BusinessMagazin

Tag: investitii

  • Economia SUA s-a contractat în primul trimestru pentru prima oară după 2011, cu 1%

     Iniţial, Departamentul pentru Comerţ a raportat luna trecută că PIB-ul a avansat cu 0,1% în primele trei luni ale acestui an, transmite MarketWatch.

    Declinul din primul trimestru a fost determinat în principal de investiţiile scăzute, în special în construcţii de locuinţe, birouri şi fabrici.

    Datele referitoare la investiţiile companiilor în construcţii au fost revizuite la un declin de 7,5%, în loc de o creştere de 0,2%. Investiţiile rezidenţiale s-au redus cu 5%.

    Creşterea stocurilor, care contribuie la PIB, a fost revizuită în sens negativ, la 49 de miliarde de dolari, de la nivelul raportat iniţial de 87,4 miliarde de dolari. În ultimele două trimestre ale anului trecut stocurile au crescut cu mai mult de 100 de miliarde de dolari, în fiecare dintre acestea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cotovelea: Mizăm pe cel puţin 500 de milioane de euro din partea UE pentru investiţii

     “Pentru investiţii ne trebuie şi buget. Evident că avem în vedere, în 2014 – 2020, Agenda Digitală pentru România, şi evident că acest sector important va fi finanţat din instrumentele structurale europene. Mizăm pe cel puţin o alocare de 500 de milioane de euro din partea Uniunii Europene la care va veni şi contribuţia noastră naţională şi vom lua în calcul foarte multe intervenţii care să stimuleze infrastructura”, a declarat, marţi, ministrul pentru Societatea Informaţională, Răzvan Cotovelea, la conferinţa internaţională “Informaţia înseamnă putere: instrumente de informare pentru consumatorii de telecom”, organizată de Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM).

    Demnitarul a afirmat că vor fi continuate mai multe proiecte, printre care l-a amintit pe cel privind introducerea internetului în bandă largă în “zonele albe” (zonele defavorizate, n.r.), proiectul Ro-Net, precizând că vor fi încurajate investiţiile întreprinzătorilor mici şi mijlocii prin acordarea de subvenţii şi finanţări europene.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Afacerile Bosch au crescut cu 18%

    “Anul 2013 a fost foarte important pentru Bosch în România, caracterizat prin dezvoltarea solidă a tuturor activităţilor. În plus, ne-am întărit semnificativ prezenţa pe piaţa românească, iar în anii următori dorim de asemenea să continuăm extinderea şi consolidarea activităţii”, a declarat Mihai Boldizar, reprezentantul grupului în România.

    Evoluţia pozitivă a vânzărilor a fost influenţată în principal de livrările către sectorul auto, cu o pondere de peste 50% din totalul rulajului.

    Bosch a inaugurat recent în comuna Jucu, judeţul Cluj, cea de-a doua fabrică de componente auto pe care o deţine în România. Compania a investit peste 70 milioane de euro în noua fabrică, cu o suprafaţă utilă de aproximativ 38.000 de metri pătraţi. Până la sfârşitul anului vor fi angajate circa 750 de persoane în noua fabrică. În prezent, unitatea are 325 de angajaţi.

    Cu acea ocazie, preşedintele Traian Băsescu declara că nu trebuie uitat sprijinul financiar pe care l-a acordat statul român investitorilor prin ajutoare de stat. “Toată lumea spune: <Uite o nouă fabrică> – Bosch a deschis la Cluj o nouă fabrică. Bosch uită întotdeauna să spună că a avut un sprijin, un ajutor de stat de circa 8 milioane de euro ca să facă investiţia. Nu există firmă străină care investeşte în România, fie că se numeşte Ford, fie că se numeşte Dacia, care să nu beneficieze de o formă sau alta de ajutor de stat, pentru că este un parteneriat între guvern şi investitorul străin în scopul creării de locuri de muncă”, a spus Traian Băsescu.

  • Al nostru, dintre noi, pentru noi: Narendra Modi

    Fost persona non grata în Marea Britanie şi fără drept de viză de intrare în SUA, state care l-au considerat instigatorul violenţelor interetnice dintre hinduşi şi musulmani, soldate cu peste 1.000 de morţi, majoritatea musulmani care au avut loc în 2002, pe când Modi conducea statul Gujarat, politicianul şi-a câştigat reputaţia de naţionalist feroce, total deosebit de cosmopoliţii din familia Gandhi. El i-a convins pe alegători cu un discurs liric, aproape religios, “pe înţelesul poporului necăjit” şi foarte acuzator la adresa corupţiei şi a stagnării economice a ţării sub guvernările Gandhi.

    Pentru moment, pieţele financiare l-au întâmpinat pe Modi cu optimism, pentru un motiv simplu: victoria BJP e atât de categorică, încât promite o stabilitate politică exemplară: Modi nu va avea nicio greutate nici să formeze guvernul, nici să conducă ţara exact aşa cum va dori. Bursa indiană a crescut, la rândul său, în aşteptarea unui guvern pe care Modi l-a anunţat ca fiind compus din tehnocraţi, specialişti şi redus numeric faţă de cele de până acum.

    Narendra Modi a promis o politică economică axată pe stimularea exporturilor, reducerea drastică a exporturilor şi promovarea investiţiilor străine, scopul final fiind întărirea monedei naţionale, rupia, văzută ca un simbol al prestigiului Indiei în lume. Vineri, 23 mai, moneda indială a atins un curs de 58,37 rupii/dolar, cel mai bun curs al ultimelor 11 luni. În acelaşi timp, o prioritate a noii guvernări ar urma să fie “aducerea înapoi în ţară a banilor negri ascunşi în băncile elveţiene, spre a fi folosiţi pentru dezvoltarea ţării”, conform unui parlamentar BJP citat de presa indiană.

    Ziarele locale evidenţiază, de asemenea, intenţia lui Modi de a promova energiile verzi, solară şi eoliană, cu scopul de a oferi energie electrică tuturor gospodăriilor din India (în prezent, cca 400 milioane de indieni nu au acces la curent electric, dintr-o populaţie totală de 1,2 miliarde). Noul premier intenţionează şi să lanseze un proiect în valoare de mai multe milioane de dolari, parţial finanţat din surse private, pentru salubrizarea, construcţia de reţele de canalizare, de reciclare a deşeurilor, de drumuri publice şi toalete publice în circa 1.000 de oraşe şi 5.000 de sate, denumit “Proiectul India Curată Mahatma Gandhi”, în cinstea aniversării a 150 de ani de la naşterea lui Mahatma Gandhi în 2019.

    Modi, 63 de ani, îşi va prelua oficial mandatul la 26 mai, într-o ceremonia grandioasă, cu peste 3.000 de invitaţi, inclusiv înalţi oficiali străini, şi la care securitatea va fi asigurată de 6.000 de membri ai forţelor de ordine.

     

  • Concurenţa din IT trece pe alt câmp de luptă. Microsoft îşi caută locul între corporaţiile care investesc în energia curată

    Marile corporaţii îşi îndreaptă atenţia, tot mai des, către furnizorii de energie regenerabilă pentru alimentarea sediilor şi a spaţiilor deţinute. Companiile investesc în energie regenerabilă pentru că acesta este următorul pas logic: acest tip de energie permite scăderea costurilor pe termen lung şi oferă protecţie împotriva volatilităţii pieţei de energie bazate pe resurse tradiţionale. Aceste investiţii permit companiilor să îşi reducă emisiile de gaze cu efect de seră şi să dovedească un bun leadership atunci când vine vorba de lupta împotriva încălzirii globale.

    Cei mai mari investitori în energie curată erau, până de curând, corporaţiile cu vechime, precum AT&T, Walmart, General Motors sau HP. Ultimii ani au adus însă investiţii majore din partea giganţilor IT precum Microsoft sau Google, iar puterea acestora de a inova pare să schimbe în tot mai mare măsură lupta pentru protecţia mediului înconjurător.

    Pentru afacerile care vor să reducă emisiile de carbon, energia regenerabilă pare alegerea naturală. Pentru ani buni însă, opţiunea mai populară a fost aceea de a cumpăra credite pentru energie regenerabilă, care sunt asociate proiectelor de dezvoltare a energiei curate. Achiziţionarea acestor credite este mult mai simplă: nu necesită semnarea unui contract pe termen lung cu un furnizor sau investiţii masive în construirea unei centrale proprii. Dar, pe măsură ce pieţele de energie eoliană şi solară cresc, fapt datorat mai ales ajutoarelor guvernamentale, costurile pentru a construi sisteme capabile să producă energie au scăzut considerabil. Conform unui raport al Lawrence Berkeley National Laboratory, preţul pentru obţinerea unui megawatt-oră a scăzut de la 70 de dolari în 2009 la doar 40 de dolari în 2012.

    Achiziţionarea creditelor verzi a fost criticată de mulţi ca o formă de a plăti pentru poluarea cauzată, în loc de a investi sumele respective în dezvoltarea unor unităţi capabile să producă energie curată.

    Începând cu 1 iulie 2012, Microsoft a adoptat o politică de neutralizare a emisiilor de carbon produse. Mai exact, corporaţia a decis să achiziţioneze energie regenerabilă pentru consum şi să eficientizeze toate operaţiunile sale la nivel global, lansând în acelaşi timp un apel către alte companii de a adopta o poziţie similară în ceea ce priveşte lupta împotriva încălzirii globale. Pe blogul său, CEO-ul companiei la acea vreme, Kevin Turner, scria: „Suntem încrezători că decizia noastră va încuraja şi alte companii, mari sau mici, să analizeze ce pot face pentru a combate această problemă importantă„.

    Una din cele mai importante decizii luate de conducerea Microsoft a fost să pună un preţ intern pe carbon; astfel, reducerea emisiilor a devenit mai mult decât un obiectiv moral, având şi implicaţii pe plan financiar.

    În 2013, folosind încasările din taxa pe carbon, Microsoft a realizat prima investiţie majoră în domeniul energiei regenerabile. Compania a semnat un contract cu o centrală eoliană din Texas pentru a prelua toată energia produsă de aceasta. Contractul, semnat pe o perioadă de 20 de ani, presupune achiziţionarea a tot ce produce centrala de 110 megawaţi. Centrala eoliană va asigura necesarul de energie pentru centrul de calcul Microsoft din San Antonio.

    „Pentru compania noastră, semnarea acestui contract reprezintă un moment important şi subliniază modul cum Microsoft luptă împotriva încălzirii globale. Aceasta este doar prima investiţie dintr-un şir despre care sperăm că va fi cât mai lung„, au declarat reprezentanţi ai companiei.

    Microsoft a investit o sumă importantă şi în construirea unei clădiri alimentate pe bază de biogaz în Cheyenne, Wyoming. Construcţia a fost gândită pentru a nu avea nevoie de alte resurse energetice decât cele pe care le poate produce.

  • Niţă despre Cuprumin: Am ambiţia să o repunem pe picioare. Anul viitor doresc să o listez la bursă

     Constantin Niţă a spus, într-o conferinţă de presă, că îşi propune ca în viitorul apropiat să revină în judeţul Alba şi să facă o vizită la compania minieră Cuprumin Abrud pentru a discuta despre planurile de redresare a acesteia, precizând că “ambiţia” sa este să o repună pe picioare, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    “Urmează ca data viitoare, în viitorul foarte apropiat, să mă opresc şi la Cuprumin Abrud, o unitate pe care iarăşi am ambiţia să o repunem pe picioare. Ea este deja pe profit şi cu siguranţă că anul acesta va încheia cu un profit mai mare. Tot profitul pe care-l va face, conform noii legi, de la 1 iulie, va fi folosit pentru retehnologizare. Deci, dorinţa noastră este să refacem această companie şi dacă lucrurile vor evolua pozitiv, anul viitor doresc să o listez la bursă. Eu sunt adeptul vânzărilor transparente pe bursă, aşa am făcut şi anul trecut pentru domeniul energiei şi am avut succes şi sper ca şi în domeniul acesta să am succes”, a spus Constantin Niţă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ponta: Guvernul aplică un plan de acţiune pentru creşterea investiţiilor companiilor americane

     “Am discutat în octombrie, la Washington, cu secretarul de stat pentru Comerţ un plan de acţiune, pe care Guvernul l-a şi finalizat şi îl implementează în această perioadă, pentru creşterea investiţiilor companiilor americane, încurajarea comerţului, a dezvoltării economice şi a colaborării între cele două ţări”, a spus Ponta.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ţinut minte. Cifrele săptămânii

    75,3 mld. euro
    datoria externă pe termen mediu şi lung la 31 martie, în scădere cu 2,1% faţă de 31 dec. 2013, în timp ce datoria externă pe termen scurt era de 17,9 mld. euro, în scădere cu 6,4%

    570 mil. euro
    investiţiile directe străine în T1, cu 30,1% mai mari decât în T1 2013, din care participaţiile la capital (inclusiv profitul reinvestit) au însumat 514 mil. euro, iar creditele intragrup 56 mil. euro

    5.929
    numărul de proceduri noi de insolvenţă deschise în T1, în scădere cu cca 14% faţă de acelaşi trimestru din 2013, conform Coface

    1,6%
    rata anuală a inflaţiei în Austria şi România în aprilie, cele mai mari pe ansamblul UE, urmate de cele din Finlanda (1,3%) şi Germania (1,1%)

    0,2%
    cu atât a scăzut producţia industrială din UE în luna martie faţă de luna precedentă, după ce crescuse în lunile anterioare cu 0,1% şi respectiv 0,3%, iar comparativ cu martie 2013 a încetinit la un ritm de 0,5% faţă de 2,2% în luna anterioară

     

     

  • Pinterest strânge alte 200 de milioane de dolari şi ajunge la o evaluare de 5 miliarde

    Investiţiile duc valoarea firmei la 5 miliarde de dolari, relatează Business Insider. “Viziunea Pinterest este de a ajuta oamenii să descopere şi să păstreze lucrurile care le plac”, a declarat Ben Silbermann, CEO şi cofondator al reţelei sociale. “Această nouă investiţie ne dă mai multe resurse pentru a îndeplini acea viziune.”

    Compania a mai strâns 200 de milioane de dolari în februarie 2013 şi 225 milioane de dolari în octombrie. În total, investiţiile în Pinterest au fost de 764 milioane de dolari.

    Săptămâna trecută, compania era evaluată la 3,8 miliarde dolari. Se estimează că Pinterest controlează 23% din traficul redirecţionat către site-urile de e-commerce.

  • MedLife a deschis o hyperclinică la Iaşi, după o investiţie de peste un milion de euro

     Noua unitate include 26 cabinete medicale, întinse pe o suprafaţă de 1.200 de metri pătraţi, şi oferă servicii de imagistică, analize de laborator, consultaţii şi investigaţii complete pentru peste 20 de specialităţi medicale. Clinica are aproximativ 100 de angajaţi.

    “În următoarele două luni, activitatea noastră în acest oraş se va extinde prin achiziţionarea unui laborator pentru analize medicale. În urma acestor investiţii estimăm că un număr de 250 de pacienţi pe zi vor apela la serviciile MedLife, urmând să deservim aproximativ jumătate din populaţia Iaşului în următorii 3 ani”, a declarat Mihai Marcu, preşedintele Consiliului de Administraţie al MedLife.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro