Tag: acuzatii

  • Noi ACUZAŢII la adresa Sanador: O femeie A MURIT după ce ar fi fost diagnosticată GREŞIT de trei ori

    ”Mama a fost aici la un control de rutină. S-a văzut că s-ar putea să facă un AVC şi nu i s-a spus de riscurile acestui AVC. Apoi a făcut AVC, a fost internată aici, a ieşit din AVC şi tot avea dureri, nu se simţea bine. A început în iunie, apoi a făcut AVC în august şi a venit aici de 4 ori. Avea dureri puternice la stomac. I s-a dat de trei ori diagnostic greşit că ar fi avut infecţie la stomac. În final, avea ceva tot de AVC, în sensul că avea o venă înfundată. Acum a fost operată şi ne-a spus că moare.(…) Toţi doctorii, din ce am văzut, sunt incompetenţi. Abia a patra oară au văzut că e blocaj de sânge.(…) O să îi dăm în judecată şi să fim siguri că nu s-a greşit cum s-a greşit la ceilalţi pacienţi, la copil. Vrem să fim sigur că nu o să mai treacă oameni prin ce trecem noi,” a declarat Constantin Rotariu, fiul femeii decedate.

    Acesta a spus că toate cheltuielile medicale plătite către spitalul Sanador, unde a fost adusă mama lui, se ridică la 30.000 de euro. Fratele său, George Rotariu, afirmă că medicii nu le-au permis să o mute pe mama lor, atunci când au vrut să o ducă la o clinică din străinătate.

    ”Când am vrut să o mutăm, nu ne-au lăsat, pentru că riscă să moară pe drum. Am fost internaţi de trei ori într-o săptămâna, iar a patra oară, mama arăta foarte rău, şi-au dat seama de asta şi nu ne-au dat acceptul s-o transportăm. Am vrut să o transportăm în Austria. Costurile se ridică la nivel de zeci de mii de euro. Din păcate, plătim pentru nişte servicii ca afară, dar foarte slabe. Poate mai slabe decât cele din spitalele publice din România. O să facem tot ce e necesar să vedem că procedurile au fost efectuate corect, ceea ce noi nu credem, având în vedere că mama a venit pe picioare în spital şi pleacă în mormânt,” a spus tânărul.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Google a concediat zeci de persoane, inclusiv 13 directori, pentru acuzaţii de hărţuire sexuală

    Declaraţia a fost făcută în contextul în care publicaţia americană The New York Times a scris că unul dintre foştii şefi ai Google, creatorul sistemului de operare Android, Andy Rubin, a primit compensaţii financiare de 90 de milioane de dolari pentru a pleca din companie, după ce a fost acuzat de comportament nepotrivit.

    Publicaţia americană a mai scris că Google a acoperit şi alte acuzaţii de hărţuire sexuală.Contactată de mai mulţi reprezentanţi media, Google a dat publicităţii un e-mail trimis angajaţilor de Sundar Pichai, CEO al companiei, în care se arată că, în ultimii doi ani, 48 de persoane au fost concediate în urma unor acuzaţii de hărţuire sexuală, inclusiv 13 directori, şi niciuna dintre ele nu a primit “un pachet de compensaţii financiare la plecare”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Povestea uneia dintre cele mai DISTRUGĂTOARE AREME cibernetice din istoria modernă

    Una dintre aceste grupări poartă numele de Sandworm şi este responsabilă pentru NotPetya, una dintre cele mai distrugătoare arme cibernetice din istoria modernă.
     
    Henrik Jensen, un administrator IT de la firma Maersk  unul dintre cei mai mari operatori maritimi din lume, cu 76 de porturi şi peste 800 de nave  pregătea un update software pentru cei 80.000 de angajaţi ai companiei când calculatorul său s-a resetat, aparent din senin. Jensen a întors capul, curios dacă şi alţi colegi se confruntă cu aceeaşi problemă, şi a văzut că toate ecranele afişează acelaşi mesaj. Jensen şi colegii săi aveau să descopere, în doar câteva momente, că staţiile lor de lucru erau blocate în mod ireversibil, după cum relatează un articol al publicaţiei americane Wired.

    Dimensiunea crizei devenea evidentă în toate departamentele Maersk; în mai puţin de treizeci de minute, angajaţii împânziseră holurile, alergând dintr-o cameră în alta şi avertizându-şi colegii să se deconecteze de la reţeaua principală înainte ca unităţile să fie afectate. În acelaşi timp, zeci de tehnicieni dădeau buzna în săli de conferinţe şi deconectau toate laptopurile.

    Deconectarea întregii reţele globale a Maersk a durat ceva mai mult de două ore. La finalul procesului, toţi angajaţii primiseră ordin să închidă calculatorul sau laptopul şi să îl lase pe birou.

    În jurul orei 15, un director al companiei a intrat în biroul în care se aflau Jensen şi colegii săi şi le-a spus să se ducă acasă. Reţeaua era atât de puternic afectată, încât nici cei de la departamentul IT nu puteau face nimic.

    Rădăcinile unui atac devastator

    În cartierul Podil din Kiev, pe o stradă din apropierea unei autostrăzi, îşi desfăşura activitatea o mică afacere de familie. Compania de software Linkos Group realiza actualizări pentru un program de contabilitate extrem de popular în rândul cetăţenilor. Serverele deţinute de companie, prin care se lansau respectivele actualizări, au fost punctul de plecare a celui mai devastator atac cibernetic din istorie.

    Codul dezvoltat de cei de la Sandworm a avut ca scop principal răspândirea rapidă. „Până în prezent, NotPetya rămâne malware-ul (codul maliţios – n.red.) cu cea mai rapidă viteză de propagare“, le-a explicat celor de la Wired Craig Williams, director în cadrul Cisco, una dintre primele companii care au analizat NotPetya. „În secunda în care ai realizat ce se întâmplă, datele tale sunt deja pierdute.“

    NotPetya este un tip de virus care cere o anumită sumă de bani, ameninţând că în caz contrar va şterge anumite informaţii sau documente aflate pe serverele companiilor vizate.

    Creatorii NotPetya s-au folosit de două erori descoperite anterior: în primul rând, ei au utilizat EternalBlue, un program realizat de Agenţia Naţională de Securitate a Statelor Unite (NSA) şi care ajunsese în mâinile publicului în urma unei breşe. EternalBlue exploata vulnerabilităţile dintr-un protocol Windows, permiţând hackerilor să facă orice cu datele dintr-un calculator după instalarea unui anumit program. În al doilea rând, cei de la Sandworm au folosit Mimikatz, un soft creat cu scopul de a scoate în evidenţă mai multe probleme ale sistemelor de operare.

    Microsoft lansase o actualizare de Windows înainte de atac, care bloca accesul prin EternalBlue, dar combinarea celor două softuri le-a permis hackerilor să dezvolte un malware aproape imposibil de oprit.
    NotPetya îşi luase numele de la un alt program maliţios, Petya, care funcţiona pe acelaşi sistem. Cei de la Sandworm nu aveau însă intenţia de a da înapoi accesul: orice încercare de a plăti pentru răscumpărarea datelor era inutilă.

    Lansarea NotPetya a fost un act clar de terorism cibernetic, unul cu efecte mult mai grave decât anticipaseră, probabil, creatorii săi. În câteva ore de la apariţia sa, codul s-a răspândit în toată Ucraina şi în mii de alte calculatoare din lumea întreagă. A blocat activitatea a sute de multinaţionale precum Maersk, TNT Express, gigantul farmaceutic Merck sau compania franceză de construcţii Saint-Gobain. Malware-ul a ajuns chiar şi înapoi în Rusia, afectând compania petrolieră de stat Rosneft. Fiecare incident a generat costuri de milioane de dolari.

    Pagubele totale s-au ridicat la peste 10 miliarde de dolari, potrivit unui calcul al Casei Albe confirmat de reprezentanţi ai Departamentului de Securitate Internă.

    Pentru a înţelege amploarea atacului cu NotPetya, este utilă o comparaţie cu WannaCry. Sute de mii de terminale din companii şi instituţii publice din întreaga lume au fost lovite în luna mai 2017 de ameninţarea WannaCry, care folosea o vulnerabilitate prezentă în majoritatea versiunilor sistemului de operare Windows. Atacatorii au exploatat aceeaşi vulnerabilitate (EternalBlue) care ar fi fost folosită în scopuri de spionaj de către agenţii guvernamentale pentru a livra victimelor diverse ameninţări informatice. Incidentul a fost mult mai puternic mediatizat, deşi pagubele totale au fost de aproximativ 4-5 miliarde de dolari.

    „Deşi nu vorbim de pierderi de vieţi, NotPetya a fost echivalentul folosirii unei bombe nucleare pentru a obţine o mică victorie tactică“, a spus Tom Bossert, expert în securitate cibernetică şi care ocupa, la momentul atacului, funcţia de consilier al preşedintelui american Donald Trump.
    Ucraina a fost aproape complet paralizată de atac: NotPetya a lovit patru spitale, şase furnizori de energie electrică, două aeroporturi, 22 de bănci, ATM-uri, sisteme de plată cu cardul şi majoritatea agenţiilor guvernamentale. „Sistemul de stat era mort“, a descris incidentul Volodimir Omelyan, ministrul ucrainean pentru infrastructură.

    Potrivit unor oficiali din Ucraina, 10% din toate calculatoarele din ţară au fost afectate de NotPetya.Ca urmare a incidentului, oficiali din SUA şi Marea Britanie au anunţat că vor emite o alertă în legătură cu aceste atacuri cibernetice, considerându-le parte a unei campanii de spionaj care în viitor ar putea fi folosită pentru operaţiuni ofensive. „Atunci când observăm astfel de activităţi cibernetice nocive, indiferent că vin din partea Kremlinului ori a altor entităţi statale negative, le respingem“, a declarat Rob Joyce, coordonatorul pentru securitate cibernetică al preşedinţiei SUA. Guvernele celor două ţări le-au cerut victimelor atacurilor să semnaleze orice activitate dăunătoare, pentru a se înţelege mai bine impactul campaniei cibernetice.

    Încă „nu avem o perspectivă completă asupra scopului atacurilor cibernetice“, a explicat Jeanette Manfra, un oficial din cadrul Departamentului pentru Securitatea Internă. „Ar putea fi poziţionate softuri pentru a fi folosite în perioade tensionate“, a atras atenţia şi Ciaran Martin, directorul Centrului Naţional pentru Securitate Cubernetică al Marii Britanii, explicând că au fost vizate „milioane de computere“. Acesta a mai explicat că autorităţile monitorizează de un an aceste activităţi, subliniind că este vorba de o campanie amplă, care poate afecta „sisteme precum cele ale marilor companii ori birouri private“. Experţii în antivirus sunt de părere că cel puţin 2.000 de atacuri au fost lansate împotriva reţelelor guvernului ucrainean şi companiilor din Ucraina.

    Theresa May l-a acuzat chiar pe preşedintele rus Vladimir Putin, la finalul anului trecut, că ar încerca să provoace un conflict între statele din Occident prin ingerinţele în alegerile electorale, prin diseminarea de informaţii false şi prin războiul cibernetic.
    Ruşii au negat însă că ar avea vreo responsabilitate pentru atacul NotPetya, argumentând că inclusiv instituţii din Rusia au fost afectate. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia neagă categoric acuzaţiile oficialilor britanici privind responsabilitatea armatei ruse în atacul cibernetic. În cadrul unei conferinţe telefonice cu reporterii, Peskov a afirmat că acuzaţiile sunt nefondate şi fac parte dintr-o campanie „rusofobă“ condusă în unele state occidentale. „Condamnăm astfel de acuzaţii, le considerăm nefondate, ele fiind parte din campania bazată pe ura faţă de Rusia“, a mai spus el.

    La o săptămână după primul incident, poliţia din Ucraina a ajuns la Linkos Group; autorităţile găsiseră ceea ce căutau, şi anume serverele care au servit drept „pacient zero“ în atacul orchestrat de Sandworm.

    A trecut mai bine de un an de la incidentul NotPetya, dar experţii în securitate cibernetică nu au ajuns la un consens în ceea ce priveşte codul maliţios şi adevăratele intenţii ale hackerilor. Firma de securitate ISSP, din Kiev, a înaintat teoria conform căreia NotPetya nu a fost lansat cu scopul de a distruge date, ci cu acela de a şterge urme. Hackerii ar fi avut acces la informaţii din mii de calculatoare câteva luni bune, iar lansarea malware-ului a reprezentat ocazia perfectă de a şterge orice dovadă în acest sens.

    Toţi cei care au studiat NotPetya sunt însă de acord cu un lucru: astfel de incidente ar putea avea loc din nou, şi la o scară mai mare. Corporaţiile globale au devenit interconectate, iar schimbul de informaţii este aproape imposibil de protejat.

  • BREAKING Erdogan acuză Consultatul Arabiei saudite de CRIMĂ premeditată: Uciderea jurnalistului saudit a fost planificată cu câteva zile în avans

    El a spus că Turcia are dovezi clare că Khashoggi a fost ucis într-o crimă premeditată şi “sălbatică” la consulatul saudit de la Istanbul din 2 octombrie.

    De asemenea, el a cerut ca suspecţii să fie judecaţi în Istanbul.

    El a cerut Arabiei Saudite să furnizeze răspunsuri despre locul în care se află corpul lui Khashoggi şi cine a ordonat operaţiunea.

    Erdoğan a făcut un rezumat al mişcărilor lui Khashoggi în ziua în care a dispărut şi a spus că echipa “care a planificat şi a executat crima” a fost informată despre vizita la consulat cu o zi înainte.a declarat că două echipe saudite au fost implicate în crimă, iar o echipă de nouă persoane, inclusiv generali, a zburat din Arabia Saudită, relatează The Guardian.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Elev de clasa întâi, STRÂNS de gât de învăţător până a rămas fără aer

    Învăţătorul este acuzat că a strâns de gât un elev din clasa I, până când copilul ar fi rămas fără aer.

    Incidentul a avut loc joi, iar părinţii elevului au făcut o plângere la Poliţie împotriva dascălului.

    “Am înregistrat o sesizare şi poliţiştii fac cercetări într-un dosar penal pentru purtare abuzivă”, a declarat, pentru MEDIAFAX, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Botoşani, Alexandra Dascălu.

    În acest caz a fost declanşată o anchetă şi de către Inspectoratul Şcolar Botoşani, bărbatul fiind acuzat că şi în trecut ar fi agresat alţi elevi.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Doi bărbaţi au fost reţinuţi pentru agresarea unor jandarmi la mitingul din 10 august

    Cei doi au agresat jandarmii prezenţi în Piaţa Victoriei pe data de 10 august, susţin procurorii.

    Mnaifestanţii urmează să fie prezentaţi instanţei cu propunere de arestare preventivă.

    Joi dimineaţă, poliţia Capitalei informa că procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 au făcut mai multe percheziţii la domiciliul unor protestatari acuzaţi că la mitingul din 10 august au lovit jandarmii.Pe 5 octombrie, magistraţii Judecătoriei Sectorului 1 au decis arestarea preventivă a altui protestatar, care ar fi lovit cu piciorul un jandarm.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministrul Şova, acuzaţii după greva transportatorilor: Este un boicot organizat. Nu admit competiţia, folosesc maşini necorespunzătoare şi circulă cu mai multe persoane

    „Ceea ce se întâmplă astăzi este un boicot organizat, care vizează menţinerea unor monopoluri în piaţa de transport interjudeţean de pasageri din România. Conceptul de grevă nu este aplicabil unor asociaţii de transportatori”, a declarat ministrul Lucian Şova, care spune că asociaţiile trasportatorilor au şi vor avea ocazia să dezbată cu oficialii ministerului orice subiect care vizează domeniul lor de activitate.

    „În ultimii 15 ani, niciun transportator altul decât cel care a ocupat primul şi foarte probabil acum 15 ani, un traseu de la Bucureşti la Urziceni, niciun alt transportator nu ar putea astăzi să efectueze curse pe acest traseu şi în viziunea celor care combat proiectul pe care l-am propus, acest lucru nici nu ar trebui să se petreacă vreodată”, a spus Şova.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • BREAKING NEWS: Doi dintre cei mai cunoscuţi oameni de televiziune din România, puşi sub acuzare pentru deţinere şi consum de droguri! Decizia extremă luată imediat de celebra prezentatoare

    Conform Libertatea, care citează surse judiciare, cei doi au fost prinşi având asupra lor ţigări artizanale din cannabis pe 11 august, în a doua zi a festivalului Summer Well. Deşi Claudiu Popa, tatăl copilului Emmei Zeicescu, a negat iniţial informaţia, procurorii au decis că cei doi trebuie să se prezinte în faţa unui judecător pentru a da explicaţii: „Declar acum că nu posed, nu comercializez, nu trafichez, nu cumpăr şi nu vând, nu consum substanţe interzise de lege. Avocatul meu, la începutul acestei săptămâni, a început demersul cu privire la orice fel de tentativă de a fi calomniat sau imaginea mea să fie denigrată. Asta s-a întâmplat tot luni, din partea avocatului meu. Declar acum că nu aş accepta nicio clipă ca instituţia la care lucrez să fie târâtă în mizerie şi nici familia mea”, spunea, în august, prezentatorul Realitatea TV.

    Potrivit articolului 4 din Legea 143/2000, pedeapsa maximă pentru deţinerea drogurilor de risc în vederea consumului ajunge la doi ani de închisoare, dar, cel mai probabil, cei doi se vor alege cu o amendă sau ar putea fi obligaţi să facă ore de muncă în folosul comunităţii. Conform ultimului raport al Agenţiei Naţionale Antidrog, cannabisul este de departe cel mai consumat drog în România, urmat de cocaină, LSD, ecstasy, ciuperci halucinogene şi heroină.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Procurorii cer închisoare pe viaţă pentru Magdalena Şerban, autoarea crimei de la metrou

    „Noi apreciem că a acţionat cu intenţie, a prevăzut urmările. Vă solicităm să aveţi în vedere criteriile generale. A săvârşit acţiunile contra vieţii într-o modalitate extrem de gravă din care rezultă ferocitatea şi cruzimea inculpatei. Pe latura penală, noi solicităm pedeapsa în detenţie de 10 ani pentru tentativă de omor. Pentru omor, solicităm condamnare detenţine pe viaţă şi pedepse accesorii”, a spus procurorul în faţa magistraţilor Tribunalului Bucureşti.

    La rândul său, în ultimul cuvânt din proces, Magdalena Şerban a spus în faţa instanţei că şi pentru ea a fost o traumă tragedia de la metrou şi că încă este şocată.

    „Regret faptele comise şi luaţi în calcul boala de care sufăr. Am fost la ospiciu şi în Spania. Aş vrea ca tot ce plătesc să fie cu factură (referitor la daune morale cerute, n.r.), pentru că eu sunt gestionară. Şi acum sunt şocată de ce s-a întâmplat. Şi sufăr foarte mult, şi pentru mine este o traumă”, a spus Magdalena Şerban.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Comisie: Acuzaţii de evaziune fiscală scapă de urmărirea penală, dacă achită prejudiciul plus 20%/ Teodorovici: Este o primă măsură

    „ În cazul săvârşirii unei infracţiuni de evaziune fiscală prevăzute la art 8 şi 9, dacă, în cursul judecăţii până la terminarea cercetării judecătoreşti, inculpatul va acoperi integral prejudiciul produs prin comiterea faptei, majorat cu 20% din baza de calcul, la care se adaugă dobânzile şi penalităţile, instanţa va dispune, o singură dată, pedeapsa amenzii penale”, se arată în raportul adoptat marţi de Comisia juridică a Camerei Deputaţilor.

    În forma adoptată de Senat, majorarea era prevăzută cu 50%.

    De asemenea, un alt amendament adus formei din Senat, prevede că instanţa poate să decidă termenul pentru acoperirea sumelor prevăzute, respectiv de la unu la trei ani. În forma adoptată de Senat, timpul acordat acoperirii sumei era de trei ani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro