BusinessMagazin

Tag: achizitii

  • Retailul a atras investiţii record pentru ultimii şase ani, de peste un miliard de euro

    Nu a fost deloc un an uşor pentru micii comercianţi independenţi, care se confruntă de ani buni cu scăderea apetitului de consum şi cu presiunea concurenţei. Numărul total de magazine alimentare din România îşi va continua scăderea de la 91.000 în 2008 la 72.000 în acest an şi la 64.000 în 2018, cei mai afectaţi fiind operatorii din comerţul tradiţional, conform unui raport realizat de PwC. „Estimăm că acest trend va continua“, spune Bogdan Belciu, partener la departamentul de consultanţă pentru management din
    cadrul PwC.

    În cazul reţelelor moderne tendinţa este însă inversă: la finalul primelor trei trimestre, numărul magazinelor din retailul alimentar crescuse cu 130 de spaţii faţă de sfârşitul anului trecut, ajungând la 1.379. Cele mai dinamice au fost anul acesta reţelele Mega Image şi Profi, care au împreună aproape jumătate din numărul total de supermarketuri de pe piaţa locală. Mega Image a preluat anul acesta 19 magazine Angst, aceasta fiind cea mai importantă tranzacţie din segmentul supermarketurilor.

    Anul acesta, vânzările magazinelor moderne de proximitate au crescut cu aproape 102%, faţă de aproape 22% în Bulgaria, 8,8% în Polonia sau 1,8% în Cehia, conform datelor companiei de cercetare de piaţă PMR. Evoluţia de pe piaţa locală s-a datorat pe de o parte creşterii consumului, iar pe de altă parte extinderii lanţurilor de magazine, în total fiind inaugurate peste o sută de spaţii în retailul alimentar modern pe parcursul acestui an. Investiţiile au fost destinate şi extinderii formatelor mari: cele mai mari reţele de hipermarketuri, în funcţie de cifra de afaceri, Kaufland, Auchan şi Carrefour, care au venituri anuale de circa 15 miliarde de lei, au deschis anul acesta nu mai puţin de şase spaţii în Capitală. Cele şase noi spaţii au fost deschise în urma unor investiţii cumulate care ajung la jumătate de miliard de euro. Acest lucru aminteşte mai degrabă de euforia care a precedat criza financiară. La nivelul întregii ţări reţelele de hipermarketuri au ajuns în 2014 la 177 de spaţii.

    Plusuri au bifat şi operatorii din electro-IT pe parcursul acestui an. De pildă, aproximativ 51% dintre locuitorii din mediul urban au făcut cumpărături de Black Friday, un număr record, arată un studiu realizat de compania iSense Solutions. Evenimentul s-a extins în diverse categorii de produse, chiar dacă iniţial, în urmă cu 3-4 ani, ofertele erau axate pe produsele electronice, electrocasnice şi IT. Anul acesta, valoarea pieţei de electro-IT se plasează la circa 2 miliarde de euro, în creştere faţă de anii anteriori (1,7 mld. în 2013), dar mai puţin faţă de 2008 (2,5 mld. euro), conform datelor TEMAX.

    Un domeniu efervescent a fost cel al bricolajului în 2014. În februarie a avut loc vânzarea pe plan local a reţelei Praktiker, care a fost preluată de firma Search Chemicals, deţinută de Omer Susli. Cele 27 de magazine ale reţelei, care şi-a început activitatea pe plan local în 2002, au avut în 2012 vânzări de 142 de milioane de euro. Reţeaua de magazine de bricolaj Obi s-a desfiinţat anul acesta; nemţii de la Tengelmann s-au retras şi au închis pur şi simplu cele şapte magazine deschise de la intrarea pe piaţă, în 2008. Tot anul acesta, în vară, Leroy Merlin a preluat cele 15 spaţii ale BauMax, reţeaua ajungând astfel la 17 magazine.

    În prima jumătate a anului, vânzările cumulate realizate de Dedeman, Ambient, Brico Depot (care a cumpărat anul trecut reţeaua Bricostore), Praktiker, Leroy Merlin şi Hornbach au crescut cu 12%, conform unei analize realizate de ZF. Liderul pieţei de bricolaj, Dedeman, care este şi cel mai mare retailer român, a deschis anul acesta trei noi magazine, iar cifra de afaceri ar putea depăşi anul acesta 700 de milioane de euro.

  • Piaţa de M&A a câştigat un pic peste 10% în 2014. Tranzacţiile se apropie de 400 de milioane de euro

    Astfel, tranzacţiile efectuate s-au apropiat de 400 de milioane de euro, sumă care include doar operaţiunile a căror valoare a fost făcută publică de către părţile implicate, dar care nu ia în calcul listările la bursă, tranzacţiile imobiliare, deal-urile a căror valoare nu a fost făcută publică sau cele care sunt sub 5 milioane de euro. Dacă ar fi luate în calcul şi acestea, valoarea pieţei de fuziuni şi achiziţii ar fi mult mai mare. Datele companiei Mergermarket arată că cea mai mare tranzacţie de anul acesta este vânzarea de către Bank of Cyprus a Societăţii Companiilor Hoteliere Grand, într-un deal complex, care a cuprins 35% din acţiunile firmei, o facilitate de credit şi un împrumut subordonat.

    Pe locul doi se află preluarea de către traderul de cereale Nidera, deţinut de chinezii de la Cofco, a 51% din operatorul portuar United Shipping Agency, deţinut de antreprenorii români Cătălin Trandafir şi Mihai Felescu. Miza acestui deal a fost faptul că le asigură chinezilor ieşirea pe piaţa de export de la Marea Neagră printr-un terminal de 228.000 de tone, unul dintre cele mai mari din portul Constanţa.

    Iar pe locul trei se află un deal din sectorul financiar, preluarea de către OTP Bank a 100% din acţiunile Millennium Bank România.

    În total, Mergermarket, companie de media specializată pe sectorul financiar, a numărat 25 de deal-uri în primele 11 luni din 2014, dar în continuare sunt aşteptate noi tranzacţii pe final de an. Nu sunt incluse deal-urile din imobiliare, cele mai mari fiind cele realizate de sud-africanii de la NEPI, care au preluat Promenada Mall pentru 148 de milioane de euro, şi de dezvoltatorul imobiliar P3, controlat de fondul american de investiţii TPG şi compania canadiană Ivanhoe Cambridge, care a preluat, pentru aproximativ 120 de milioane de euro, Europolis Logistic Park. Alt deal care nu a fost prins în statisticile Mergermarket este cu 10% din acţiunile Băncii Transilvania (vândute de Bank of Cyprus) pentru 366 milioane lei

    (82,5 milioane euro). Unul dintre principalii cumpărători a fost SIF Moldova, care a devenit al doilea mare acţionar după BERD. În aceeaşi situaţie se află tranzacţiile cu pachete de acţiuni ale unor companii precum bauMax, Congaz, Urgent Curier, Eni România, Emon Electric, Blue Coffee Service, Romprest, World Class, Praktiker, Lemarco.

    2014 a adus şi o mai mare activitate a fondurilor de investiţii. Spre exemplu, Axxess Capital a preluat Nextebank şi furnizorul de soluţii IT Star Storage. Achiziţii a realizat şi Oresa Ventures, care a consolidat poziţia companiilor din portofoliu, dar a parafat şi o nouă achiziţie.

    Iar ultimele zile din 2014 ar putea să mai aducă tranzacţii precum exitul Enel, după ce italienii au scos la vânzare, în această vară, activele de distribuţie şi furnizare a energiei din România, în încercarea de a-şi reduce datoriile; este posibil ca şi omul de afaceri Ion Ţiriac să vândă şi participaţia de 45% pe care o mai deţine la UniCredit Ţiriac Bank către grupul italian UniCredit, după cum anunţa presa italiană în vară.

  • Cele mai importante momente din tehnologie în 2014

    1. În ianuarie, Google a achiziţionat Nest Labs pentru 3,2 miliarde de dolari.

    2. Facebook a cumpărat, în februarie, serviciul de mesagerie WhatsApp. Tranzacţia a fost evaluată la 19 miliarde de dolari.

    3. O altă investiţie a Facebook a fost în Oculus VR, o companie care dezvoltă dispozitive de realitate virtuală. Pentru pachetul majoritar, Zuckerberg a plătit 2 miliarde de dolari.

    4. Steve Ballmer a renunţat la postul de CEO al Microsoft în februarie, după 14 ani la conducerea companiei. În locul său a fost numit Satya Nadella, fostul şef al Bing.

    5. King Digital, compania care a produs Candy Crush Saga, s-a listat pe bursa de la New York în Martie. După prima zi de tranzacţionare acţiunile au scăzut cu aproape 16%, devenind astfel cea mai slabă lansare pe bursă a anului.

    6. Tot în Martie, Newsweek dezvăluie că fondatorul Bitcoin este Satoshi Nakamoto, de 64 de ani, din California.

    7. La sfârşitul lunii mai, Apple anunţă preluarea companiei Beats Electronics (Beats by Dre) pentru 3 miliarde de dolari.

    8. În iunie, aplicaţia de mesagerie cu un singur cuvânt Yo ajunge de la 600.000 la un milion de utilizatori în doar o săptămână.

    9. De-a lungul verii, peste 17 milioane de utilizatori ai Facebook au urcat clipuri din seria ALS Ice Bucket Challenge, inclusiv figuri cunoscute precum Bill Gates, Elon Musk, Larry Page sau Sergey Brin.

    10. În septembrie, Apple prezintă iPhone 6, iPhone 6 Plus, Apple Watch şi sistemul Apple Pay.

    11. Alibaba s-a listat pe bursă pe 19 septembrie. Oferta publică iniţială de 150 de miliarde de dolari a fost cea mai mare din istoria bursei de la New York, transformându-l pe Jack Ma în cel mai bogat om din China, cu o avere estimată la 25 de miliarde de dolari.

    12. În luna decembrie, Sony Pictures Entertainment a fost ţinta unor atacuri cibernetice repetate. Grupul de hackeri numit Gardienii Păcii a furat de pe serverele companiei mii de documente şi patru filme, dintre care trei nelansate.

  • Reinventarea produselor de lux

    “Dacă aş putea să aleg câte ceasuri îmi doresc, aş cumpăra cel puţin 20 de ceasuri din magazin, dar preferatul meu în acest moment este acest Vacheron din aur“, povesteşte Max Igor Müller, administratorul reţelei româno-elveţiene de bijuterii şi ceasuri de lux Helvetansa, în timp ce înlocuieşte modelul Vacheron Constantin de pe mâna sa cu ceasul său mai simplu, cu spate transparent ce permite vizualizarea mecanismului, marca Baume & Mercier.

    Max Igor Müller este de trei ani responsabil de activităţile companiei Helvetansa, care operează prin două magazine în Bucureşti şi o reprezentanţă în Mamaia şi care a avut venituri de 2,2 milioane de euro anul trecut. Müller şi-a asumat misiunea de a reorganiza activitatea firmei după ce anterior a lucrat timp de patru ani ca manager pentru o companie din industria modei din Hong Kong şi încă şase ani în calitate de consultant pentru compania-mamă a Helvetansa, La Boutique Suisse, fiind responsabil de managementul punctelor de distribuţie ale companiilor din Polonia, Cehia, România şi Rusia, perioadă în care a fost şi brand manager pentru mărci precum Vulcain, Pilgrim, Carl F. Bucherer, Davidoff şi Viceroy pentru Europa de Est, Orientul Mijlociu şi Rusia.

    Micile îmbinări sub forma semnului maltez ale brăţării, mişcarea fină a mecanismului şi mai ales faptul că este alcătuit în totalitate din aur roşu fac din ceasul preferat al lui Müller şi cea mai scumpă piesă din magazin, cu un preţ care se ridică la 60.000 de euro. „Mi-ar plăcea să cumpăr şi alte ceasuri, dar problema cu un astfel de hobby este că e foarte scump.“

    La fel au considerat probabil şi românii pasionaţi de ceasuri şi cu dare de mână, care, înainte de 2008, nu puneau prea multe întrebări legate de bani şi cumpărau cele mai speciale piese din magazine. Acum, chiar şi aceştia au întors foaia. „Segmentul de lux a fost extrem de afectat. Dacă în trecut am vândut piese foarte scumpe, precum ceasuri cu mecanism tourbillon ale căror preţuri ajungeau la 250.000 de euro, iar media preţurilor era de 20-25.000 de euro, după 2008 preţul pentru cele mai scumpe ceasuri a scăzut la 50-60.000 de euro, iar preţul mediu al ceasurilor vândute este de 10.000 de euro“, explică Müller schimbarea uriaşă a industriei în care activează.

    Până la izbucnirea crizei, Helvetansa vindea anual şase-opt ceasuri cu mecanism tourbillon cu un preţ mediu de 150.000 de euro anual. După 2008, nu a mai vândut niciunul. Vânzările slabe s-au reflectat în afacerile magazinelor din Bucureşti, din apropierea Pieţei Revoluţiei şi de pe Calea Victoriei, dar şi în cadrul reprezentanţei Helvetansa deschise în cadrul hotelului Vega din Mamaia. În 2009, veniturile companiei ajunseseră la 19,1 milioane de lei (aproximativ
    4,2 milioane de euro), iar în 2010 s-au înjumătăţit, pierderile companiei ajungând la 2,1 milioane de lei (cca 500.000 de euro).

    Dezechilibrul a fost principalul motiv pentru care Max Igor Müller a preluat rolul de administrator al companiei româno-elveţiene. A continuat astfel demersul început de tatăl său în urmă cu două decenii, când compania La Boutique Suisse a acceptat să livreze lui Adrian Stoican, fondatorul afacerii Helvetansa, primul lot de ceasuri elveţiene de pe piaţa autohtonă, format din mărcile Doxa şi Candino. Cumpărătorii români au fost receptivi la lux, iar Helvetansa a ajuns să importe treptat Tissot, Longines, Ebel, Hermès, IWC, Vacheron Constantin, Piaget, Cartier, Daniel Roth, ajungând să aibă un portofoliu format din 25 de branduri, la care se alătură alte câteva mărci de bijuterii: Piaget, Chaumet, Frieden, Leo Wittwer, Pilgrim sau Ti Sento.

    Ca urmare a declinului economic, fondatorul a ieşit din afacere, iar Helvetansa a fost integrată total în afacerea societăţii elveţiene La Boutique Suisse. „Greşeala noastră a fost că nu am acumulat rezerve în perioada de boom, însă am căutat soluţii pentru a ne păstra deschise uşile“, explica Müller. Cea mai dificilă decizie pe care a luat-o a fost închiderea primului magazin Helvetansa, deschis în 1996, care implica şi concedierea angajaţilor de acolo. „Nu a fost deloc uşor, dar am reuşit să echilibrăm astfel situaţia, iar perspectivele sunt mai pozitive decât în urmă cu câţiva ani“.

    Optimismul lui Müller reiese din vânzările din prezent: Helvetansa vinde între 500 şi 1.000 de ceasuri de peste 5.000 de euro anual, un rezultat încă departe de cele de dinaintea crizei, dar satisfăcător comparativ cu ce s-a întâmplat în timpul acesteia.

  • Contribuabilul, veriga slabă a economiei europene

    Ştirea a determinat pe parcursul săptămânii căderea rapidă a monedei euro faţă de dolar şi yen şi un avânt al burselor de acţiuni, cu indicele S&P 500 câştigând timp de patru zile cel mai mult din ianuarie 2013 până acum. Efectul a fost potenţat de zvonurile că, dacă economia americană încetineşte ori dacă apar turbulenţe pe pieţele financiare, Rezerva Federală a SUA ar putea decide la reuniunea de politică monetară din 28-29 octombrie să reînnoiască la rândul ei programul de stimulente monetare, prevăzut iniţial să se încheie în această lună.

    Dacă ar recurge la achiziţia de obligaţiuni corporatiste, BCE ar urma exemplul Băncii Japoniei, care a apelat la acest instrument în cadrul programului său de stimulare monetară a economiei, dar ar întâmpina aceeaşi opoziţie din partea Germaniei ca şi în cazul ideii de achiziţie a obligaţiunilor guvernamentale ale ţărilor cu probleme din zona euro, argumentul fiind acelaşi – transferarea riscurilor de la instituţiile financiare, state şi companii private spre băncile centrale, adică în cele din urmă tot spre contribuabili.

    Pe baza condiţiilor actuale de pe piaţă, JP Morgan a estimat deja că BCE ar putea cumpăra în decurs de un an obligaţiuni corporatiste în valoare de cca 50 mld. euro.

  • Aveţi ceva de vânzare? Cumpără China

     Investiţiile directe în străinătate ale Chinei au crescut cu 21,6% în primele nouă luni, la 75 mld. dolari, urmând să depăşească suma investiţiilor străine directe efectuate în ţară până la sfârşitul anului, conform lui Zhang Xiangchen, adjunct al ministrului comerţului. “China este deja o ţară exportatoare de capital şi acum este pe cale de a deveni exportator net de capital”, a adăugat Xiangchen.

    Tendinţa este susţinută de rezervele valutare impresionante, situate la 4.000 mld. dolari, precum şi de politica Beijingului de susţinere a achiziţiilor de active (companii, proprietăţi imobiliare, participaţii de capital, proiecte greenfield) în Europa, SUA, Africa sau America Latină, într-un ritm galopant, dacă ne uităm la faptul că în 2002, investiţiile chinezeşti în afară erau de numai 2,7 mld. dolari, în timp ce anul trecut ajunseseră la 108 mld. dolari. Un exemplu este inclusiv faimosul hotel Waldorf Astoria din New York, cumpărat chiar în octombrie de o firmă chinezească pentru aproape 2 mld. dolari. În acest an, totalul investiţiilor chinezeşti este aşteptat să ajungă aproape de 130 mld. dolari, peste investiţiile străine în China, estimate să fie inferioare sumei de 118 mld. dolari înregistrată anul trecut.

    Un alt factor care stimulează companiile chinezeşti să investească în străinătate este încetinirea ritmului de creştere economică, în condiţiile în care economia, după boomul creditării din ultimii cinci ani, se confruntă cu exces de investiţii şi de capacitate de producţie, fiind pe cale să consemneze cea mai redusă creştere din 1990 încoace.

    Conform ultimelor date oficiale anunţate în această săptămână, PIB a crescut cu 7,3% în T3 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, cel mai slab rezultat din ultimii cinci ani, după 7,5% în T2 şi 7,4% în T1, dar superior aşteptărilor formulate de analiştii băncilor occidentale. “În ciuda pierderii de viteză, economia a reuşit să realizeze o creştere destul de stabilă anul acesta, în condiţii de inflaţie relativ mică şi de îmbunătăţire a ocupării forţei de muncă”, a declarat Sheng Laiyun, purtător de cuvânt al Biroului Naţional de Statistică, citat de publicaţia Shanghai Daily. Ţinta oficială de creştere economică pentru 2014 este 7,5%.

  • Piaţa de fuziuni şi achiziţii din România în scădere în primul semestru din 2014

     În plus, se înregistrează o creştere semnificativă, de 35,9%, a valorii estimate a pieţei de M&A din regiune, faţă de primul semestru din 2013, generată, în primul rând, de o megatranzacţie care a avut loc pe piaţa din Cehia în primul semestru al acestui an, indică EY M&A Barometer România.

    În Europa Centrală şi de Sud-Est, majoritatea companiilor care au făcut obiectul tranzacţiilor au avut cumpărători din aceeaşi regiune geografică –  numărul acestora cumulând 51% din totalul tranzacţiilor. Tranzacţiile au fost încheiate mai ales de investitori strategici, iar cea mai atractivă industrie pentru cumpărători a fost tehnologia informaţiei (IT). În ceea ce priveşte valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat industria chimică.

    În România, majoritatea companiilor româneşti care au făcut obiectul unei tranzacţii au avut cumpărători din România – numărul acestora cumulând 66% din totalul tranzacţiilor. Barometrul evidenţiază faptul că tranzacţiile au fost dominate de investitori strategici, iar industria cea mai atractivă a fost tehnologia informaţiei (IT), în timp ce, în ceea ce priveşte valoarea, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul de energie şi minerit, cel de produse alimentare şi băuturi, şi transporturi.

    Tranzacţiile finalizate de investitorii strategici în primul trimestru din 2014 reprezintă 49% din numărul total, cu 10% mai puţin faţă de anul anterior. Ponderea investitorilor financiari a crescut la 51% din totalul celor prezenţi pe piaţă, faţă de 41% în primul semestru din 2013, subliniind o disponibilitate mai mare a fondurilor private de investiţii de a investi în România.

    În primul semestru din 2014, dintr-un total de 19 tranzacţii efectuate de investitori externi, cele mai multe investiţii au provenit, în mod egal, din Canada, Luxemburg şi Germania – fiecare cu câte 11% – în timp ce în primul trimestru al anului 2013 cei mai activi investitori externi au fost din Polonia (15%). SUA este singurul investitor cu o prezenţă constantă pe piaţa din România în ultimii doi ani, cu un nivel al investiţiilor de 5% din total, în primul trimestru din 2014, faţă de 12% anul trecut.

    Sectorul IT a fost cea mai atractivă industrie (după numărul de tranzacţii), înregistrând 9 tranzacţii în primul semestru al acestui an. Acesta a fost urmat de sectorul de media şi telecomunicaţii (cu 7 tranzacţii) şi servicii (cu 7 tranzacţii).
    În ceea ce priveşte valoarea tranzacţiilor, cele mai mari tranzacţii au vizat sectorul de energie şi minerit, urmat de transporturi şi servicii financiar-bancare.

    Consolidarea sectorului energetic a fost cea mai vizibilă tendinţă din piaţă, în care cea mai atractivă zonă pentru investiţii a fost cea a energiilor regenerabile. Astfel, parcurile de energie fotovoltaică şi microhidrocentralele au atras jumătate din numărul de tranzacţii finalizate în primul semestru din 2014.A doua tendinţă vine dinspre sectorul serviciilor financiar-bancare, marcând o consolidare a sectorului financiar, cu tranzacţii majore în domeniul bancar şi de asigurări, dar şi alte zone, inclusiv cea de leasing.

    “Piaţa românească de fuziuni şi achiziţii din prima jumătate a anului 2014 a fost dominată de tranzacţii sub pragul de 20 de milioane EUR. Chiar dacă au apărut anumite tranzacţii mari în sectorul serviciilor financiare, energiei şi materialelor de construcţii, acestea urmează să se finalizeze în 2015. Pe de altă parte, piaţa locală a tranzacţiilor de mărime medie a înregistrat semnale pozitive puternice, cu numeroase tranzacţii în sectorul TMT (tehnologie, media şi telecomunicaţii). Alte sectoare în care s-a observat o accelerare a activităţii de fuziuni şi achiziţii au fost: energie, transporturi şi serviciile financiare. În plus, am remarcat un semnal pozitiv şi din partea cumpărătorilor prin creşterea numărului de tranzacţii urmărite de către fondurile de private equity, prin noi investiţii sau achiziţii efectuate de companiile din portofoliu, dar şi o serie de tranzacţii secundare. În ceea ce priveşte vânzătorii, am observat o schimbare în activitatea antreprenorilor români, cărora EY le oferă suport în mod deosebit, aceştia devenind mult mai atenţi la realităţile pieţei.

    Drept urmare, am văzut o descreştere a aşteptărilor acestora privind evaluarea companiilor, o tendinţă în măsură să susţină în continuare activitatea de M&A în perioada următoare,” spune Florin Vasilică, partener şi lider al departamentului Servicii de asistenţă în tranzacţii, EY România.

  • Ioan Popa cumpără două unităţi de producţie de carne de pui

    “Suntem în discuţii de o jumătate de an pentru două unităţi de producţie de carne de pasăre. S-ar putea să încheiem chiar luna aceasta. Suntem în tratative avansate, în proporţie de 80-90%. Am rămas la faza ca fiecare să-şi armonizeze partea de documente, în aşa fel încât într-o lună, maxim două, să realizăm tranzacţia”, a declarat pentru MEDIAFAX Ioan Popa, directorul general şi proprietarul grupului Transavia.

    El nu a dorit să dezvăluie numele unităţilor de producţie sau valoarea tranzacţiilor şi precizează că obiectul achiziţiilor este reprezentat în principal de active, dar ar putea păstra şi din angajaţi, dacă se vor adapta regulilor companiei. Transavia va ajunge după cele două achiziţii la 2.200 – 2.300 de angajaţi, de la 1.600 în prezent. Venitul mediu al unui angajat Transavia este de 3.300 lei, incluzând salariul, transportul, tichete de masă, produse şi o masă pe zi.

    Aceste achiziţii fac parte din planul proprietarului Transavia de a ajunge la o producţie de 100.000 de tone de carne pe an.

    Ioan Popa a declarat că în urmă cu 23 de ani, când a pornit afacerea, producea într-un an cât acum în patru ore. În prezent, Transavia are o capacitate de producţie de peste 55.000 tone de carne pe an.

    Ultima achiziţie a Transavia a avut loc în 2007, când a cumpărat Avicola Braşov, unitate care reprezintă 34% din producţia totală a companiei.

    În ceea ce priveşte viitorul după creşterea capacităţii de producţie, Ioan Popa spune că are mai multe planuri şi nu exclude o creştere a exporturilor.

    “Nu excludem niciun fel de piaţă, avem mai multe planuri”, a arătat Ioan Popa.

    De altfel, producătorul a început să exporte în acest an carne proaspătă în Bulgaria, Grecia şi Croaţia. Compania mai efectuează livrări în Marea Britanie, Spania şi Franţa. Exporturile reprezintă circa 15% din afacerile companiei.

    “Am fi vrut şi în Ungaria, dar acolo sunt reguli prin care lanţurile de magazine trebuie să vândă într-o anumită proporţie doar produse locale”, a spus proprietarul Transavia.

    În ceea ce priveşte obiectivele pe care compania şi le-a propus pentru 2014, Ioan Popa arată că au fost atinse şi chiar depăşite.

    “În primele nouă luni am avut un rezultat financiar excepţional, ne-am depăşit şi cifra de afaceri pe care am targetat-o, am avut un salt spectaculos la profit, ne-am atins şi obiectivul, încă din vară, de acoperire a creditelor pe care le aveam şi sper să ne atingem şi obiectivele vizavi de achiziţii până la sfârşitul anului”, a afirmat Ioan Popa.

    Estimările pentru sfârşitul anului sunt un plus de 8-12% la cifra de afaceri şi minim 50% la profitul brut. Anul trecut, cifra de afaceri a companiei a fost de 135 milioane euro, iar profitul brut de 12,5 milioane euro. Astfel, Transavia va încheia anul în curs cu afaceri de peste 150 milioane euro şi un câştig brut de aproape 19 milioane euro.

    Compania a investit în primele nouă luni 12 milioane de euro şi ar putea ajunge la 14-15 milioane euro până la finalul anului, aproape dublu faţă de nivelul anunţat la începutul anului, de 8 milioane euro, fondurile fiind alocate pentru îndeplinirea strategiei companiei pentru următorii trei ani.

    “Investiţiile au fost realizate în dezvoltare, pe mai multe paliere. Am făcut investiţii în vederea strategiilor de viitor, pentru că am anunţat că dorim în următorii trei ani să avem o creştere semnificativă, de 70-80%, faţă de acum”, a explicat Ioan Popa.

    În 2015, planul de investiţii va depinde de finalizare achiziţiei celor două unităţi de producţie.

    Transavia deţine 15 ferme de creştere a puilor de carne, două ferme de reproducţie şi două staţii de incubaţie, o fabrică de nutreţuri combinate, două abatoare de industrializare a cărnii şi o fabrică de procesare a cărnii, precum şi ferme vegetale cu o suprafaţă totală de 10.000 de hectare.

    “Anul ăsta am mai făcut două ferme vegetale, una în Alba şi una în Cluj. (…) Am reuşit să ne asigurăm în totalitate cantitatea de cereale care ne trebuie anul viitor, la dimensiunile care le avem acum”, a menţionat proprietarul Transavia.

    În ceea ce priveşte cultivarea de soia, proiectul este în expectativă, pentru că nu funcţionează în zona în care Transavia deţine terenuri.

    “Rămânem sub rezerva că putem să achiziţionăm terenuri într-o zonă pretabilă pentru cultura de soia”, a spus Ioan Popa.

    Circa 80% din producţia Transavia este vândută prin marile reţele de magazine, iar către retaileri mici vinde doar cu plata pe loc, ca să nu aibă probleme cu recuperatul banilor.

    Transavia nu produce mărci private pentru retaileri şi nici nu intenţionează, drept pentru care producătorul nu este prezent în unele lanţuri de magazine, precum Lidl şi Mega Image.

    Întrebat în ce condiţii ar vinde afacerea, Ioan Popa spune că nu vrea să vândă.

    “Nu vând în nicio condiţie, poate doar dacă n-aş mai putea să muncesc. N-am nicio motivaţie să vând. Dacă acum mi-ar da cineva o sumă pe firmă nu ştiu ce să fac cu banii dacă nu vreau să muncesc, şi ca să o vând să fac altceva este o utopie. Oferte am primit, dar nu ne interesează”, a arătat şeful Transavia.

    De asemenea, va păstra toată activitatea integrată, pentru că fiecare verigă aduce un profit.

    Referitor la piaţa de carne de pui, Ioan Popa spune că a fost dificilă şi în stagnare în acest an.

    “Din 2009, de când a crescut TVA-ul la 24%, din datele noastre la sfârşitul anului trecut era o scădere de 20% la consumul de carne de pasăre. 2009 a fost un an de vârf de creştere. Anul ăsta preţurile au stagnat, iar în a doua parte a anului există o mare presiune pe scăderea preţurilor, care se suprapune şi pe criza din Ucraina şi faptul că multă carne care mergea în Rusia ajunge şi la noi. Asistăm la un fenomen relativ nou, se fac foarte multe importuri de carne de pui din UE de către firme care se află în insolvenţă şi care nu mai plătesc nimic la buget. Aduc carnea în România fără taxe vamale, o vând cu TVA la comercianţi, dar pentru că sunt în insolvenţă nu mai plătesc nimic statului”, explică el.

    Popa spune că ar benefică o scădere a TVA la carne atât pentru consumator, cât şi pentru producători şi pentru stat.

    “Consumatorul va consuma mai mult pentru că preţul va fi mai mic, producătorul va produce mai uşor pentru că vinde mai uşor şi statul va colecta mai mulţi bani la buget. În sectorul de panificaţie eu am spus din capul locului că nu a fost cel mai bun sector pe care l-au ales pentru reducerea TVA, pentru că foarte multă pâine se produce în brutării mici pe care nu le-au interesat subiectul TVA nici când a fost 24% şi nici când este 9%, pentru că ei oricum lucrează la negru”, a mai arătat Popa.

  • Fondul american Elliott reia achiziţiile la Fondul Proprietatea. Acţiunile au urcat la maxim istoric

    Fondul american de hedging Elliott Associates, cel mai mare acţionar al Fondului Proprietatea, a reluat achiziţiile de acţiuni la Fondul Proprietatea, după o pauză de aproape un an.

    În şedinţa de luni,15 septembrie, vehicolul de investiţii Manchester Securities Corporation, controlat de Elliott, a cumpărat un pachet de 26 milioane de acţiuni FP la un preţ de 0,882 lei/titlu. Tranzacţia se ridică la 22,9 milioane de lei.

    În şedinţa de azi, acţiunile FP au atins maximul istoric de 0,906 lei/titlu.

    Soarta viitorului mandat al Franklin Templeton la Fon­dul Proprietatea se de­cide marţi, 23 septembrie, cu doar şa­se zile înainte de ex­pi­rarea actualului mandat câştigat prin licitaţie internaţională în urmă cu patru ani.

    În noul contract de administrare, la ce­rerea fondului american Elliott, cel mai mare acţionar al FP cu peste 15% din capi­tal, au fost introduse comisioa­ne su­pli­mentare pentru Franklin Tem­ple­ton, în afară de comisionul de admi­nis­trare de bază, sub forma unei cote pro­cen­tuale din distribuţiile de cash. Însă ASF a respins în şedinţa de pe 4 august comi­sioa­nele de distribuţie de 2% din dis­tri­buţiile care se fac până la 31 octombrie 2015 şi de 1% pentru cele făcute după 1 no­iem­brie 2015. Aceste co­mi­sioane s-ar fi apli­cat distribuţiilor to­tale, cu excepţia divi­den­delor (in­clusiv răs­cumpărări de acţiuni proprii şi re­tur­nări de ca­pital social). Doar în pri­mele şapte luni din acest an, fondul a făcut dis­tri­buţii de numerar şi răscum­pă­rări de 875 milioane de lei către acţio­nari, sumă care ar fi adus un bonus su­pli­mentar de 18 milioane de lei pentru Templeton dacă ar fi fost în vigoare comisionul de 2%.

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Orange nu mai face achiziţii în România şi Belgia, dar cumpără un competitor de pe piaţa din Spania

    “Credem că suntem bine poziţionaţi pe cele mai multe pieţe pe care suntem prezenţi şi nu mai avem nevoie de alte fuziuni şi achiziţii. Spania a fost un caz special. În Belgia şi România, lucrăm pentru a ajunge la înţelegeri cu jucătorii care există deja pe piaţă, pentru a răspunde nevoii de oferte pentru telefonie fixă şi mobilă”, a declarat Stephane Richard, CEO-ul Orange.

    Richard anunţa, în septembrie anul trecut, că Orange ia în calcul consolidarea poziţiei în ţări precum Spania şi Polonia şi achiziţionarea de active în domeniul telefoniei fixe în Belgia şi România.

    Orange a înaintat o ofertă de cumpărare către compania Jazztel, aceasta fiind cea mai mare ofertă de preluare a unui competitior iniţiată de compania franceză în ultimii aproape zece ani, potrivit Bloomberg.

    Compania oferă 13 euro per acţiune Jazztel, cu 22% mai mult decât valoarea pe care titlurile Jazztel au avut-o la care închiderea bursei din Madrid în 12 septembrie, potrivit declaraţiei celor două companii.

    Realizarea tranzacţiei depinde acum de hotărârea acţionarilor Jazztel în ceea ce priveşte cedarea a cel puţin jumătate din portofoliul de acţiuni, în condiţiile în care conducerea, care deţine 15% dintre acţiuni, şi-a dat deja acordul pentru vânzare.

    În cazul acceptului acţionarilor, tranzacţia ar urma să se încheie la începutul anului viitor.

    “Orange şi Jazztel împreună este combinaţia a două poveşti de succes în Spania. Pe fondul revenirii economiei, este timpul să ne întărim prezenţa pe piaţa din Spania”, a declarat Stephane Richard, CEO-ul Orange.

    Orange este a treia mare companie din domeniul telecomunicaţiilor din Spania, după Telefonica şi Vodafone.

    Această preluare ar însemna pentru Orange câştigarea celor 1,5 milioane de abonaţi la Internet ai furnizorului Jazztel, precum şi posibilitatea de a le oferi acestora pachete de servicii integrate de cablu, Internet şi telefonie mobilă.

    Jazztel s-a extins în ultimii ani în Spania, datoriă ofertelor de Internet la preţuri mici. Ulterior, Jazztel a adăugat servicii de telefonie fixă şi mobilă, cu scopul de a câştiga o parte dintre clienţii Telefonica. Jazztel foloseşte în prezent infrastructura companiei franceze pentru a furniza serviciile de telefonie mobilă.

    Veniturile companiei au crescut în fiecare trimestru din 2008 până în prezent, iar în acest an vânzările ar putea ajunge la 1,2 miliarde de euro, de patru ori mai mult faţă de nivelul din 2007, potrivit estimărilor Bloomberg.

    Jazztel a anunţat săptămâna trecută că negociază cu TeliaSonera pentru a cumpăra subsidiara Yoigo din Spania a companiei suedeze. În contextul negocierilor cu Orange, Jazztel a întrerupt pentru moment discuţiile cu TeliaSonera.

    Ultima dată când Orange a cumpărat un competitor cu o sumă de peste 3 miliarde de euro s-a întâmplat în 2005, când grupul francez a preluat compania de telecomunicaţii spaniolă Amena, pentru 6,4 miliarde de euro, potrivit datelor Bloomberg.

    Acţiunile Jazztel au deschis în creştere cu 6,2%, marţi, pe bursa din Madrid, fiind suspendate în timpul şedinţei de luni, după ce au înregistrat un avans de până la 17%. Titlurile Orange, în schimb, au scăzut cu 1,1%, pe bursa din Paris.