propoziţii vorbite a fost de cele mai multe ori nevoie de potrivirea fişierelor audio cu textul transcris. Este un proces lent şi scump. Primii pionieri au cumpărat sau au construit biblioteci masive de înregistrări – oameni care citesc ziare sau alte materiale pre-scrise la microfon. Apple a devenit prima companie majoră care a schimbat modelul când în 2011 a livrat iPhone 4S cu Siri, achiziţionat cu un an înainte de la un centru de cercetare finanţat de Pentagon. Nu mai era nevoie ca înregistrările să fie scrise şi potrivite în laboratoare. Apple a vândut peste 4 milioane de telefoane 4S în câteva zile şi în curând a început să acumuleze un munte de date vocale gratuite şi naturale. În primii ani, compania a avut încredere în specialiştii în software vocal pentru a utiliza datele cu scopul de a îmbunătăţi abilităţile lui Siri, însă Apple a revenit la control în jurul anului 2014. „Munca era foarte migăloasă: după ce ascultai 15 sau 30 de minute, căpătai dureri de cap”, spune Tao Ma, fost specialist de vorbire la Siri. Echipa de la Apple a cedat o mare parte a acestei munci firmelor de outsourcing din Europa, inclusiv GlobeTech, din Irlanda.
    În ultimii ani, Apple a devenit mai agresivă în procesul de culegere şi analiză a vocilor oamenilor, fiind îngrijorată de faptul că puterea de a înţelege şi viteza lui Siri au rămas în urma celor ale Alexa şi Google Assistant. Apple a tratat dezvoltarea lui Siri ca pe un motor de căutare verbală pe care trebuia să-l pregătească pentru a răspunde întrebărilor interminabile ale utilizatorilor şi şi-a crescut dependenţa de analiza audio pentru a alimenta lexiconul asistentului.
    Foşti colaboratori descriu sistemul ca pe un Turn Babel sau ceva din distopia 1984 a lui George Orwell. Unii povestesc cum la un birou al GlobeTech de lângă aeroportul din Cork, Irlanda stăteau în tăcere la MacBookuri, purtând căşti, cu misiunea de a transcrie 1.300 de înregistrări pe zi, fiecare dintre ele putând fi o singură propoziţie sau o întreagă conversaţie. (Această cotă a fost redusă de la 2.500 de înregistrări, spun alţii, pentru a îmbunătăţi ratele de acurateţe.) Când un asociat de date făcea clic pe butonul de redare pentru a asculta o înregistrare vocală, computerul umplea o casetă de text cu cuvintele despre care credea că Siri „le-a auzit”, apoi solicita angajatului să aprobe sau să corecteze transcrierea şi să meargă mai departe.
    Un program pe care colaboratorii l-au folosit, numit CrowdCollect, includea butoane care le permiteau să treacă peste înregistrări din mai multe motive – declanşarea accidentală, lipsa audio, limbajul indecent –, însă, spun ei, nu a existat un mecanism specific pentru a raporta sau a şterge un fişier audio jignitor inadecvat, cum ar fi cererile unor utilizatori care par beţi sau oameni care dictează mesaje deocheate. Colaboratorilor care şi-au întrebat managerii dacă pot sări peste înregistrări prea intime li s-a spus că nicio înregistrare nu este prea intimă.
    Asociaţii de date rezistau adesea doar câteva luni, iar instruirea în problemele de confidenţialitate a fost minimă. Un fost colaborator care nu avea nicio calificare cu privire la munca sa spune că ascultarea utilizatorilor din lumea reală a fost ceva „absolut hilar”.  
    În 2015, acelaşi an în care directorul executiv al Apple, Tim Cook, a descris confidenţialitatea ca fiind un „drept fundamental al omului”, maşinăriile Apple prelucrau mai mult de un miliard de cereri pe săptămână. Până atunci se ajunsese ca utilizatorii să poată activa o aplicaţie a programului de operare astfel încât nu mai trebuiască să apese un buton pe iPhone pentru a activa asistentul vocal; acesta asculta mereu. În acordul de utilizare, spune Apple, se prevede că datele vocale pot fi înregistrate şi analizate pentru a îmbunătăţi Siri, dar nicăieri nu este menţionat că oamenii ar putea asculta. „M-am simţit jenat ascultând alţi oameni”, spune unul dintre foştii colaboratori, mai ales având în vedere cât de dese erau înregistrările copiilor.


     
    Zece foşti directori ai Apple din divizia Siri spun că nu au văzut şi încă nu văd acest sistem ca fiind o încălcare a vieţii private. Aceşti foşti directori spun că înregistrările au fost dezasociate de ID-urile de utilizator Apple şi au presupus că utilizatorii au înţeles că compania le prelucrează înregistrările audio, deci ce mai conta dacă oamenii au ajutat la procesare?
    Foşti şi actuali colaboratori spun că cele mai multe solicitări pentru Siri sunt banale – „cântă o melodie a lui Justin Bieber”, „unde este cel mai apropiat McDonald’s”, dar îşi amintesc că au dat şi peste mesaje extrem de grafice, cu conţinut rasist sau homofob. Un fost analist de date care a lucrat la transcrieri de la Siri spune că angajaţii din Cork făceau schimb de poveşti de groază în timpul pauzelor de ţigară. Un actual analist, rugat să povestească cea mai scandaloasă înregistrare care a venit prin CrowdCollect, spune că era ceva asemănător cu o scenă din Fifty Shades of Grey.
    Apple susţine că mai puţin de 0,2% din solicitările pentru Siri sunt supuse analizei umane, iar foştii manageri resping mărturiile contractanţilor ca fiind exagerări. „Oh, am auzit pe cineva care face sex sau aşa altceva. Dar auzi şi oameni care emit gaze sau strănută. Există tot felul de zgomote acolo când porniţi un microfon“, spune Tom Gruber, cofondator al Siri. „Nu este ca şi cum dispozitivul ar avea ca scop înregistrarea oamenilor care scot anumite tipuri de sunete. Este ca o întâmplare.”
    Până în 2019, după ce Apple a pus Siri pe produse precum căştile sale fără fir şi boxa HomePod, numărul de comenzi vocale procesate a ajuns la 15 miliarde; 0,2% din 15 miliarde reprezintă 30 milioane de „întâmplări” pe lună, sau 360 milioane pe an. 

  • Viitorul plăţilor: Amazon vrea să introducă plata cu palma

    Gigantul american Amazon, condus de Jeff Bezos, dezvoltă o soluţie pentru a le permite clienţilor să îşi conecteze cardurile de credit sau de debit cu propriile mâini, încât aceştia îşi pot scana palma atunci când plătesc în magazinele fizice, potrivit unor surse citate de Wall Street Journal.

    Deşi proiectul este încă la început, Amazon a început deja să lucreze la testarea diverselor prototipuri de terminal împreună cu Mastercard, JPMorgan Chase, Wells Fargo şi Synchrony Financial.

    Compania condusă de cel mai bogat om din lume, Jeff Bezos, a înregistrat un patent pentru „un sistem de identificare non-biometric” care presupune „un scanner de mână” care ar trebui să scaneze modul în care arată palma unui individ.

    Nu este clar încă dacă Amazon vrea să analizeze imaginea palmei sau să introducă un potenţial cip în palmă.

    Cu toate acestea, chiar dacă proiectul este încă la început, Amazon proiectează o imagine referitoare la ideile pe care le are pentru transformarea industriei financiare şi de plăţi.

    Compania deja a anunţat un plan masiv pentru extinderea prezenţei fizice, prin locaţiile Amazon Go – care funcţionează fără casieri şi unde clienţii pot plăti chiar şi printr-un serviciu de plată prin voce.

     

  • Amazon sfătuieşte utilizatorii să dezinstaleze un produs pentru care PayPal a plătit 4 mld. dolari

    Amazon a recomandat utilizatorilor să dezinstaleze un produs pentru care PayPal tocmai a plătit 4 miliarde de dolari, extensia browserului Honey fiind văzută ca un „risc de securitate”, relatează CNBC.

    PayPal a plătit 4 miliarde de dolari pentru startup-ul care a colaborat cu Amazon încă din 2012. Acesta pare a fi primul avertisment public al Amazon despre problemele de securitate ale Honey.

    „Honey urmăreşte comportamentul dvs. de cumpărător, colectează date precum istoricul comenzilor şi articolele salvate şi poate citi sau modifica oricare dintre datele dvs. pe orice site web pe care îl vizitaţi”, spune mesajul Amazon, care a fost postat pe Twitter de mai mulţi utilizatori. „Pentru a vă păstra datele private şi sigure, dezinstalaţi imediat această extensie.”

    PayPal a plătit 4 miliarde de dolari pentru Honey în decembrie – cea mai mare achiziţie din istoria companiei. Start-up-ul Honey a fost fondat în 2012 şi permite utilizatorilor să găsească cupoane în timp ce cumpără online. Funcţionează printr-o extensie de browser cunoscută sub numele de „plug-in”, care caută automat reduceri pe măsură ce clienţii cumpără pe site-uri precum Amazon. Honey ia un comision pentru fiecare vânzare şi are 17 milioane de utilizatori.

    PayPal şi Amazon nu au colaborat istoric împreună. PayPal a fost la un moment dat parte a concurentului eBay, iar Amazon nu acceptă PayPal ca opţiune de plată. De asemenea, are un plug-in pentru reduceri.

    Plug-in-ul Honey a fost compatibil cu Amazon de când a intrat pe piaţă, acum aproximativ şapte ani.

    „Scopul nostru este să avertizăm clienţii despre extensiile browserului care colectează date personale de cumpărături fără cunoştinţa lor sau consimţământul lor, cum ar fi numele clientului, adresa de expediere şi / sau facturare şi metoda de plată din pagina de checkout”, a declarat pentru CNBC un purtător de cuvânt al Amazon.

    Un purtător de cuvânt al Honey a declarat că extinderea „nu este – şi nu a fost niciodată – un risc pentru securitate şi este sigur de utilizat”.

    „Folosim datele doar în moduri direct benefice pentru membrii Honey – ajutând oamenii să economisească bani şi timp – şi în modurile la care ei se aşteeaptă. Angajamentul nostru este clar definit în politica noastră de confidenţialitate şi securitate”.

    Compania a admis că adună „date limitate privind cumpărăturile” şi le foloseşte pentru a analiza informaţiile de pe site-urile de vânzare cu amănuntul, astfel încât utilizatorii să găsească cel mai bun cupon, dar „nu vinde informaţiile personale”.

  • Cum a contribuit o simplă sugestie a unui angajat Amazon la dublarea productivităţii companiei în prima lună de la lansare

    În 1994, Jeff Bezos şi-a părăsit slujba din cadrul unui hedge fund din New York şi s-a mutat în suburbiile din Seattle. Acolo a închiriat o casă şi a pornit compania Amazon în garajul casei în care locuia.

    Site-ul Amazon a fost lansat un an mai târziu şi, în decurs de o lună, compania a reuşit să vândă cărţi în toate cele 50 de state americane.
    „Pe atunci, când am pornit businessul, eram încă o companie destul de mică, dar creşteam rapid şi a fost o evoluţie foarte interesantă”, a spus Bezos, citat de CNBC. „În ciuda acestei creşteri, a fost loc pentru îmbunătăţiri”, a adăugat el.

    „În acele vremuri de început, când erau doar 10 angajaţi, am fost foarte ineficienţi în ceea ce priveşte operaţiunile şi logistica.” Una dintre aceste ineficienţe a fost metoda de ambalare a comenzilor. În prima lună de la lansarea Amazon, Bezos şi angajaţii săi împachetau comenzile stând în genunchi pe podele de ciment, când unul dintre cei 10 angajaţi ai săi a avut o idee care în cele din urmă a dublat productivitatea.

    „Nu am avut mese de ambalare la început”, a continuat antreprenorul. Aşa că i-a spus unuia dintre inginerii de software care ambala pachete alături de el:„ Ştii ce ar trebui să facem? Ar trebui să ne luăm genunchiere. Acesta însă i-a replicat: „Jeff, de fapt ar trebui să luăm mese de împachetat”. Bezos a spus că achiziţia meselor de ambalare a fost „cea mai strălucitoare idee” pe care a auzit-o vreodată de la un angajat. A doua zi, a cumpărat aşadar aceste mese, dublând productivitatea companiei.

    În 1997, Amazon s-a listat la bursă, iar baza de angajaţi a firmei a crescut la 614. Astăzi, Amazon raportează că are 750.000 de angajaţi cu normă întreagă (din septembrie 2019) şi are o capitalizare de piaţă de peste 946 de miliarde de dolari.

    De-a lungul istoriei Amazon, au fost câteva momente notabile când Bezos şi-a ascultat angajaţii, chiar şi atunci când ideile lor păreau a fi un pic „înfricoşătoare”. Înainte de crearea Amazon Prime, Bezos şi angajaţii săi au încercat să creeze o variantă a unui program de loialitate, când „un inginer software junior a venit cu această idee, de a implementa Amazon Prime”, îşi amintea el în 2018. Cu toate că programul a necesitat costuri mari pentru a oferi clienţilor transport gratuit, feedback-ul din partea acestora a fost foarte bun, dovedindu-se încă o dată că ideile angajaţilor merită ascultate.