BusinessMagazin

Tag: active

  • Frica de o criză economică accentuată îi impinge pe membrii unui club exclusivist de miliardari americani cu sute de investitori să ia o decizie importantă pentru prevenirea problemelor financiare

    Un grup de investitori multimilionari din SUA stochează numerar la niveluri fără precedent, pe fondul incertitudinilor apărute în mediul economic în urma răspândirii pandemiei de COVID-19, scrie Bloomberg.

    Tiger 21, un club din care fac parte mai mult de 800 de investitori, a raportat joia aceasta că depozitele de numerar ale membrilor săi au crescut până la 19% din valoarea totală a activelor, după ce, la debutul pandemiei, valoarea acestora crescuse până la 12%.

    Aproape un sfert din investitorii din Tiger 21 se aşteaptă ca actuala criză să continue până la sfârşitul lunii iunie 2021. „Este o schimbare extraordinară – statistic, este cea mai mare şi mai rapidă schimbare în alocarea activelor pe care Tiger 21 a văzut-o”, a declarat Michael Sonnenfeldt, preşedintele clubului, ai cărui participanţi au de obicei active în valoare de peste 100 de milioane de dolari.

    Cu aproape 180.000 de decese cauzate de coronavirus, SUA este printre cele mai afectate naţiuni şi în trimestrul doi a îndurat cea mai gravă recesiune din istorie, iar economiştii avertizează că aceasta se va prelungi dacă parlamentarii nu reuşesc să ofere încă 1 trilion de dolari la fondurile de ajutor în această toamnă.

  • COVID-19 ia cu asalt un judeţ din România, cu nouă focare active de coronavirus

    Nouă focare de Covid-19 sunt active, miercuri, în judeţul Prahova, cu un total de 218 persoane infectate.

    Cele mai multe focare active sunt înregistrate în centre medico-sociale.

    „Conform DSP Prahova, în prezent, 9 focare sunt declarate active, cu un total de 218 persoane. Trei sunt la agenţi economici, unul în cadrul unui department al unei instituţii publice, patru la centre medico-sociale destinate îngrijirii persoanelor adulte (două dintre ele sunt în subordinea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului, două sunt private) şi unul la un centru de plasament minori (în subordinea DGASPC)”, se arată într-un comunicat al Prefecturii Prahova.

    Potrivit acestuia, în judeţ au fost înregistrate în ultimele 24 de ore 65 de noi cazuri de îmbolnăvire.
    De la începutul epidemiei şi până în prezent, în Prahova, 3.899 de persoane au fost confirmate ca fiind infectate cu virusul SARS-CoV-2, iar 134 au murit.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro
     

  • ​În România sunt 125 de focare active la societăţi comerciale, iar 229 sunt în cadrul unor instituţii de stat

    ​În România, în acest moment, sunt 354 de focare de coronavirus active la nivel naţional, potrivit datelor oferite de Centrul Naţional de Coordonare şi Conducere a Intervenţiei (CNCCI), la solicitarea ZF.

    Dintre acestea, 125 sunt înregistrate în rândul agenţilor economici, societăţi comerciale, cum ar fi de exemplu fabrici, uzine. Astfel, o tremie dintre focarele de Covid 19 din ţară sunt în cadrul unor companii.

    Restul de 229 de focare sunt în cadrul instituţiilor de stat, spitale, centre de bătrâni.

    Numărul de focare creşte semnificativ de la o săptămână la alta. Săptămâna trecută, secretarul de stat al MAI Raed Arafat, înainta cifra de 300 de focare active la nivel national.

    „Cea mai afectată zonă administrativ-teritorială, cu focare înregistrate în rândul agenţilor economici este Bucureştiul cu 11 focare, urmată de Braşov cu 9 focare”, au mai transmis reprezentanţii CNCCI, o structură înfiinţată la nivel naţional şi judeţean, în cadrul Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă din Ministerul Afacerilor Interne.

    ZF a scris în iulie despre faptul că răspândirea necontrolată a virusului Covid-19 afectează puternic dome­niul producţiei în Româ­nia, fabricile loca­le devenind rând pe rând adevărate focare de infecţie, cu zeci de angajaţi în izolare sau chiar şi spitalizaţi.

    De la abatoare cum a fost cazul Smithfield, la producători cum ar fi Arctic din Găeşti, Kandia din Bucureşti, producători de componente auto, fabrici de confecţii, liderul pieţei de curierat Fan Courier, toate aceste companii s-au confruntat cu angajaţi care au avut coronavirus, oprind pentru o perioadă de câteva zile producţia pentru a dezinfecta spaţiul de lucru.

  • Centrele de asistenţă socială din Vâlcea, focare de COVID-19

    Au fost confirmate peste 200 de cazuri de infectare în centrele pentru bătrâni şi pentru persoane cu dizabilităţi din judeţul Vâlcea. În total, sunt cinci focare active în judeţ.

    Centrul Zătreni este cel mai afectat, cu 109 de cazuri pozitive.

    Printre bolnavi, se numără şi personalul medical şi cel de asistenţă.

    Şi centrele Bistriţa şi Lungeşti au foarte multe persoane infectate, 64, respectiv 21.

    Urmează centrul Nicolae Bălcescu, cu nouă cazuri şi cel de recuperare şi reabilitare Băbeni, cu 10 cazuri pozitive.

    De la începutul pandemiei, 607 de oameni au fost confirmaţi cu coronavirus în Vâlcea

  • ​Hidroelectrica are undă verde de la statul român pentru a depune oferta de achiziţie a CEZ România

    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică şi cea mai profitabilă companie de stat din România, a primit joi aprobarea statului român, în calitate de acţionar majoritar, pentru a depune oferta angajanta de achiziţie a activelor CEZ din România, în ceea ce ar putea fi una dintre cele mai mari tranzacţii din energie din ultimii ani şi în urma căreia Hidroelectrica şi-ar putea diversifica sursele folosite pentru producţia de energie. 

    “Cu majoritatea voturilor deţinute de acţionari, aprobă întocmirea şi depunerea unei oferte angajante a Hidroelectrica, singura pentru perimetrul tranzacţiei sau în consorţiu, la termenul solicitat de CEZ, în cadrul procesului de vânzare a grupului CEZ România, condiţionată de aprobarea ulterioară a acesteia de către Adunarea Generală a Acţionarilor”, este decizia luată joi la AGA Hidroelectrica. Fondul Proprietatea nu s-a prezentat astăzi la AGA, arată documentul din convocator.

    De asemenea, Hidroelectrica a primit aprobare şi pentru a se împrumuta în scopul achiziţiei de participaţii, în vederea diversificării portofoliului.  

    Săptămâna aceasta, Fondul Proprietatea, acţionar cu 20% al Hidroelectrica, spunea că achiziţia CEZ nu ar fi una oportună, întrucât ar putea afecta procesul de listare al Hidroelectrica şi evaluarea potenţială a companiei.

    La începutul lunii iunie, Electrica (EL), companie la care statul are 48,8% a anunţat că intenţionează ca în consorţiu cu Hidroelectrica şi Societatea de Administrare a Participaţiilor în Energie (SAPE) să achiziţioneze active ale CEZ România.
     
    CEZ vrea să iasă din România pentru a se concentra pe dezvoltarea în Cehia a unor centrale nucleare.
     
    Grupul din energie CEZ, controlat în proporţie de 70% de statul ceh, îşi va vinde operaţiunile din România, Turcia şi Polonia. Cehii sunt prezenţi pe piaţa românească din 2005, când au preluat distribuţia de energie electrică Electrica Oltenia SA.
     
    CEZ deţine în România şi cel mai mare parc eolian pe uscat din Europa, în zona Dobrogea, la Fântanele, Cogealac şi Gradina, o investiţie de 1,1 miliarde de euro. Cele 240 de turbine eoliene deţinute de grupul CEZ au fost puse în funcţiune la sfârşitul anului 2012, la patru ani de la debutul lucrărilor.
     
    La jumătatea lunii iunie, Hidroelectrica a primit aprobarea acţionarilor pentru proiectul de investiţii cerut de Ministerul Energiei pentru relansarea economiei după Covid-19. Cei doi acţionari au aprobat ieri un proiect de investiţii de 26 de miliarde de lei pentru următorii cinci ani care prevede de asemenea şi diversificarea obiectului de activitate al Hidroelectrica, respectiv pe lângă producţia de energie hidroelectrică şi producţia eoliană.
     
    Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie electrică din România, a încheiat T1/2020 cu afaceri de 848 milioane de lei, în scădere cu 14,3% faţă de aceeaşi perioadă din 2019, şi cu un profit net de 430 milioane de lei, minus 13,6%, potrivit raportului trimestrial al Fondului Proprietatea, acţionar minoritar.

     

     

  • Cui îi este frică de taxa pe avere?

    Bernie Sanders, fost candidat la preşedinţia SUA, se autodescrie ca socialist democrat. Printre măsurile extreme propuse de el se numără taxarea celor mai bogaţi americani. Elizabeth Warren, de asemenea fostă candidată la preşedinţia SUA, a propus şi ea impozitarea capitalului miliardarilor, dar îmbrăţişează fără rezerve şi piaţa liberă. Jamie Dimon, executivul puternicei bănci americane JPMorgan Chase, a descris-o pe Warren ca fiind un politician care-i „denigrează pe oamenii de succes”.

    Şi Sanders, şi Warren au renunţat în cele din urmă la candidatură în această primăvară, având rezultate prea slabe. Dar între timp s-a stârnit furtuna economică produsă de pandemia de COVID-19, s-a instalat o recesiune soră cu marea depresiune economică, milioane de americani au rămas în doar câteva săptămâni fără loc de muncă, acutizând o inegalitate a distribuirii avuţiei ţării care schimbase deja radical peisajul politic al Americii. Au venit apoi cele mai mari proteste sociale din ultimii 50 de ani, care s-au răspândit rapid în alte ţări, inclusiv din Europa.

    Odată cu aceste probleme au revenit în forţă dezbaterile privind introducerea taxei pe averile celor mai bogaţi. Ar fi o soluţie pentru diminuarea inegalităţilor. Dar şi pentru susţinerea guvernului în faţa cheltuielilor uriaşe pe care le implică lupta contra şocurilor economice cauzate de pandemie. La fel de în forţă a revenit şi opoziţia. Pe Dimon îl cunoaşte toată lumea. Dar despre el cu greu se poate spune că este un „om de succes”. „În principiu, există doar cinci modalităţi de a acumula un miliard de dolari şi niciuna dintre ele nu are de-a face cu succesul pe o piaţă cu adevărat liberă”, după cum scrie în The Guardian Robert Reich, economist, profesor şi comentator american.

    Prima modalitate este exploatarea unui monopol, spune el. Jamie Dimon are o avere de1,6 miliarde de dolari. Strânsă nu pentru că a reuşit sub capitalismul pieţei libere. În 2008, guvernul american a salvat JPMorgan şi alte patru bănci mari de pe Wall Street, considerându-le „prea mari pentru a putea fi lăsate să se prăbuşească”. Această salvare este în realitate o poliţă de asigurare ascunsă, încă în vigoare, cu o valoare pentru marile bănci estimată la 83 miliarde de dolari pe an. Dacă JP Morgan nu ar fi atât de mare şi, prin urmare, i s-ar permite să falimenteze, averea lui Dimon ar valora cu mult sub
    1,6 miliarde de dolari.

    Există însă prin opoziţia faţă de taxa pe avere şi nume care nu se învârt neapărat prin lumea miliardarilor. Emma Agyemang de la Financial Times, care a remarcat că puţine soluţii de înmulţire a veniturilor bugetare stârnesc mai multă agitaţie ca taxa pe avere, a încercat să-i scoată pe aceşti oameni la lumină. Când FT a organizat o sesiune de întrebări şi răspunsuri pentru cititori în privinţa taxei, aşteptările erau să apară sentimente puternice. N-a fost aşa, dar reacţia a fost totuşi surprinzătoare: au existat peste 300 de comentarii la întrebarea „Cum ar funcţiona o taxă pe avere?”. Acesta este cel mai mare număr de răspunsuri primit în oricare dintre sesiunile live interactive de întrebări şi răspunsuri organizate până atunci de FT. Munca a fost solicitantă pentru specialistul jurnalului, dar acesta a aflat multe din discuţii. În primul rând, majoritatea cititorilor FT nu sunt în favoarea impozitului pe avere.

    Acest lucru este în contrast cu un sondaj recent realizat de YouGov, care a pus întrebări la 1.682 de adulţi din Marea Britanie şi a constatat că 61% dintre ei ar aproba o taxă pe avere pentru cei cu active mai mari de 750.000 lire sterline. Într-un sens, acest lucru nu este surprinzător, spune Agyemang. Majoritatea cititorilor FT sunt semnificativ mai bogaţi decât adultul mediu din Marea Britanie. Sau, după cum a spus un cititor cu sarcasm: 

    „Majoritatea persoanelor care au spus că susţin un impozit pe avere nu ar fi cei care ar plăti din banii lor. Sunt întotdeauna mai uşor de folosit banii altor oameni.“
    Să însemne acest lucru că sentimentul puternic antiimpozit exprimat în comentarii se reduce la interesul de a evita plata şi mai multor impozite? Categoric. Cu toate acestea, chiar şi atunci când această motivaţie a fost exprimată, ea a fost adesea însoţită de alte opinii. „Impozitul pe venit, NIC –„contribuţii de asigurări naţionale”, TVA, taxa pe combustibil, acciza pe bere, taxa de timbru, impozitul pe câştiguri de capital, lista poate continua. Toate aceste impozite există şi sunt plătite; de ce sunteţi atât de dornici să daţi şi mai mult din banii dumneavoastră Marii Britanii pentru salariile a 200.000 de funcţionari publici pentru gestionarea unor lanţuri de aprovizionare care nici măcar nu pot duce echipamentele medicale de protecţie dintr-un depozit la un spital?”, a întrebat un cititor. Câţiva comentatori au spus că ei cred că atât oamenii, cât şi guvernele au „responsabilitatea de a economisi pentru zile negre” şi că o taxă pe avere ar „pedepsi” persoanele care au economisit şi le-ar descuraja să facă rezerve pentru viitor. Este vorba despre oameni „care şi-au găsit un rost în viaţa şi care nu reprezintă o povară pentru public”, a spus o persoană.

    O minoritate importantă s-a opus ideii. Ei au susţinut că averea nu este întotdeauna creată sau câştigată prin muncă şi economisire, ci uneori prin moştenire sau câştiguri neimpozitate. „Banii care creează active nu au fost neapărat impozitaţi ca venituri, dimpotrivă”, arată un cititor.
    „Cea mai mare parte din avuţia din sud-est se datorează faptului că boomerii au cumpărat proprietăţi în urmă cu 20-30 de ani şi nu au făcut nimic de valoare economică pentru a crea acel activ valoros.” „Cei mai săraci sunt taxaţi în mod disproporţionat, taxele reprezintă cea mai mare parte din averea lor”, a scris o altă persoană. „În schimb, la cei mai bogaţi, în timp ce ca număr absolut contribuţia este mai mare, procentul din averea lor care se duce la guvern este mult mai mic. Prin urmare, impactul pe care impozitele îl au asupra celor bogaţi este mult mai mic. Acest lucru nu este nici corect, nici durabil.”
    Aceşti cititori spun, în general, că ar fi dispuşi să plătească mai mult – fie ca impozit pe avere, fie prin creşterea ratelor la câştigurile de capital sau prin impozitul pe moştenire. Unii o văd ca pe un argument moral. „Impozitul este, de asemenea, o funcţie a unei societăţi morale, astfel încât cei care o duc mai bine oferă o plasă de siguranţă pentru cei ce nu se pot descurca în perioadele grele”, arată un răspuns. Această confruntare politică între cei care cred într-un stat mic, cu funcţii şi impozite limitate, şi cei care cred într-un stat intervenţionist care oferă o plasă de siguranţă cuprinzătoare este responsabilă pentru o mare parte din energia din discuţiile din jurul impozitelor pe avere. Un comentator a pus punctul pe i când a scris: „Există o întrebare culturală imensă la care trebuie găsit răspuns. Marea Britanie este cea mai de dreapta ţară din Europa din punct de vedere economic. Este puţin probabil să devenim Franţa”. Aceste valori culturale sau economice ar putea explica de ce ideea impozitului pe avere nu a avut niciodată multă tracţiune în Marea Britanie, deşi este colectat în patru ţări europene – Norvegia, Spania, Belgia şi Elveţia. Însă în Marea Britanie, ideea că valorile pot fi schimbate în favoarea impozitelor mai mari este responsabilă pentru o mare parte din frica evidentă în comentariile formulate în sesiunea de întrebări şi răspunsuri a FT. În faţa unui guvern conservator care a adoptat cel mai mare program de susţinere fiscală pe timp de pace şi a condus o extindere masivă a datoriei publice, oamenii înstăriţi sunt nesiguri de ceea ce înseamnă aceasta pentru viitorul ţării şi al activelor lor. Cititorii au mai spus că pandemia a pus accentul pe inegalitatea economică înfricoşătoare dintre tineri şi bătrâni – o problemă care nu mai poate fi ignorată. „Este despre faptul că pentru a proteja baby boomerii înstăriţi, care sunt deja ieşiţi la pensie, tinerii săraci în active a trebuit să sufere. O taxă pe averea celor care deţin proprietăţi scumpe ar fi o modalitate bună de a repara acest dezechilibru”, a spus un cititor. O temă înrudită din comentarii este despre cum un impozit pe avere ar putea fi conceput pentru a limita evaziunea, luându-i în considerare şi pe cei care deţin active valoroase, dar au bani puţini. Franţa lui Emmanuel Macron, considerat preşedintele bogaţilor, a eliminat parţial taxa pe avere în 2017 deoarece a generat venituri reduse. Acestea sunt doar câteva dintre problemele care ar trebui să fie rezolvate înainte de introducerea unui astfel de impozit. Este puţin probabil ca miniştrii să elaboreze planuri pentru acest lucru, deoarece acestea se vor încadra cu cerinţele zilnice ale unei crize economice şi de sănătate. În Marea Britanie, există un consens din ce în ce mai mare între politicieni, economişti şi experţi fiscali – precum şi printre cititorii FT – că şansele pe termen lung ca bogatului să i se ceară să plătească mai mult s-au redus dramatic. În Franţa, însă, Macron dă semne că ia în considerare reintroducerea impozitului pe avere.

  • Ford prezintă utilitarele Transit proiectate pentru a transporta în condiţii de off-road

    Ford a completat gama modelelor de utilitare Transit cu noile versiuni de echipare Trail şi Active, puternice şi potrivite pentru rulare în off-road. Acestea sunt disponibile pentru gama de vehicule comerciale Transit şi Tourneo.

    Noile versiuni Transit Trail şi Transit Custom Trail au fost concepute special pentru a funcţiona în medii de lucru mai dure, beneficiind de un nivel al tracţiunii îmbunătăţit cu ajutorul unui nou diferenţial mecanic cu alunecare limitată (mLSD) pentru modelele Transit şi Transit Custom cu tracţiune faţă, şi pentru modelul Transit cu Tracţiune Integrală Inteligentă.

    Modernizările unice aduse la exterior şi interior asigură un plus de confort şi de performanţă modelelor Transit Trail şi Transit Custom Trail, fără a compromite nivelul de ergonomie.

    Noua variantă de echipare Active, disponibilă pentru Transit Custom şi Tourneo Custom este potrivită pentru cei cu un stil de viaţă aventuros, beneficiind de ornamente suplimentare şi de un diferenţial mecanic cu alunecare limitată (mLSD), pentru o tracţiune îmbunătăţită pe suprafeţe cu aderenţă scăzută. Design-ul exterior inspirat din lumea SUV-urilor adaugă un plus de atractivitate şi ergonomie.

    „Modelele Active şi Trail demonstrează cât de versatilă şi capabilă poate fi gama Transit”, a declarat Hans Schep, director general, Vehicule Comerciale, Ford Europa. „De la firme care operează pe drumuri accidentate până la familii care îşi doresc un vehicul la fel de aventuros ca ei, există un Transit potrivit pentru fiecare.”

    Versiunea de echipare Active va fi extinsă ulterior în 2020, urmând a fi introdusă pe Transit Connect şi Tourneo Connect. Mai multe detalii vor fi oferite în apropierea datei de lansare.

    Varianta de echipare Trail prezintă ornamente de design de culoare neagră, montate în zona barelor de protecţie din faţă şi spate şi a panourilor laterale. Etichetele negru mat supradimensionate cu inscripţia „Ford” întruchipează spiritul acestor vehicule, fiind completat de jante unice din aliaj de 16 inch şi sigle cu inscripţia „Trail” pe portierele faţă. De asemenea, Transit Custom poate fi echipat şi cu şine de acoperiş şi cu trepte laterale, pentru o mai mare versatilitate.

    Dezvoltat în parteneriat cu inginerii de la Quaife, specializaţi în sisteme de propulsie, mLSD transferă automat cuplul motorului, în condiţii de aderenţă scăzută, la roata cu cea mai mare tracţiune, permiţând ca Transit Trail şi Transit Custom Trail să abordeze mai confortabil drumurile neasfaltate, drumurile cu pietriş sau pe cele accidentate. Sistemul de Control Electronic al Stabilităţii vehiculului a fost, de asemenea, recalibrat pentru a se armoniza cu mLSD. Aceeaşi tehnologie a fost utilizată anterior pentru a îmbunătăţi caracteristicile de tracţiune şi conducere a maşinilor Ford Performance Focus RS, Fiesta ST şi Focus ST, şi nu are impact asupra emisiilor de CO2 sau asupra consumului de combustibil.

  • Care este viitorul pieţei joburilor pentru corporatişti?

    Nu au intrat în şomaj tehnic, iar mulţi dintre ei au avut opţiunea de a lucra de acasă. Totuşi, angajaţii din multinaţionalele active pe piaţa locală nu sunt nici ei feriţi de efectele pandemiei. Cum se reflectă acestea asupra lor?

    La întrebarea cum arată acum piaţa muncii pentru angajaţii din marile corporaţii, Oana Botolan Datki, SEE managing partner al companiei cu activităţi în sectorul resurselor umane CTeam Human Capital, are un răspuns scurt şi cuprinzător: incertă.

    Piaţa muncii din România a fost lovită puternic de pandemia de COVID-19. În nici trei luni de când autorităţile au decretat stare de urgenţă, circa 430.000 de angajaţi aveau contractele de muncă încetate, adică fie au fost concediaţi, fie contractele lor nu au mai fost prelungite, conform datelor de la Ministerul Muncii.

    Mai mult, rata şomajului a crescut în luna aprilie la 4,8%, atingând nivelul maxim din septembrie 2017, pe fondul deteriorării climatului din piaţa forţei de muncă, în contextul incidenţei pandemiei şi consecinţelor acestui şoc, potrivit statisticilor de la Institutul Naţional de Statistică (INS).

    Efectele pandemiei se reflectă însă şi asupra corporatiştilor, angajaţilor din marile companii active pe piaţa locală, mai ales prin scăderi salariale sau chiar concedieri, spun specialiştii de pe piaţa muncii.  

    „În această perioadă este foarte evident că absolut toate businessurile şi deci toate locurile de muncă sunt puse sub semnul întrebării, indiferent de dimensiunea companiei şi de brandul acesteia. Chiar dacă proiectele la care lucrăm funcţionează, chiar dacă corporaţia are scăderi de business nesemnificative sau inexistente, psihologic toţi angajaţii au în această perioadă senzaţia de incertitudine generică”, a explicat Oana Botolan Datki.

    Specialistul în resurse umane spune că toate companiile au redus costurile în această perioadă, chiar dacă nu au fost afectate de pandemie. Astfel, această incertitudine are un efect de presiune psihică asupra angajaţilor.

    Siguranţa, noul criteriu de selecţie a angajatorului

    „Citim despre recesiune globală, despre milioane de joburi dispărute, despre oameni din alte companii mari care şi-au pierdut jobul, despre industrii care scad major, toate companiile au redus costuri chiar dacă încă nu au fost afectate – deci efectul este unul de presiune psihică dată de incertitudine. În situaţia căutării unui nou job şi schimbării locului de muncă în această perioadă, cresc în însemnătate criteriile de siguranţă la care se uită oamenii şi pe care le cântăresc la angajare”, crede Oana Botolan Datki. 


    În acest caz, avantajul corporaţiei rămâne în seriozitatea aplicării unor proceduri şi politici corecte, chiar în cazul restructurărilor şi deciziilor de tăiere de orice fel.
    „Aş vrea să spun că este o realitate în toate companiile şi aici nu vorbesc de respectarea legilor, ci de aplicarea unor comunicări pertinente, din timp, de fonduri pentru ajutorul celor disponibilizaţi, de echipe dedicate – undeva la regiune sau grup dacă nu local, care gândesc niste paşi coerenţi şi care să arate grija pentru oameni. Aş vrea să pot spune asta, dar desigur că nu se poate generaliza nimic niciodată, cu atât mai mult în această perioadă de incertitudine”, adaugă Oana Botolan Datki. În ceea ce priveşte evoluţia salariilor în acest an, doar companiile care planificaseră deja creşteri salariale înainte de pandemie vor ridica nivelul salarial al angajaţilor, pe când ceilalţi au decis să îngheţe salariile, să amâne plata bonusurilor salariale sau chiar să le reducă.
    „În acest moment, conform studiului realizat de CTeam Human Capital în această primăvară, deciziile companiilor de a acorda creşteri salariale, dacă acestea erau planificate în perioada ianuarie-martie, au fost de a le acorda în aceleaşi condiţii – aproximativ 30% dintre companii au acordat creşteri salariale în T1 şi doar 20% au anunţat că vor îngheţa salariile. În privinţa bonusurilor de performanţă, acestea au fost plătite de peste 60% dintre organizaţii tot în T1, iar bonusurile de vânzări au fost plătite de 50% dintre companii. Restul companiilor au luat decizia de a amâna plata bonusurilor pentru a doua jumătate a anului sau de a reduce valoarea acestora”, spune reprezentanta CTeam Human Capital.
    În companiile din cele mai afectate industrii, pandemia deja a dus la scăderi salariale, dar sunt corporaţii şi în România unde toţi angajaţii au avut scăderi de salarii în contextul pandemiei.
    „În anumite companii – mai ales marile companii aeriene în primă fază – la nivel global s-au luat decizii de scădere a salariilor pentru echipele de board, de la tăieri de 10% până la unele de 25% sau chiar 30%. Este foarte probabil ca o parte din aceste decizii să fie din solidaritate cu restul angajaţilor, aşa cum fac şi şefi de stat din alte ţări, dar sunt corporaţii şi în România unde toţi angajaţii au avut scăderi de salarii în contextul pandemiei. Ce este evident este că nu vor mai fi creşteri salariale atât de spectaculoase anul acesta, şi în toamnă sau la începutul anului viitor vom putea vedea dacă, statistic, au scăzut sau crescut salariile faţă de 2019”, explică Oana Botolan Datki. Reprezentanta CTeam Human Capital spune că încă se fac angajări în companii, în ciuda efectelor financiare pe care pandemia de COVID-19 le are asupra mediului de afaceri local, însă angajările sunt în volume mai mici şi pentru proiectele care se dezvoltă în această perioadă sau pentru înlocuiri.


    „Da, se fac angajări, pentru posturi diverse, de la IT la servicii, la suport sau customer service, dar în volume mai mici şi pentru proiectele care se dezvoltă în această perioadă sau pentru înlocuiri. Sunt şi companii în care toate angajările sunt îngheţate, depinde foarte mult de domeniul de activitate.”
    Sorina Faier, managing partner în cadrul companiei de executive search Elite Searchers, susţine şi ea că piaţa muncii este acum într-o situaţie de incertitudine.
    „Piaţa muncii este în continuare învăluită în incertitudine. Chiar şi industriile care nu au fost afectate planifică atent şi pun în funcţiune managementul crizei. Aproximativ 70% dintre angajaţii din corporaţii s-au întors la birou, iar 30% încă lucrează de acasă. Cei care s-au întors la birou au un program uşor schimbat sau decalat pentru a lua contact cu cât mai puţine persoane. În ceea ce priveşte mediul de lucru, aproximativ 60% dintre întâlniri se desfăşoară în continuare online”, spune ea.

     

    Scăderile salariale nu îi ocolesc nici pe manageri

    În funcţie de industrie, vor exista cu siguranţă şi scăderi salariale şi la nivel de top management, afirmă specialistul în resurse umane. „Ele vor fi cuprinse între 25% şi 40%. Industria automotive este, din păcate, unul dintre sectoarele cele mai afectate. De asemenea, HoReCa şi turismul au de suferit, dar şi transporturile şi serviciile juridice sau partea de închirieri din real estate, organizări de evenimente, producţie de mobilier şi textile. Spre deosebire de criza anterioară, construcţiile nu au fost momentan afectate, iar salariile au rămas în mare parte la acelaşi nivel”, explică Sorina Faier.


    Anterior, ea declara că multe companii din domenii afectate de pandemie, precum servicii, real estate, transport, anumite sectoare din producţie, agribusiness, oil & gas au scăzut salariile cu până la 50%. De asemenea, multe dintre firmele de avocatură, pe lângă restructurări, au scăzut salariile cu 25%-60% celor rămaşi. Dacă un CFO câştiga înainte de criză în medie 5.000 euro net, acum, dacă lucrează într-un domeniu afectat, poate câştiga şi 2.500 euro net, spunea Sorina Faier.
    „Din datele noastre, în cel mai fericit caz salariile vor rămâne aceleaşi în industriile care nu au fost afectate. Bonusurile vor dispărea în mare parte, însă există şi domenii care sunt mai norocoase. Spre exemplu, în IT, banking şi la rolurile pe vânzări se acordă în continuare bonusuri”, a adăugat ea.
    Se mai fac angajări şi în această perioadă, însă mult mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, spune Sorina Faier, dând exemplu de domenii precum IT, retail food, curierat, retail online şi producţia alimentară.

    Reprezentanta Elite Searchers spunea anterior că situaţia de criză creată de pandemia de COVID-19 nu a ocolit nici firmele de executive search. Dacă înainte de criză compania avea cam 20 de roluri pe lună, din care 70% top şi middle manageri şi 30% recrutare de specialişti, în timpul situaţiei de urgenţă cererile s-au înjumătăţit.
    „Am avut 50% cereri pentru top şi middle manageri, 35% reprezentând înlocuiri şi 15% poziţii noi deschise, iar 50% solicitări pentru specialişti, preponderent din domeniul IT, engineering sau roluri de specialişti financiari seniori. Headhuntingul şi recrutarea au devenit mult mai dificile pentru noi deoarece candidaţii sunt foarte reticenţi la o schimbare acum, considerând orice mişcare un risc, iar angajatorii sunt mult mai pretenţioşi şi atenţi în alegerea candidaţilor, procesele şi deciziile lor durând în medie cu 20% mai mult decât în mod normal”, explica Faier.
    Pe lângă aşteptatele scăderi de salariu sau de bonusuri, expertul în resurse umane spune că în piaţă se vorbeşte tot mai des despre concedieri.


    Între concedieri şi angajări, în funcţie de domeniu

    „Din nefericire, auzim tot mai des despre concedieri. Industria automotive este fruntaşă, urmată de turism, producători din industria aeronautică, HoReCa, transport. Sectorul petrol şi gaze este, de asemenea, unul foarte afectat”, explica Faier.
    De altfel, în industria auto se pare că problemele au început din 2019, de dinaintea debutului pandemiei de COVID-19. Cinci mari producători de componente auto din România, Autoliv România, Lear Corporation România, Yazaki România, Faurecia România şi Adient Automotive România, au avut, cumulat, cu 4.869 mai puţini angajaţi în anul 2019 decât în anul precedent, conform datelor publice de la Ministerul Finanţelor, centralizate de Ziarul Financiar. Dimensiunea restructurărilor ar putea fi chiar mai mare pentru că mulţi producători mari nu au publicat încă bilanţul pe 2019.


    Raluca Peneş, HR manager al companiei de outsourcing de salarizare şi administrare de personal, recrutare şi muncă temporară Smartree, spune că marile corporaţii s-au adaptat mai uşor la lucrul de acasă, chiar dacă pentru toată lumea trecerea de la lucrul de la birou la cel de acasă a fost făcută aproape peste noapte.
    „Cel puţin până în momentul de faţă, marile multinaţionale au ales varianta de a lucra preponderent de acasă până la toamnă sau cel mai probabil până la finalul acestui an, multe dintre aceste companii trimiţând chiar informări oficiale angajaţilor în acest sens. Chiar dacă pentru toată lumea, angajaţi şi companii, efectele crizei sanitare au impus schimbări peste noapte în modalitatea de lucru, marile corporaţii s-au adaptat mai uşor la acest mod de lucru şi prin prisma faptului că aveau deja implementate proceduri pentru munca remote, tool-uri de comunicare şi colaborare a echipelor, iar angajaţii erau familiarizaţi cu sistemul de lucru în cloud”, spune Raluca Peneş.


    Cu toate acestea, chiar şi corporaţiile mari au fost afectate de această criză. 

    „Dacă în cazul lor aparent vorbim despre o oarecare normalitate în această perioadă, acest lucru nu înseamnă că nu sunt afectate. Poate nu în aceeaşi proporţie ca şi companiile mai mici, de tip antreprenoriat, însă cu siguranţă şi acest tip de businessuri au în vedere optimizarea costurilor şi reevaluarea proiectelor aflate în desfăşurare, dar puse pe hold la începutul lunii martie, focusul fiind în perioada următoare în zona de siguranţă şi continuitate a operaţiunilor”, explică specialistul în resurse umane.
    Raluca Peneş spune că în piaţă se observă cazuri de scăderi de 20% – 25% şi chiar 50% în cazul salariilor din top management. „Fără a generaliza situaţia la nivelul întregii pieţe, din datele pe care le deţinem, în această perioadă, am observat cazuri de diminuări salariale în rândul executivilor din companii. Procentele au fost diferite de la companie la companie, variind în general între 20% şi 25%, iar în unele situaţii s-au înregistrat şi scăderi de 50% în cazul salariilor din top management. Aceste procente s-au aplicat diferenţiat pentru top şi middle management şi în multe dintre cazurile aduse în discuţie este vorba despre o perioadă limitată, de aproximativ trei luni”, explică ea. Pentru restul angajaţilor din aceste companii s-a optat mai degrabă pentru soluţii alternative de tipul reducerea programului de lucru de la cinci la patru zile sau concediu fără plată pentru câteva zile pe lună, afirmă specialistul. „Domeniile din care provin aceste companii sunt extrem de variate, de la zona medicală, şi anume laboratoare de analiză, până la materiale de construcţii, oil & gas, producţie, produse de consum sau cele destinate locuinţei.”
    Ea afirmă că multinaţionalele au făcut angajări constant, chiar de la începutul crizei sanitare, în special în domeniul serviciilor de tip suport, unde se poate lucra foarte uşor inclusiv în mod remote, sau operatori call center.
    „Angajări s-au făcut în mod constant, încă de la începutul crizei sanitare, în special în cazul multinaţionalelor din zona retail alimentar, adică bunuri şi produse esenţiale. Aceşti angajatori aveau deja o fluctuaţie mare de personal şi un deficit chiar şi înainte de apariţia crizei. Dacă ne referim la segmentul office, proiectele de recrutare de personal, de volum, sunt în special cele din domeniul serviciilor de tip suport, unde se poate lucra foarte uşor inclusiv în mod remote, sau operatori call center, în special pe profilurile cu limbi străine”, explică Raluca Peneş.
    Dintre domeniile care au fost afectate şi unde s-a trecut parţial şi la disponibilizări sunt domeniul producţiei industriale, cel automotive sau domeniul materialelor de construcţii, spune specialistul în resurse umane.
    „Sunt domenii care au fost impactate din mai multe considerente: o dată prin prisma restricţiilor care au afectat parţial operaţiunile acestor companii, forţându-le chiar să îşi întreruptă total activitatea în unele cazuri, iar ulterior din cauza scăderii cererii pentru bunurile produse. Pentru segmentul multinaţionalelor cu activitate de birouri, nu avem semnale din piaţă în momentul actual cum că situaţia este de aşa natură încât să necesite restrângerea personalului existent. Dimpotrivă, businessurile cu puternică componentă tehnologică, automatizări, digital, gaming online, pot vedea chiar oportunităţi de creştere acum, pe noi segmente, ceea ce va determina şi un necesar suplimentar de personal”, afirmă reprezentanta Smartree.
    Activitatea de angajare în România se prăbuşeşte din cauza crizei coronavirusului pentru trimestrul al treilea al anului 2020, însă angajatorii se aşteaptă să revină la nivelul de angajare de dinainte de pandemie până anul viitor, conform unui sondaj Manpower Group privind perspectivele angajării de forţă de muncă.
    Astfel, pentru perioada iulie – septembrie 2020, 15% dintre angajatori prognozează o creştere a numărului total de angajaţi, 22% prognozează o scădere şi 52% nu prevăd nicio schimbare.
    Circa 59% dintre angajatori au spus că activitatea le-a fost suspendată sau oprită din cauza COVID-19. Aproximativ 63% dintre angajatori se aşteaptă să revină la nivelul de angajare pre-COVID-19 până în luna aprilie a anului viitor.


    Normalitatea în recrutare, aşteptată abia în 2021

    „În România, 63% dintre angajatori se aşteaptă să revină la nivelul de angajare pre-COVID-19 până în aprilie anul viitor. Angajatorii ştiu că revenirea va fi graduală, impactul încă se resimte şi planurile de angajare sunt în consecinţă – dar acest lucru va fi crucial pentru redresarea economiei. Pe termen lung sperăm că după această criză vom avea un viitor al lumii muncii mai flexibil, mai virtual, mai încrezător şi care să permită oamenilor să îmbine mai bine munca şi activităţile de acasă“, spunea Nuno Gameiro, director regional Europa de Sud-Est al ManpowerGroup.
    În patru dintre cele şapte sectoare, perspectivele de angajare sunt cele mai slabe raportate vreodată – sectoarele finanţe şi servicii de afaceri, alte servicii, hoteluri şi restaurante şi comerţ cu ridicata şi cu amănuntul, conform studiului citat.
    Studiul ManpowerGroup privind perspectivele angajării de forţă de muncă pentru cel de-al treilea trimestru al anului 2020 a fost realizat prin intervievarea unui eşantion reprezentativ de 426 de angajatori din România, parte dintr-un panel de peste peste 34.000 de angajatori din 43 de ţări şi teritorii.
    Compania de recrutare Gi Group susţine că piaţa locală a muncii trece printr-o criză similară cu cea din 2008 în care a dispărut echilibrul dintre joburile disponibile şi candidaţi.
    „Din păcate, COVID-19 a afectat şi domeniul nostru de activitate. Exact precum în 2008 balanţa joburi disponibile – candidaţi s-a răsturnat. Dacă până la starea de urgenţă România era o piaţă lipsită de forţă de muncă (şomaj foarte mic), acum cred că problema va fi identificarea unui loc de muncă“, au spus reprezentanţii Gi Group pentru ZF. Informaţiile au fost oferite de companie într-un chestionar trimis de Ziarul Financiar pentru realizarea Anuarului de Business al României – Cei mai mari jucători din economie, 2020. Industria de muncă temporară din România a suferit o scădere de 30% a cifrei de afaceri totale, din cauza pandemiei de COVID-19, apreciază reprezentanţii Gi Group.
    Mai mult, circa 19% dintre respondenţii unui studiu derulat de compania multinaţională de cercetare de piaţă Ipsos au spus că
    şi-au pierdut locurile de muncă în această perioadă, 16% au spus că au fost trimişi în şomaj tehnic, 14% nu lucrau înainte de pandemie şi nu lucrează nici acum, iar 27% din ei au spus că nu s-a schimbat nimic la locul de muncă pe fondul pandemiei de COVID-19.
    Cei care şi-au pierdut locurile de muncă sunt cu precădere persoane cu vârsta cuprinsă între 45 şi 54 de ani (27%), din mediul rural (24%) sau oraşe cu o populaţie între 50.000 şi 200.000 de locuitori, cu o educaţie primară (44%) sau medie (27%).
    Dintre angajaţii chestionaţi, aproximativ 50% au spus că lucrează de acasă, iar 38% au spus că continuă să meargă la serviciu. Angajaţii din producţie au continuat să meargă la locul de muncă într-o mai mare măsură decât cei din celelalte domenii, circa 60%. Angajaţii din servicii au fost cei care au lucrat în cea mai mare măsură de acasă  – 58%.  
    Studiul Ipsos a fost realizat în parteneriat cu platformele Hipo, Bestjobs, eJobs si Undelucram, s-a desfăşurat în perioada
    11-17 mai şi a avut un eşantion de 4.221 de respondenţi.

  • Revenirile de pe piaţa de capital au adus 3,3 miliarde de lei în fondurile de pensii Pilon 2 doar în luna mai. Activele totale a urcat la 64 de miliarde de lei, maximum istoric

    Cele şapte fonduri de pensii private Pilon II, alimentate cu contribuţiile a 7,5 milioane de salariaţi, au încheiat luna mai din 2020 cu active totale de 64,6 miliarde de lei, în creştere cu 3,3 miliarde de lei faţă de luna precedentă, arată cele mai recente date ale Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF).

    Aceasta este cea mai ridicată valoare a activelor nete de la înfiinţarea sistemului de pensii private în România, adică din anul 2008 încoace, iar dinamica lunară de 4,5% în luna mai este determinată în mare parte de revenirile de pe pieţele de capital, dar şi de viramentele trimise de salariaţii români către aceste fonduri.

    Astfel, în totalul activelor, cea mai mare pondere ca investiţii rămâne cea în titluri de stat, 64,5%, iar cea în acţiuni de 19,5% a urcat cu un punct procentual.

    Ca valoare, investiţia Pilonului 2 în acţiuni, cea mai mare parte la Bursa de la Bucureşti este la finele lunii mai de 12,6 miliarde lei în creştere de la 11,6 miliarde de lei în luna precedentă. În luna mai, indicele principal BET al bursei româneşti s-a apreciat cu 9%.

    Pe de altă parte, depozitele bancare ale fondurilor de pensii Pilon 2 s-au redus de la 5,5% la 4,8% pe parcursul lunii mai, arată datele ASF.

    Viitorii pensionari ai Ro­mâniei, adică acei salariaţi care în prezent contribuie cu 3,75% din venitul brut lunar pentru administrarea privată a economiilor pentru bătrâneţe, au ajuns să controleze 18% din Banca Transilvania, respectiv o investiţie de 2,4 miliarde de lei la cea mai mare instituţie de credit din România, potrivit calculelor realizate în exclusivitate de Ziarul Financiar.

    De asemenea, cei 7,4 milioane de viitori pensionari care în fiecare lună virează în medie 710 milioane de lei către fondurile de pensii private Pilon II au ajuns la participaţii semnificative şi la alte societăţi din prima ligă bursieră de la Bucureşti, precum 24% din MedLife, liderul serviciilor medicale private, dar şi alte câte 20% din Fondul Proprietatea şi din Electrica, 17% din Transelectrica, 16% din Transgaz şi 8% din OMV Petrom, cea mai mare companie listată la Bursa de la Bucureşti.

  • SURPRIZĂ! Răsturnare de poziţii în sistemul bancar: Pe ce loc a ajuns ING

    ING Bank, sucursala din România a grupului olandez cu acelaşi nume, şi-a continuat ascensiunea în topul celor mai mari bănci de pe piaţa românească după active făcând rocada cu Raiffeisen Bank şi urcând în 2019 pe locul 5, după ce în 2017 avansase pe locul şase, depăşind CEC Bank.

    Banca, prezentă pe piaţa românească de 25 de ani, a mizat în această perioadă pe creştere organică şi pe digitalizare.

    ING Bank România a raportat pentru 2019 active de 9,27 mld. euro, echivalentul a 44,3 mld. lei la cursul de 4,7793 lei/euro de la finele anului trecut, potrivit datelor transmise de bancă la solicitarea ZF.

    Activele ING Bank România au făcut în 2019 un salt de aproape 16%, faţă de nivelul comunicat de bancă pentru 2018, de circa 8 mld. euro.

    Comparativ, Raiffeisen Bank, care ocupase în 2018 locul 5 în top, cu active de peste 40 mld. lei, a raportat pentru 2019 active de circa 42,9 mld. lei, în creştere cu 7%.

    Profitul comunicat de ING Bank pentru 2019 este de 781 mil. lei, în creştere cu 14% faţă de câştigul obţinut de bancă în 2018.

    De la jumătatea anului 2019 Mihaela Bîtu, care lucrează la ING Bank de 25 de ani, a fost promovată devenind noul CEO al băncii, în locul polonezului Michal Szczurek care a condus ING Bank România timp de aproape 7 ani. Mihaela Bîtu a fost timp de aproximativ un deceniu director adjunct corporate al ING Bank.

    În primul trimestru (T1) din 2020 ING Bank a obţinut un profit net de 143 mil. lei, cu circa 27% sub nivelul din T1/2019, evoluţia fiind afectată de impactul crizei coronavirusului. Portofoliul de credite al ING Bank a avansat cu 11% în ultimul an, ajungând la sfârşitul lunii martie 2020 până la 28,9 mld. lei.