BusinessMagazin

Tag: afaceri

  • Câţi bani a făcut Dedeman, cel mai mare business antreprenorial românesc, controlat de fraţii Pavăl, în anul 2023

    Dedeman, cel mai mare business antreprenorial românesc, controlat de fraţii Adrian şi Dragoş Pavăl prin intermediul vehiculului de investiţii Paval Holding, a încheiat 2023 cu un profit net de 1,5 mld. lei la afaceri de 11,5 mld. lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului de Finanţe. Spre comparaţie în 2022 Dedeman a avut un profit net de 1,9 mld. lei şi afaceri de 11 mld. lei.

    Numărul mediu de angajaţi în 2023 a fost de 12.113 faţă de 12.245 în anul precedent. Datoriile erau de 1,7 mld. lei comparativ cu 2,8 mld. lei în anul precedent. Conturile la bănci se ridicau la 267 mil. lei.

    Povestea fraţilor Pavăl – Dragoş şi Adrian – a început în primii ani după Revoluţie, când au pornit afacerea de la zero. A durat circa un deceniu până au ajuns la formatul actual de magazin. 

    În 1995, ei au deschis primul magazin de bricolaj de mari dimensiuni, dar prima unitate modernă a fost inaugurată la Suceava, în 2003, pentru ca şase ani mai târziu cei doi antreprenori să intre şi pe piaţa din Bucureşti, pe Şoseaua Giurgiului.

    Între timp, Dedeman a reuşit să ajungă, în 2023, la aproape 30 de ani de la fondarea businessului, la o reţea de circa 60 de magazine, timp în care companii străine precum Praktiker, Bricostore, BauMax sau OBI au intrat şi ieşit de pe piaţa locală.

     

    În 2015, pentru prima dată, cea mai mare companie antreprenorială din România – Dedeman Bacău – depăşea ca rulaj cea mai mare companie controlată de stat – Electrica Furnizare. De atunci au trecut opt ani. Iar astăzi, retailerul de bricolaj este în continuare, de departe, cel mai mare business antreprenorial din România.

     

  • Operatorul reţelei de fibră optică din Bucureşti Netcity Telecom a avut afaceri cu 10% mai mari în 2023 şi un profit net care a stagnat la circa 17 mil. lei

    Netcity Telecom, operatorul reţelei de fibră optică din Bucureşti, a înregistrat în 2023 o creştere anuală de 10% a businessului, cifra de afaceri ajungând la 61,2 milioane lei (12,3 milioane euro), potrivit datelor raportate la Ministerul de Finanţe.

    Profitul net al companiei aproape că a stagnat însă anul trecut la 17,7 milioane lei (3,5 milioane euro), comparativ cu 17,6 milioane lei în 2022, conform aceleiaşi surse. Datoriile totale ale Netcity Telecom au crescut de la 266 milioane lei în 2022, la 340 milioane lei anul trecut.

    În ceea ce priveşte resursele umane, compania a avut în medie 28 de angajaţi în 2023, comparativ cu 30 de angajaţi în anul anterior, mai arată datele de la Finanţe.

     

  • Iese E.ON din afacerea cu furnizare din România? Leonhard Birnbaum, CEO-ul grupului: Explorăm opţiunile. Riscul a fost atât de mare în 2022-2023 încât spuneam că pierdem într-un an cât câştigam în 20, iar asta este inacceptabil

    Grupul german E.ON, unul dintre cei mai puternici jucători din piaţa locală a energiei, “explorează” opţiunile privind o potenţială vânzare a afacerii de furnizare de energie şi gaze din România pe fondul multiplelor modificări legislative din ultimii ani, a spus Leonhard Birnbaum, CEO-ul grupului, prezent la Atena, la conferinţa Eurelectric.

    “Am spus că vom explora opţiunile noastre. Întrebarea este, riscurile şi randamentele justifică capitalul pe care îl avem acolo? Aşadar, explorăm opţiunea, nu am spus-o şi până când nu am explorat opţiunile noastre, nu vom lua o decizie. Dar motivul este profilul de risc şi randament”, a spus Leonhard Birnbaum, CEO-ul grupului E.ON. În ultimii ani, au existat mai multe informaţii pe surse, neconfirmate oficial, privind un potenţial exit al E.ON din România, vulnerabilitatea fiind partea de furnizare, acolo unde companiile de profil au acumulat sume semnificative de recuperat de la statul român în contextul aplicării schemei de sprijin pentru facturile la energie şi gaze.

    “Am avut prea des dificultăţi în a înţelege care este schema în ultimii ani. Deci ceea ce este cu adevărat dificil pentru o companie precum Eon este dacă situaţia se schimbă constant şi foarte abrupt.”

    Leonhard Birnbaum a mai spus că în decursul anilor de criză energetic, 2022-2023, România a plicat reglementări “disproporţionate.”

    “Aş spune că aveţi în special pe partea de retail unele reglementări care erau complet disproporţionate. Deci riscul pe care îl aveam în afacerea de aprovizionare din România era masiv încât . Şpuneam că pierdem într-un an ceea ce am fi putut câştiga în 20 de ani. Şi asta este inacceptabil.”

    Ultimii ani au fost marcaţi de mişcări de proporţii în piaţa energetică locală, cele mai importante fiind preluarea operaţiunilor Enel din România de către grecii de la PPC şi achiziţia CEZ Vânzare de către Premier Energy. Nicio companie a statului român nu a profitat de aceste oportunităţi.

  • Telekom România Mobile a avut în 2023 pierderi nete de 80 mil. lei, afaceri de 1,3 mld. lei – mai mici cu 6% şi un număr mediu de 757 de oameni, cu 35 mai puţini faţă de 2022

    Telekom România Mobile, numărul patru pe piaţa locală de telefonia mobilă, a înregistrat şi în anul 2023 pierderi, a avut afaceri în scădere iar numărul mediu de angajaţi s-a diminuat, conform datelor din bilanţul disponibil pe site-ul Ministerului Finanţelor.

    Mai exact, cifra de afaceri a scăzut cu 5,77% la 1,298 mld. lei, iar pierderile nete au fost de 79,8 mil. lei, faţă de 558 mil. lei în anul precedent. Numărul mediu de angajaţi din 2023 a fost de 757 persoane, faţă de 792 în anul anterior. Din 2018 încoace, când avea un număr mediu de 1.640 de angajaţi, compania a dat afară oameni în fiecare an.

    Datoriile totale ale companiei erau de 531,9 mil. lei la finele anului 2023, faţă de 788,8 mil. lei la finele anului 2022.

    Compania este scoasă la vânzare de proprietari – grupurile OTE (Grecia) şi Deutsche Telekom (Germania). Din noiembrie 2023 OTE şi DT nu au mai oferit informaţii despre stadiul procesului de vânzare, ultimele date fiind cele oferite de Consiliul Concurenţei – potrivit cărora dosarul este în analiza autorităţilor.
     

  • Povestea familiei care controlează un gigant din domeniul agricol din România, cu afaceri de sute de milioane de lei şi cu mii de hectare de pământ. Ce planuri au proprietarii cu compania pe care au construit-o

    Flerul antreprenorial, transmis din generaţie în generaţie, ar putea fi cheia longevităţii unui business de familie. Reuşesc antreprenorii români să transmită genetic pasiunea lor?

     

    Pe măsură ce fondatorul unei companii înaintează în vârstă, începe să se gândească la direcţia afacerii sale în viitor. Se va menţine în cadrul familiei sau va evolua către o corporaţie? Va fi o combinaţie între cele două? Sau poate chiar o să dispară? Ce se întâmplă cu moştenirea? Cătălin Grigoriu, fondatorul Moldova Farming, care este unul dintre cei mai cunoscuţi antreprenori din agrobusiness, care lucrează circa 7.000 de hectare, ştie exact răspunsul la întrebare. „Eduard şi Filip îmi vor călca pe urme, cu siguranţă. Eduard, cel mai probabil, va face Business Management la IE University în Madrid începând cu toamna anului 2024 şi se pare că Filip îl va urma”, spune Cătălin Grigoriu, acţionar majoritar al Moldova Farming, afacere cu o cifră de afaceri de peste 420 de milioane de lei.

    El are trei băieţi şi îşi doreşte ca ei să ducă mai departe povestea companiei. „Alex, care are cinci ani şi jumătate, va reprezenta energia, vitalitatea şi tot ce va însemna nou peste 20 de ani şi va întări, sper eu, o echipă managerială matură, înţeleaptă, care nu doar că va moşteni genetic valorile în care familia noastră crede, dar şi cultura organizaţională creată în ultimii 24 de ani. În următorii ani, copiii noştri vor intra într-un proces de învăţare hands-on, astfel încât transferul de generaţii să fie unul benefic pentru tot ceea ce înseamnă familia Moldova Farming”, a subliniat el.

    Moldova Farming este unul dintre principalii jucători în piaţa agribusinessului românesc, ajungând la peste 1.000 de hectare achiziţionate, în proprietate, din cele circa 7.000 de hectare pe care cultivă grâu, porumb, floarea-soarelui, rapiţă sau sfeclă în judeţele Bacău şi Vrancea, în zonele Tişiţa, Bereşti Bistriţa, Valea Ursului, Sagna, Dragomireşti, Pânceşti. Compania a fost înfiinţată în anul 2012 de antreprenorul Cătălin Grigoriu, având activitate în cultivarea cerealelor şi oleaginoaselor, dar şi în comerţul cu inputuri pentru agricultură, precum îngrăşăminte şi motorină, având parteneriate cu mari producători sau comercianţi din piaţă, cum sunt Bayer, BASF, Adama, Corteva Agriscience, Syngenta, UPL sau KWS, potrivit datelor de pe propriul site. De asemenea, în magazinul online, Moldova Farming vinde erbicide, pesticide, insecticide, regulatori de creştere seminţe sau biostimulatori. Firma are mai multe depozite în ţară, în judeţele Bacău, Alba, Ialomiţa, Vrancea şi Olt. Cu toate acestea, Cătălin Grigoriu recunoaşte că în spatele reuşitei sale din prezent se află moştenirea primită de la părinţii săi. „Părinţii mei au pornit afacerea de la zero. Tatăl meu avea experienţă, maturitate, putere de muncă, cunoştea bine piaţa de agribusiness atât în amonte, cât şi în aval, dar nu avea bani. Mama a fost cea care l-a încurajat şi i-a fost mereu alături în acest pionierat. Eu m-am implicat în businessul familiei acum 22 de ani şi doar timpul, răbdarea şi echilibrul familial m-au adus în situaţia de astăzi”, a afirmat Cătălin Grigoriu. Cătălin Grigoriu a crescut în condiţii foarte diferite faţă de cele ale tatălui său. În timp ce tatăl lui a construit o afacere de la zero cu resurse limitate, el a studiat în Canada, în speranţa că într-o zi va prelua frâiele afacerii, lucru care s-a întâmplat, şi o va creşte. „Datorită părinţilor am avut şansa să termin o facultate de business în Montreal, Canada, aspect care în 1996-1999 era ceva mai rar întâlnit, iar aceste studii mi-au deschis cu adevărat mintea şi spiritul de antreprenor”, a precizat Cătălin Grigoriu. Cu toate acestea, el crede că cea mai importantă moştenire a fost dată de valorile morale pe care părinţii săi i le-au insuflat: corectitudine, fair-play, sinceritate, punctualitate, transparenţă, empatie, bunătate şi lipsă de lăcomie. Economist de profesie, absolvent al specializării finanţe, la universitatea din Montreal, Cătălin Grigoriu a făcut parte anterior şi din acţionariatul producătorului de panificaţie Pambac. De asemenea, în 2018, el a bătut palma cu fraţii Pavăl, fondatorii Dedeman, pentru a pune umărul la dezvoltarea Moldova Farming, pentru care, pe termen lung, are ambiţii de dezvoltare peste hotare.  În prezent, Pavăl Holding deţine 19% din Moldova Farming, iar Comfert Agricultura, în spatele căreia se află, în calitate de acţionar majoritar, Cătălin Grigoriu, alături de Valentina Raluca Grigoriu, deţine 81% din acţiuni, potrivit Termene.ro, platformă de analiză financiară a companiilor. Comfert Agricultura se ocupă tot de cultivarea cerealelor şi a avut o cifră de afaceri de 5,1 milioane de lei în 2022. „Nu dorim să ne extindem activitatea de agribusiness în alte ţări. Nu avem un astfel de plan în următorii 5 ani.

    Motivul este simplu: cota noastră de piaţă în România este foarte mică. Există în ceea ce ne priveşte un potenţial uriaş de extindere a activităţii noastre aici, în ţara noastră. Dacă am fi avut o poziţie dominantă, o cotă de piaţă uriaşă, dacă creşterea noastră internă am fi simţit că e plafonată, atunci extinderea teritorială putea fi o soluţie. Dar nu este cazul nostru. Atât timp cât cu o finanţare adecvată ne-am putea dubla sau tripla activitatea în următorii 3-5 ani, prefer să ne consolidăm poziţia în ţară.   Extinderea teritorială în afara graniţelor ţării poate fi o mutare interesantă, dar purtătoare a unor riscuri pe măsură. Riscuri pe care noi, momentan, nu suntem pregătiţi să ni le asumăm”, spunea în anul 2021 Cătălin Grigoriu. 

    Cătălin Grigoriu, fondator, Moldova Farming: „Nu dorim să ne extindem activitatea de agribusiness în alte ţări. Nu avem un astfel de plan în următorii 5 ani. Motivul este simplu: cota noastră de piaţă în România este foarte mică. Există în ceea ce ne priveşte un potenţial uriaş de extindere a activităţii noastre aici, în ţara noastră.”

  • Antreprenorul Cristinel Sandu a ajuns la afaceri de 555 mil. lei în 2023, plus 19%, cu grupul ELBI

    Grupul ELBI, activ în distribuţia de produse şi servicii destinate domeniului electric, deţinut de antreprenorul Cristinel Sandu, a realizat în 2023 o cifră de afaceri de aproape 555 mil. lei (111,5 mil. euro), în creştere cu 19% faţă de anul anterior, când la nivel de grup s-au înregistrat afaceri de peste 467 mil. lei. Grupul ELBI, ce cuprinde companiile ELBI Electric & Lighting şi ELBI Energy Projects, a obţinut anul trecut un profit net de peste 20 mil. lei. Pentru 2024 este prevăzută o cifră de afaceri de aproximativ 600 mil. lei (120 mil. euro) la nivel de grup, dar şi extinderea businessul pe toate canalele de vânzare. ELBI colaborează cu aproximativ 11.000 de clienţi şi deţine o echipă de peste 260 de angajaţi.

    Oficialii grupului ELBI au afirmat că rezultatele financiare obţinute în 2023 se datorează în mare parte investiţiilor într-o platformă logistică modernă, situată în parcul logistic P3 Bucharest A1. Suprafaţa de peste 15.000 mp a permis eficientizarea fluxurilor logistice şi informatice şi optimizarea operaţiunilor, contribuind la creşterea capacităţii de stocare şi distribuţie. Implementarea unei noi strategii de dezvoltare a companiei a condus la extinderea reţelei de vânzări prin intermediul conceptului ELBI Universul Electricelor. În urma acestui proces, compania a făcut trecerea de la un model de business tradiţional, orientat spre distribuţie şi vânzare clasică, la cel de furnizor de servicii şi soluţii personalizate, potrivit unui comunicat de presă al companiei.

    ’’Avem în plan să ne extindem atât pe orizontală, cât şi pe verticală, prin canalele de vânzare pe care le deservim, dar şi prin inaugurarea de noi business-unit-uri sub umbrela ELBI Universul Electricelor. În ceea ce priveşte divizia noastră de proiecte, monitorizăm îndeaproape evoluţia tehnologiei şi cum o putem integra în activităţile noastre. (…) În plus, facem deja investiţii în capacităţile de montaj şi de producţie pentru produsele de volum pe care le comercializăm’’, a declarat Cristinel Sandu, fondator şi preşedintele grupui ELBI, într-un comunicat de presă.

    ELBI şi-a consolidat poziţia pe piaţă prin dezvoltarea unei game de branduri proprii, printre care se află Solentis, Novelite, Erste, Inlet, Total Green, Pulsar şi HomeLight. Compania are parteneriate cu producători internaţionali precum Schreder, Gewiss, Signify, Eaton, ABB, Prysmian, RCB, Noark sau Schneider.

    Grupul ELBI este format din companiile ELBI Electric & Lighting şi ELBI Energy Projects şi operează prin trei divizii operaţionale. ELBI Electric & Lighting este divizia de distribuţie tradiţională a companiei, care operează la nivel naţional prin cele 5 depozite teritoriale şi înglobează peste 11.000 de clienţi din diverse categorii de activitate din piaţa electrică şi energetică. ELBI Universul Electricelor este divizia de retail a companiei şi dispune de 15 business units/magazine la nivel naţional. ELBI Energy Projects este divizia de proiecte şi oferă servicii de proiectare şi execuţie pentru iluminat public stradal şi reţele electrice, iluminat arhitectural şi rezidenţial, iluminat clădiri de birouri, iluminat industrial, tablouri electrice şi instalaţii electrice pentru interior şi exterior. Grupul ELBI este deţinut de antreprenorul Cristinel Sandu.

  • Statele Unite pun piciorul în prag: Washingtonul a avertizat Raiffeisen că accesul băncii la sistemul financiar american ar putea fi restricţionat din cauza afacerilor extinse din Rusia

    Raiffeisen Bank International a fost avertizată în scris de Trezoreria SUA că accesul său la sistemul financiar american ar putea fi restricţionat din cauza afacerilor sale cu Rusia, potrivit unei persoane care a consultat scrisoarea, raportează Reuters.

    La 6 mai, secretarul adjunct al Trezoreriei, Wally Adeyemo, a trimis o scrisoare către RBI, exprimându-şi îngrijorarea cu privire la prezenţa RBI în Rusia, precum şi la o afacere de 1,5 miliarde de dolari cu un magnat rus sancţionat, afacere la care banca a renunţat între timp, potrivit persoanei menţionate, care a solicitat anonimatul din pricina caracterului privat al informaţiilor oferite.

    În timp ce afacerea legată de Oleg Deripaska a fost abandonată de Raiffeisen la câteva zile după sosirea scrisorii, sursa a declarat că preocupările Trezoreriei SUA cu privire la afacerile băncii austriece în Rusia rămân cât se poate de proeminente.

    Avertismentul reprezintă cel mai puternic semnal adresat de SUA celei mai mari bănci occidentale din Rusia, urmând o lungă perioadă de presiuni exercitatea din partea Washingtonului, care analizează de mai bine de un an afacerile RBI cu Moscova.

    În timp ce multe guverne şi corporaţii occidentale au redus radical legăturile cu Moscova de când aceasta a invadat Ucraina în urmă cu mai bine de doi ani, Austria rămâne legată de Rusia prin intermediul unor conducte de gaz critice, Viena servind în continuare drept un centru de tranzit pentru numerarul venit din Rusia.

    Acţiunile Raiffeisen au scăzut cu 3% la deschiderea şedinţei de tranzacţionare, devenind astfel cea mai slabă dintre băncile europene.

    Un purtător de cuvânt al Raiffeisen a declarat că RBI a „redus semnificativ” activităţile din Rusia şi a luat măsuri ample pentru a reduce riscurile generate de sancţiuni.

    „RBI va continua să lucreze pentru deconsolidarea filialei sale din Rusia”, a declarat purtătorul de cuvânt pentru Reuters.

  • Vicepreşedintele celei mai mari asociaţii de business din Franţa: Este nevoie de prietenii noştri români şi lideri de afaceri pentru a avea un cadru legislativ mai bun, mai smart la nivel european. 70% din legislaţie vine de la nivel european

    Fabrice Le Saché, purtător de cuvânt şi vicepreşedinte al celei mai mari asociaţii de business din Franţa, a vorbit într-un interviu acordat ZF despre impactul asupra companiilor europene al leigislaţiei de la nivel european, despre nevoie de implicare  a mediului de business în procesul de decizie, dar şi despre mediul de afaceri din România. El a dat un mesaj pentru asociaţiile de business din România:

    „Doresc să transmit prietenilor noştri români şi liderilor de afaceri că avem nevoie de ei la nivel european. Ei nu pot să ignore Europa, deoarece în medie 70% din reglementările noastre provin de la nivel european. Piaţa unică, piaţa internă reprezintă 60% din exporturile noastre în Franţa, şi de asemenea România este foarte importantă pentru buna funcţionare a pieţei unice”, a transmis el.

    Fabrice Le Saché, purtător de cuvânt şi vicepreşedinte al celei mai mari asociaţii de business din Franţa (“Mouvement des Entreprises de France – MEDEF”), care face parte şi din confederaţia Europeană Business Europe, unde România are ca reprezentant confederaţia patronală Concordia.

    Fabrice Le Saché este cofondator şi preşedinte executiv al grupului financiar Aera, care operează în peste 20 de ţări africane.  Deţine un master  în drept internaţional la University din San Diego, un masterat în drept internaţional public de la Paris-II Panthéon-Assas şi o diplomă în relaţii internaţionale de la Institutul de Studii Internaţionale Superioare al Universităţii Paris La Sorbonne.

    În cadrul unei deplasări în România, el a acordat un interviu Ziarului Financiar în care a explicat motivul vizitei sale şi cum vede mediul de afaceri din România, Franţa şi legislaţia europeană.

    „În primul rând, (am venit în România- n red.) pentru a intensifica şi consolida legăturile dintre Confederaţia Patronală Franceză MEDEF, cea mai mare organizaţie din Franţa, şi Concordia, partenerul nostru de aici. De ce? Pentru că Franţa este un investitor şi partener comercial al României de mult timp. Franţa este al treilea cel mai mare investitor în ceea ce priveşte stocul de investiţii. Şi aş spune că se află în top zece împreună cu România ca client şi furnizor, având multe dintre marile noastre grupuri în România”, a spus el.

     

    Ce a mai spus  Fabrice Le Saché în cadrul interviul acordat ZF:

    Avem aceleaşi provocări în ceea ce priveşte demografia, decarbonizarea şi tehnologia. Dar trebuie să spun că avem şi o istorie diferită, viziuni diferite, contexte diferite, dimensiuni diferite ale economiilor şi este foarte important să coordonăm şi să înţelegem unde ne aflăm. Din câte vedem, desigur, Franţa se află la o anumită răscruce de drumuri. Franţa se descurcă bine din punct de vedere economic. Aş putea detalia acest lucru, dar nu este subiectul de azi.

    Dar vedem România într-un moment foarte interesant în care aş spune, într-o analiză subiectivă dar foarte scurtă, că România este foarte prezentă în lanţul de aprovizionare şi acum vrea să crească pentru a avea mai multe branduri, lucru complet normal. Brandingul este important.

    În al doilea rând, modelul cu salariile foarte mici pe sfârşite. Observăm, de asemenea, că instabilitatea fiscală în România se datorează necesităţii de a finanţa bugetul. Şi în acelaşi timp, există oportunităţi uriaşe în România. Infrastructura este imensă. Se construiesc autostrăzi, şine de tren de mare vitează.

    Deci, infrastructura este foarte importantă. Transformarea agro, procesarea agro-alimentară. Franţa are multe cooperative. Am investit mult în Ucraina cu cooperativa noastră. Nu cred că avem acelaşi nivel în România. Este un sector în care suntem, desigur, dar cred că am putea avea o valoare adăugată bună în acest sector. Energia, de asemenea. Luptăm la nivel european pentru a avea o diversitate de soluţii tehnologice de la nuclear la energiile regenerabile, şi aici aveţi multe, aşa cum avem şi noi: hidro, eolian, solar, şi, de asemenea, gaz sau termic.

    Şi vedem, de asemenea, o mare tendinţă către tehnologie. Şi nicio ţară singură nu poate câştiga această luptă a inovaţiei, lupta economică, pentru că suntem mici. La nivel european, avem 450 de milioane de consumatori. Dacă avem o reglementare inteligentă, şi asta este la ce lucrăm cu Concordia la Business Europe, pentru că suntem ambele membre ale Business Europe. Dacă lucrăm împreună şi avem un lobby la nivel european, putem avea mai puţine reglementări, mai multe reglementări inteligente, pentru că acum este foarte greu. Toate reglementările care au fost decise în ultimii cinci ani, şi este mai mult de 5.000 de pagini de reglementare pentru companii, sunt foarte greu de digerat. Avem nevoie de o Europa mai autonomă.

     

    Citiţi mai multe în ediţiile viitoare ale Ziarului Financiar şi Business Magazin.

     

  • Cum a reuşit o tânără să construiască o afacere cu care face milioane de dolari şi unde lucrează doar trei ore pe săptămână cu mai puţini bani de cât dau unii pe o pereche de pantofi

    La doar 10 ani, Jenny Woo era excepţională la citirea comportamentului non-verbal al oamenilor. Dezvoltarea acestui talent a venit din necesitate, ea  fiind o emigrantă chineză care a ajuns în Houston.

    Skill-ul dezvoltat în copilărie a ajutat-o să pună punct jobului său din corporaţie şi să pornească o afacere, în care a investit 1.000 de dolari la început. În prezent, ideea sa de business a dat roade şi îi aduce 1,7 milioane de dolari anual, iar Jenny munceşte doar trei ore pe săptămână, scrie CNBC.

    În timp ce lucra la masteratul său în cadrul prestigioasei Universităţi Harvard, în 2018, ea a lansat Mind Brain Emotions, un joc de cărţi inventat de aceasta care îi ajută pe oameni să înţeleagă mai uşor conceptele care stau la baza inteligenţei emoţionale. Acest tip de inteligenţă este fundamentul pe care Jenny Woo şi-a dezvoltat abilităţile de citire şi interpretare al comportamenului uman non-verbal.

    Antreprenoarea spune că peste 40% din toţi banii câştigaţi reprezintă profitul său generat de Mind Brain Emotions.

    Între aceast business şi celelalte trei surse de venit pe care le are în prezent – prelegeri la Universitatea California Irvine, un curs online despre inteligenţa emoţională şi consultanţă în afaceri pe cont propriu – ea lucrează între trei şi 30 de ore pe săptămână. Volumul de muncă depinde de sezon, iar multiplele sale fluxuri de venituri îi permit să se deconecteze complet de la job şi să petreacă mai mult timp cu cei mici.

    „Misiunea mea a fost întotdeauna despre a face cunoştinţele şi abilităţile mele accesibile tuturor pentru ca toţi să se poată educa în privinţa inteligenţei emoţionale”, a declarat Jenny Woo.

    Woo pune succesul din spatele businessului său pe seama a doi factori importanţi. Antreprenoarea sugerează celor ce vor să facă pasul către un business propriu să nu se oprească niciodată din a învăţa lucrui noi.

    De asemenea, ea îi sfătuieşte pe tinerii antreprenori să nu se dea bătuţi şi să aibă încredere în ideile şi aptitudinile lor dacă vor să atingă succesul.

    „Le spun studenţilor mei că învăţăm pe tot parcursul vieţii şi că nu trebuie să abandonăm acest proces. Pe lângă asta, ei trebuie să fie proprii lor susţinători şi să nu renunţe niciodată. Parcurgerea acestor paşi îţi oferă abilităţi de adaptare şi te pot face mai rezilient. Există oameni care te vor descuraja sau copia. Trebuie doar să continui să mergi mai departe”, a concluzionat Woo.

  • Reportaj WSJ de la Adunarea Generală a Acţionarilor Berkshire: Warren Buffett laudă Apple după ce Berkshire Hathaway şi-a redus participaţia. Istoricul investitor îi aduce un omagiu şi regretatului său partener de afaceri Charlie Munger

    Warren Buffett este în continuare un mare fan al Apple, scrie jurnalista Karen Langley în Wall Street Journal într-un material în care a acoperit cel mai aşteptat eveniment al anului: Adunarea Generală a Acţionarilor Berkshire Hathaway.

    Legendarul investitor a lăudat producătorul iPhone sâmbătă de pe scena întâlnirii sale anuale, chiar şi după ce a dezvăluit că Berkshire Hathaway şi-a redus participaţia în primul trimestru. El a lăsat să se înţeleagă că această decizie are la bază considerente fiscale.

    Buffett a declarat într-o arenă a acţionarilor Berkshire că Apple este „o afacere chiar mai bună” decât American Express şi Coca-Cola, alte două poziţii importante din masivul portofoliu de acţiuni al companiei sale.

    Berkshire a vândut aproximativ 13% din uriaşa sa participaţie la Apple în primele luni ale anului 2024, rămânând cu 135,4 miliarde de dolari din acţiunile producătorului iPhone la sfârşitul lunii martie, potrivit unui document de reglementare publicat sâmbătă dimineaţă.

    Acţiunile Apple au scăzut cu 11% în primul trimestru, deoarece vânzările de iPhone s-au prăbuşit în China.

    „Dacă nu se întâmplă ceva cu adevărat extraordinar, vom deţine Apple, American Express şi Coca-Cola când Greg va prelua acest loc”, a declarat Buffett.

    Greg Abel, succesorul desemnat al lui Buffett în funcţia de director executiv al Berkshire, a stat alături de acesta pe scenă, în timp ce Tim Cook, directorul general al Apple, a privit din mulţime.

    Buffett, preşedintele şi directorul executiv al Berkshire, a declarat că este „extrem de probabil” ca Apple să rămână cea mai mare poziţie în acţiuni a companiei la sfârşitul anului.

    În schimb, el a spus că Berkshire şi-a vândut poziţia la Paramount Global, care a fost subiectul unei drame în desfăşurare privind fuziunea. Acţiunile sale au scăzut cu 13% în acest an.

    „Am vândut totul şi am pierdut destul de mulţi bani”, a declarat Buffett, care a respins orice speculaţie potrivit căreia unul dintre locotenenţii săi ar fi fost responsabil pentru această investiţie. „Am făcut totul de unul singur”.

    Investitori din întreaga lume s-au adunat la Omaha pentru a-l asculta pe Buffett, în vârstă de 93 de ani, vorbind despre investiţii, afaceri şi viaţă. Întâlnirea este semnificativă pentru mulţi ca fiind prima fără regretatul partener de afaceri al lui Buffett, Charlie Munger, care a murit în noiembrie la vârsta de 99 de ani.

    Buffett însuşi a căzut din nou în ritmul întâlnirilor Berkshire din trecut, când a spus din greşeală „Charlie” în loc de „Greg”, în timp ce se întorcea spre omul de lângă el. Mulţimea a izbucnit în aplauze.

    Întrebat despre cei mai de încredere consilieri ai săi în prezent, Buffett a spus că are încredere totală în copiii şi soţia sa, „dar asta nu înseamnă că îi întreb ce acţiuni să cumpere”.

    „În ceea ce priveşte gestionarea banilor, nu a existat nimeni mai bun în lume cu care să vorbeşti timp de multe, multe decenii decât Charlie”, a spus Buffett.

    Filmuleţul care a precedat sesiunea de întrebări şi răspunsuri a fost un omagiu adus lui Munger. Acesta a prezentat clipuri din apariţiile sale de-a lungul anilor în emisiuni TV precum „Breaking Bad”, „Desperate Housewives” şi „The Office”, precum şi clipuri cu replicile memorabile ale lui Munger la întâlnirile anuale anterioare. S-a încheiat cu un montaj al unor duete celebre din viaţa reală şi fictivă, care s-a încheiat cu Buffett şi Munger. Munger a fost apoi ovaţionat în picioare de către mulţime.

    La evenimentele premergătoare reuniunii anuale, vizitatorii au vorbit frecvent despre Munger. Moartea sa le-a determinat pe acţionara Melissa Vainik şi pe mama sa, Rosalyn Slater, să călătorească din nou la Omaha din West Bloomfield, Mich.

    „Din cauza decesului său, am simţit nevoia să venim”, a spus Vainik. „Ce se întâmplă dacă i se întâmplă ceva lui Warren Buffett şi atunci este sfârşitul unei ere?”

    Buffett a fost mult timp principalul selecţioner de acţiuni al Berkshire. Întrebat sâmbătă dacă Abel sau managerii de investiţii Todd Combs şi Ted Weschler vor prelua portofoliul de investiţii al Berkshire în viitor, Buffett a spus că consiliul de administraţie al companiei va decide. Dar a spus că propria sa gândire în această privinţă a evoluat.

    „Aş lăsa alocarea capitalului în seama lui Greg”, a spus Buffett. „El înţelege extrem de bine afacerile. Dacă înţelegi afacerile, înţelegi şi acţiunile comune. Dacă ştii cu adevărat cum funcţionează afacerile, eşti un investitor.

    Acţionarii s-au aliniat înainte de răsăritul soarelui pentru a-l asculta pe Buffett live într-o arenă de pe malul râului Missouri. Cei care au venit devreme şi au vrut să prindă un loc bun au avut şansa să intre în parcările centrului de convenţii la ora locală 3:30, sâmbătă dimineaţa.

    Hotelurile din apropiere s-au umplut devreme. În nopţile de vineri şi sâmbătă ale reuniunii anuale de anul trecut, 93% din camerele de hotel din judeţ erau ocupate, potrivit Visit Omaha.

    În sala de expoziţii, acţionarii au trecut pe lângă un gecko gonflabil impunător de la Geico pentru a cumpăra jucării de pluş Squishmallows sub forma lui Buffett şi Munger de la subsidiara Jazwares. Au stat la coadă pentru a vizita o machetă a unui avion privat NetJets în timp ce mâncau bunătăţi îngheţate de la Dairy Queen.

    Evenimentele de sâmbătă au debutat cu publicarea rezultatelor Berkshire pentru primul trimestru. Veniturile operaţionale, care exclud unele rezultate din investiţii, au crescut la 11,2 miliarde de dolari, de la 8,1 miliarde de dolari anul trecut.

    Rezerva de numerar a Berkshire a crescut la un nivel record de 189 de miliarde de dolari, inclusiv echivalentele de numerar, de la 167,6 miliarde de dolari la sfârşitul anului trecut.

    Cei care urmăresc compania au căutat indicii despre ce ar putea face Buffett cu tezaurul de numerar, de la achiziţionarea unei noi afaceri la cumpărarea de acţiuni şi intensificarea răscumpărărilor de acţiuni. Berkshire nu plăteşte dividende.

    Buffett a declarat sâmbătă că el şi adjuncţii săi nu ştiu cum să folosească eficient banii în numerar „şi, prin urmare, nu îi folosim”.

    „Ne aruncăm doar pe terenurile care ne plac”, a adăugat el.