Bomba a fost găsită de muncitorii în construcţii care se pregăteau să construiască o şcoală la Tower Barracks din Grafenwoehr, în apropiere de Nuremberg.
“Zona a fost evacuată pentru ca bomba să fie dezamorsată”, a declarat Susanne Bratsch, purtătoarea de cuvânt a garnizoanei americane din Bavaria.
Ea a declarat că evacuarea nu vizează întreaga bază, care găzduieşte peste 4.500 de militari şi muncitori. “Evacuarea se referă la zona definită de echipa de genişti”, a explicat ea.
Echipele de muncitori au verificat zona pentru a identifica eventuale alte dispozitive neexplodate întrucât aceasta a fost bombardată intens de Statele Unite în aprilie 1945.
Compania a anunţat într-un comunicat că 42 dintre cele 85 de zboruri intercontinentale cu plecare din Germania prevăzute joi urmau să fie anulate, o măsură ce apare după ce piloţii şi-au prelungit greva începută miercuri – vizând iniţial doar serviciile interne – până vineri.
Aproximativ 750 de zboruri interne au fost anulate miercuri, afectând aproximativ 80.000 de pasageri.
Sindicatul piloţilor Cockpit şi-a chemat miercuri membrii care operează zboruri pe distanţe mici şi medii să intre în grevă.
Este a 13-a acţiune de protest prin întreruperea muncii în ultimul an, după ce sindicatul şi patronatul nu au reuşit să ajungă la un acord cu privire la intenţia firmei de a creşte vârsta de pensionare de la 55 la 60 de ani.
Sindicatul a avertizat compania, marţi, că cei aproximativ 9.300 de membri ai organizaţiei pot susţine protestele timp de mai mulţi ani dacă va fi necesar.
Acţiunile de protest ale piloţilor, lansate în aprilie, au produs Lufthansa pierderi în valoare de aproximativ 220 de milioane de euro.
Lufthansa depune eforturi să-şi restructureze operaţiunile şi să taie costurile, din cauza competiţiei companiilor aeriene low-cost şi unor noi actori, pe piaţă, din Orientul Mijlociu.
Fraport, operatorul aeroportului din Frankfurt, a anunţat că se aşteaptă ca anul acesta numărul de pasageri care tranzitează cel mai important nod aerian din Germania să crească cu 2-3%. Anul trecut, numărul pasagerilor a crescut cu 2,6% – la 59,6 de milioane – în pofida grevelor care au avut loc începând din aprilie.
Potrivit unui comunicat al Casei Albe, Barack Obama şi Angela Merkel au purtat o discuţie telefonică pe tema “evoluţiei situaţiei din Ucraina”, unde un armistiţiu fragil este în vigoare din 15 februarie, în pofida unor incidente armate.
Cei doi lideri “au reafirmat că sancţiunile impuse Rusiei nu vor fi relaxate atât timp cât (statul rus) nu îşi va îndeplini obligaţiile care îi revin în temeiul (înţelegerilor) de la Minsk”, se arată în comunicatul Casei Albe.
Liderul de la Casa Albă şi cancelarul german “au convenit”, de asemenea, “asupra necesităţii punerii în aplicare complete şi rapide a celor trei Acordului de la Minsk, pentru a se ajunge la o soluţionare de durată şi paşnică a conflictului”.
Totodată, Obama şi Merkel au mai discutat despre “acordarea de sprijin economic Ucrainei pentru implementarea reformelor necesare”, anunţă Casa Albă.
Grupul de contact, din care fac reprezentanţi ai Moscovei, Kievului, OSCE şi lideri separatişti proruşi din estul Ucrainei, a semnat pe 12 februarie, la Minsk, o înţelegere care vizează să pună capăt conflictului ucrainean. Înţelegerea a fost negociată de către preşedinţii Rusiei Vladimir Putin, Ucrainei Petro Poroşenko, Franţei Francois Hollande şi cancelarul Germaniei Angela Merkel.
Între măsurile prevăzute în documentul final se află un armistiţiu între forţele guvernamentale ucrainene şi separatiştii proruşi din estul ţării, crearea unei zone demilitarizate de ambele părţi beligerante, retragerea armamentului greu din regiune şi un schimb de prizonieri.
Armistiţiul a intrat în vigoare la 15 februarie, dar a fost deja încălcat de către rebelii proruşi, care au preluat controlul asupra oraşului Debalţeve, un nod feroviar strategic din regiunea Doneţk, în estul Ucrainei.
Moscova este acuzată de către Kiev şi Occident că este implicată – cu armament şi personal – în actualul conflict armat din estul Ucrainei, care durează de 11 luni. Rusia neagă orice implicare.
Alianţa Blockupy susţine că activiştii intenţionează să blocheze noul sediu al BCE înaintea unei ceremonii de inaugurare a clădirii, care va avea loc miercuri, şi să perturbe ceea ce ei numesc afacerile capitaliste.
Apoximativ 10.000 de persoane sunt aşteptate la mitingul din piaţa principală din Frankfurt, Roemerberg. Organizatorii au închiriat un tren special care să aducă manifestanţii de la Berlin, iar pe alţii îi transportă cu autocarele din alte oraşe germane sau ţări europene.
Poliţia din Frankfurt susţine că majoritatea demonstranţilor sunt paşnici, dar elemente care promovează violenţa pot folosi mulţimea ca acoperire.
BCE, Comisia Europeană şi Fondul Monetar Internaţional fac parte din aşa-numita “troică” ce monitorizează respectarea condiţiilor de împrumut pentru ţările cu probleme financiare precum Grecia. Acest condiţii includ restrângerea cheltuielilor şi reducerea deficitelor, iniţiative ce ar avea ca scop reducerea datoriei dar care sunt considerate responsabile şi de rata ridicată a şomajului şi creşterea economică lentă.
Noul Guvern de stânga al Greciei acuză aceste politici pentru crearea unei “crize umanitare” ce condamnă la sărăcie pensionarii şi şomerii. Preşedintele BCE, Mario Draghi, a cerut mai multe cheltuieli din partea Guvernelor care sunt în formă financiară bună, precum Germania, un apel care a fost ignorat însă de oficiali. BCE susţine că intenţionează să fie “pe deplin operaţională”, deşi unii angajaţi ar putea lucra de acasă.
Varoufakis a negat că a arătat degetul mijlociu – “stinkefinger” în germană -, într-un gest obscen, în timpul unui discurs susţinut în Croaţia, în care a afirmat că ar fi fost mai bine ca Grecia să părăsească zona euro în 2010 decât să accepte un plan de salvare european.
“Înregistrarea video a fost trucată, fără îndoială”, a declarat el luni pentru site-ul revistei germane Der Spiegel.
Postul public german ARD, care a difuzat înregistrarea video duminică, a precizat că nu a observat “vreun semn de manipulare” a înregistrării, dar că va solicita unor experţi să verifice acest lucru.
Varoufakis a schimbat în numeroase rânduri replici dure, în special cu omologul său german Wolfgang Schaeuble, după ce Syriza (extremă stânga) a venit la putere, în ianuarie, promiţând să pună capăt austerităţii impuse Greciei şi să renegocieze prevederile planului de salvare. De asemenea, Atena a îndemnat Germania să-i plătească despăgubiri pentru ocupaţia nazistă, dar Berlinul a respins solicitarea.
“Propunerea mea a fost ca Grecia să anunţe pur şi simplu defaultul, să arate degetul Germaniei şi să spună «acum poţi să rezolvi problema singură»”, afirmă Varoufakis în înregistrarea video, ridicându-şi degetul mijlociu.
Contactat de ARD, ministrul a declarat “nu am arătat degetul niciodată”.
Ministrul de Finanţe al Bavariei Markus Soeder, care apare în înregistrare, a declarat că Varoufakis minte. “Este tot mai dificil ca domnul Varoufakis să fie acceptat ca partener serios de negocieri”, a declarat el pentru site-ul cotidianului Handelsblatt.
Un economist marxist, Varoufakis a surprins numeroase capitale europene prin abordarea sa neconvenţională, părând să pună sub semnul întrebării, în interviuri, onorarea unor angajamente pe care Grevia şi le-a asumat.
El a fost criticat, de asemenea, pentru că a apărut într-un material publicat de revista franceză Paris Match, alături de soţia sa, pe terasa unui apartament de lux din Atena cu vedere spre Acropole. Varoufakis a spus ulterior că regretă şedinţa foto, dar nu şi interviul.
Purtătorul de cuvânt al cancelarului german Angela Merkel a dezminţit săptămâna trecută că ar exista vreun “conflict personal” cu Atena. Schaeuble a declarat săptămâna trecută că nu exclude o ieşire “accidentală” a Greciei din zona euro.
Tot săptămâna trecută, Atena s-a plâns Berlinului, afirmând că Schaeuble l-ar fi insultat pe Varoufakis la o conferinţă de presă. Ministrul german a negat acuzaţiile.
Sindicatul Vereinigung Cockpit a organizat 12 greve pe termen scurt în ultimele luni, care au afectat diverse unităţi ale companiei. În centrul conflictului se află planul Lufthansa de a reduce sumele plătite piloţilor care se pensionează anticipat.
Sindicatul a anunţat greva luni noaptea, precizând că negocierile de săptămâna trecută nu au condus la niciun progres. Filialele low-cost Germanwings şi Eurowings nu vor fi afectate de grevă, au mai anunţat reprezentanţii piloţilor.
Companii aeriene naţionale, ca Lufthansa, se confruntă în ultima perioadă cu o concurenţă tot mai puternică din partea unor companii europene low-cost şi unor operatori majori din zona Golfului. În acest context, Lufthansa a anunţat că intenţionează să lanseze servicii low-cost.
În Germania trăiau, anul trecut, 8,2 milioane de străini, cel mai mare număr de la introducerea Registrului central al străinilor în 1967, a anunţat, luni, Biroul Federal de Statistică de la Wiesbaden.
Faţă de 2013 numărul străinilor a crescut cu circa 520.000, adică 6,8%. Aproape 60% dintre noii veniţi provin din statele membre UE, cea mai mare creştere din rândul cetăţenilor europeni fiind cea a numărului de români, cu 32,9% în comparaţie cu anul precedent, în timp ce numărul bulgarilor a crescut cu 24,8%.
Din afara Uniunii Europene, în Germania au ajuns foarte mulţi imigranţi din Siria: 61.300 de femei, bărbaţi şi copii, ceea ce înseamnă o creştere de 107,7%.
Cea mai mare comunitate este cea a turcilor, cu 1,53 de milioane, în scădere cu 1,5% faţă de 2013, mai ales ca urmare a faptului că unii au obţinut cetăţenia germană.
Pe poziţia a doua se află polonezii – aproximativ 674.000, urmaţi de italieni – 575.000, români – 355.000 şi greci – 329.000.
Berlinul a explicat că toate sumele datorate Greciei, în valoare de 59 mil. euro, au fost deja plătite în 1960, însă Tsipras susţine că plăţile din 1960 au acoperit doar compensaţiile pentru victime individuale, nu şi daunele structurale cauzate economiei şi infrastructurii de ocupaţia nazistă din 1941-1944, astfel încât Atena ar putea recurge la confiscarea unor active germane, pentru a rezolva problema cu forţa. Acest conflict a tensionat şi mai mult atmosfera între Grecia şi creditorii externi, în perspectiva noilor negocieri pe marginea reformelor necesare deblocării tranşei de credit de 7,2 mld. euro din pachetul de salvare de la UE-FMI-BCE. Jeroen Dijsselbloem, şeful Eurogroup, a reclamat faptul că din 20 de măsuri de reformă pe care Grecia ar fi trebuit să le prezinte creditorilor spre a obţine finanţarea, până în prezent a prezentat numai şase.
“Dacă vor da vreo lovitură Greciei, trebuie să ştie că imigranţii vor primi acte pentru a ajunge la Berlin”, a declarat Kammenos în cursul unei reuniuni a partidului său de extremă-dreapta – Grecii Independenţi.
Ministrul grec a subliniat că, dacă unii dintre refugiaţi sunt membri ai grupului terorist Stat Islamic, este vina Europei, din cauza poziţiei asumate în privinţa crizei financiare a Greciei.
În urmă cu o săptămână, adjunctul ministrului grec de Interne, Giannis Panousis, a făcut declaraţii similare.
În replică, Sindicatul poliţiei germane a sugerat excluderea Greciei din Spaţiul Schengen.
“Dacă un islamist moderat se va prezenta pentru recrutare şi îşi ascunde intenţiile, va fi greu să nu fie admis”, a explicat Christof Gramm, directorul Serviciului german de informaţii militare (MAD), potrivit Die Welt.
Christof Gramm a dat asigurări, potriviot Reuters, că în momentul de faţă nu există militari germani printre cei 600 de cetăţeni germani care participă la conflicte în Orientul Mijlociu. “Însă au fost identificaţi 20 de fosşti militari germani care au mers în zone de conflict”, a spus Gramm.
Şeful MAD intenţionează să introducă verificări stricte pentru potenţialii recruţi.
“Cei 20 de foşti militari germani care au mers în Orientul Mijlociu trebuie văzuţi în contextul celor 25.000-30.000 de candidaţi care se alătură armatei germane anual”, a declarat Ingo Gerhartz, purtătorul de cuvânt al Ministerului german al Apărării.
