Tag: plati

  • A primit peste 200.000 de dolari despăgubire de la o firmă care a sunat-o de 153 de ori

     
    Araceli King, din Texas, Statele Unite, a dat în judecată compania Time Warner pentru că s-a simţit “agresată” de către telefoanele primite. Astfel, King a fost apelată de 153 de ori de către un robot telefonic al Time Warner, chiar dacă a anunţat compania că este deranjată de acest lucru.
     
    Telefoanele, după cum scriu cei de la Business Insider, nu erau nici măcar adresate femeii, ci unei persoane care deţinuse anterior. Time Warner a argumentat că nu poate fi trasă la răspundere pentru că nu ştia că numărul de telefon aparţinea unei alte persoane, însă judecătorul delegat a decis plata unor despăgubiri în valoare de 1.500 de dolari pentru fiecare apelare.
     
    Prin urmare, Time Warner Cable trebuie să-i achite femeii 229.500 de dolari. “O organizaţie responsabilă ar fi încercat să găsească persoana căutată în loc să hărţuiască pe altcineva”, a mai spus judecătorul.
  • Maşina de cusut a Europei a devenit a doua industrie exportatoare a României

    Producători români sau străini, cu zeci, sute sau chiar mii de salariaţi fiecare, şi‑au împărţit strategic harta României. „Pantofarii” s-au înghesuit în vestul ţării, în judeţe precum Bihor, pariind pe apropierea de Occident şi pe salariile mici din zonă. La polul opus, producătorii de îmbrăcăminte s-au concentrat pe estul ţării şi pe zona de sud, atraşi de forţa de muncă experimentată, de salariile mici şi de lipsa de investiţii din zonă.

    Regiunea istorică a Moldovei este „cenuşăreasă“ în materie de investiţii străine atrase în ultimele două decenii şi jumătate, având în vedere că sumele totale aduse de investitorii străini la capitalul companiilor pe care le-au înfiinţat în România au fost de două-trei ori mai mici decât cele din Transilvania şi Muntenia şi de zece ori mai mici faţă de cele din regiunea Bucureşti-Ilfov.

    În acest context, în oraşe precum Focşani sau Botoşani producţia de îmbrăcăminte este cea mai importantă industrie, fabricile de aici fiind cele care au ţinut în viaţă atât centrele urbane, cât şi satele aflate pe o rază de până la 60-100 de kilomentri. Aici, angajaţii din industria textilă aleg fie să plece în străinătate să muncească, fie să croiască şi să coasă haine pe un salariu care de multe ori nu depăşeşte pragul de 1.000 de lei net.

    „În Focşani, industria textilă este cea mai importantă. Sunt producători mici care lucrează cu clienţi mass market (şi nu pot plăti salarii mai mari – n.red.), de aceea noi trebuie să fim atenţi cu politica salarială pentru a păstra în Focşani industria aceasta”, spunea recent Bernard Cheere, CEO al Artifex, unul dintre cei mai mari producători locali de textile. Producătorul de textile Artifex realizează în Focşani haine pentru unele dintre cele mai importante branduri de modă din lume precum Hugo Boss, Massimo Dutti, Lacoste Premium sau COS.

    Artifex are peste 1.300 de salariaţi, iar peste 50% dintre aceştia locuiesc în afara Focşaniului, unii venind de la 60 de kilometri distanţă. Oficialii companiei nu dau detalii despre salariile pe care le plătesc, afirmând doar că sunt în linie cu piaţa. Salariul mediu brut în industriile de textile, îmbrăcăminte şi încălţăminte a ajuns anul trecut la 1.610 lei, fiind în continuare cu circa 30% sub media pe economie. Joburile de croitor şi cusător sunt printre cele mai prost plătite în România, alături de cele de casier în magazine şi de menajeră în HoReCa.

    Dacă fabricile mari plătesc salarii ce pot ajunge la 2.000 de lei brut, există şi companii care plătesc salariaţii cu minimul pe economie. „Salariile din industria locală de textile şi încălţăminte vor creşte, ne aliniem treptat standardelor din Europa. Nu cred că această situaţie va afecta piaţa locală, România beneficiind de două avantaje majore – poziţia geografică şi experienţa forţei de muncă”, spune Raul Poruţiu, managing director al companiei YKK România, filială a grupului japonez cu acelaşi nume. Japonezii au vân-dut anul trecut 26 de milioane de fermoare către mai mult de 400 de producători locali de textile, pantofi şi accesorii auto. România este aşezată aproape de Occident, unde îşi au sediile şi centrele de distribuţie cele mai mari companii de modă din lume. Astfel, costurile de transport sunt reduse, la fel şi timpul necesar livrării. Contextul este favorabil dat fiind şi că Asia pierde teren. „Din Asia se întorc o serie de comenzi în România. Nici nordul Africii nu mai este mirajul de acum câţiva ani. Cred astfel că majorarea salariilor nu se va reflecta în numărul de comenzi, care nu vor scădea, dar nici nu vor creşte. Va avea loc o stabilizare a pieţei”, explică Poruţiu.

    De aceeaşi părere este şi şeful Artifex, al 12-lea cel mai mare producător local de haine şi încălţăminte. El afirmă că salariile din România vor creşte, însă Artifex va rămâne aici pentru că are planuri de investiţii pe termen lung în România. Economiile vestice îşi mută fabricile, iar nordul Africii este o destinaţie pentru producţia de haine pentru zi. Europa de Est, unde România şi Bulgaria sunt cele mai mari pieţe, primeşte comenzile mai complicate, potrivit lui. El explică faptul că Ungaria şi Cehia nu mai sunt competitive în ceea ce priveşte salariile, de aceea fabricile subcontractează producători din România şi din alte ţări. Pe termen lung însă, aceasta nu este o soluţie.

  • Ce meserie trebuie să îţi alegi ca să fii sigur că ai un job bine plătit. Ce spun marii angajatori

    Iaşiul are foarte multă forţă de muncă disponibilă, dar duce lipsă de investiţii din cauza infrastructurii n La Timişoara, investiţiile au condus la o profesionalizare a forţei de muncă şi la salarii mai mari, dar piaţa muncii cere mai mulţi meseriaşi n Clujul are nevoie de mai mulţi absolvenţi de facultăţi de IT pentru a atrage noi proiecte. 

    Dacă angajatorii din Iaşi au su­fi­cient de multă forţă de muncă dis­ponibilă, dar care nu este foarte bine pregătită, iar şo­ma­jul este în continuare destul de ri­dicat, la polul opus se află Timişoara, unde numai cine nu doreşte nu are un loc de muncă. În Cluj, companiile se confruntă cu un deficit foarte mare de candidaţi în industria IT, ceea ce aduce firmele în situaţia de a refuza proiecte din lipsă de personal – acestea au fost doar câteva dintre cele mai importante declaraţii făcute în cadrul primelor trei ediţii regionale ale dezbaterilor HR Insider realizate până în prezent de ZF Corporate.

     
  • Visul european şi realitatea grecească

    Măcelarii din piaţa centrală din Atena au fost printre primii care au simţit impactul măsurilor de control al capitalului. Cu mai puţini euro în buzunar, clienţii au renunţat să mai cumpere carne. Vânzătorii de la tarabe au spus că vânzările au scăzut la jumătate faţă de nivelul normal şi se aşteaptă la timpuri şi mai grele dacă Grecia ar ieşi din zona euro.

    Majoritatea produselor din carne comercializate în Grecia provin din Franţa, astfel că achiziţiile de carne de vită, al cărei preţ este calculat în euro, în drahme, ar fi împovărătoare. „Vă rugăm, europeni, ajutaţi Grecia. Ajutaţi poporul elen“, a spus un măcelar.

    Peste drum de piaţă, un farmacist spune că o mulţime de oameni au venit să facă stocuri de medicamente, îngrijoraţi că acestea vor dispărea din farmacii. Un alt farmacist a explicat că finanţarea din partea statului a medicamentelor compensate, comercializate cu reţetă, ar putea fi redusă în curând la jumătate, sau chiar oprită.
    Spitalele greceşti riscă să se confrunte în curând cu o penurie de materiale medicale consumabile, în contextul în care băncile sunt închise şi sunt în vigoare măsuri de control al capitalurilor, rezervele de la furnizori scad, iar aceştia nu pot apela la importuri. O problemă importantă este generată de refuzul furnizorilor de produse farmaceutice de a oferi bunuri pe credit, inclusiv unor spitale mari din Atena. Astfel, numeroase spitale caută noi furnizori. „Stocurile pe care le avem în prezent le dăm spitalelor. Problema este ce se întâmplă când se termină aceste stocuri“, a explicat Pavlos Arnaoutis, liderul sindicatului furnizorilor de produse farmaceutice, adăugând că noua criză înrăutăţeşte şi mai mult o situaţie deja dificilă.

    Grecii nu fac numai stocuri de medicamente, ci au format cozi şi la supermarketuri şi fac provizii „pentru orice eventualitate“, aşa cum s-a exprimat un locuitor dintr-o suburbie a Atenei, împovărat cu patru sacoşe grele.

    Între timp, teama de haosul financiar umbreşte perspectivele sezonului turistic de vară din Grecia. „Nu există nicio îndoială că rezervările au scăzut în ultimele câteva zile“, a declarat directorul Sunvil Group, o agenţie de turism din Marea Britanie.

    Turismul a contribuit cu circa 16% la PIB-ul Greciei în 2013 şi cu 19% în 2014, potrivit datelor Consiliului Mondial pentru Călătorii şi Turism. Criza financiară, consideră analiştii, va afecta numărul de vizitatori. Euromonitor International anticipează pentru acest an o creştere de 3% a numărului sosirilor de turişti, o scădere dramatică comparativ cu avansul de 23% înregistrat în 2014.

    „Principala problemă cu care s-ar putea confrunta turiştii în Grecia este lipsa lichidităţilor“, a spus Angelo Rossini, analist la Euromonitor.

    Retragerile de numerar de la bancomate au fost limitate la 60 de euro, în cazul localnicilor. Deocamdată, tour operatorii au recomandat turiştilor să aibă numerar suficient asupra lor, chiar dacă guvernul a decis să limiteze impactul, exceptând vizitatorii de controlul capitalului. Astfel, restricţiile referitoare la retragerile de fonduri nu se aplică tranzacţiilor de la bancomate cu carduri emise în străinătate.

    Pe fondul incertitudinilor, zeci de mii de oameni au demonstrat în ultimele zile în centrul Atenei pentru a susţine guvernul şi a spune nu austerităţii promovate de creditorii ţării.

    Grecia ar mai fi avut de primit 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere financiară de 240 de miliarde de euro din partea zonei euro şi FMI care a expirat pe 30 iunie.

    Premierul  Tsipras a explicat grecilor că referendumul de pe 5 iulie are ca obiectiv prelungirea negocierilor Greciei cu creditorii săi şi nu ieşirea din zona euro şi le-a transmis că dacă se pronunţă pentru austeritate să nu se bazeze pe el pentru aplicarea acestor politici. Liderul stângii radicale Syriza s-a declarat din nou convins, în faţa miilor de susţinători din Atena, de faptul că creditorii nu doresc ieşirea Greciei din zona euro, din cauza „costului considerabil“ al unei asemenea iniţiative.

    Analişti intervievaţi de Bloomberg au avertizat că puterea de cumpărare a grecilor ar scădea cu 40% dacă Grecia ar reveni la drahmă.

    „Iniţial vor avea loc vânzări masive care vor duce la o depreciere de 30%-40% faţă de dolar. Vom înregistra noi minime record pentru drahmă“, a declarat Neil Jones, director de vânzări la Mizuho Bank în Londra.

    Jones şi analişti ai ING şi Crédit Agricole spun că ieşirea statului elen din uniunea monetară nu este scenariul lor de bază, dar că au început să analizeze care ar fi cursul drahmei în eventualitatea unui exit.

  • Cresc amenzile auto de la 1 iulie. Cât vor plăti şoferii care încalcă regulile de circulaţie

    Şoferii care încalcă regulile de circulaţie plătesc amenzi mai mari din 1 iulie, când se majorează salariul minim brut pe ţară la 1.050 de lei.

    Astfel, odată cu majorarea salariului minim brut pe ţară va creşte şi punctul de amendă.

    CU CAT CRESC AMENZILE AUTO DUPĂ MAJORAREA SALARIULUI MINIM BRUT

  • Şeful care dă angajaţilor bani sa plece in concediu. Una din condiţii este să nu muncească deloc cât sunt în vacanţă

    Bart Lorang, cofondator al unui start-up tehnologic cu sediul în Denver a introdus în 2012 conceptul de ”concediu plătit plătit”, după cum scrie Business Insider. Astfel, faţă de cele 15 zile de concediu plătit şi de sărbători legale plătite, el a decis să ofere angajaţilor săi 7.500 de dolari pentru a-şi finanţa concediul.

    Pentru a primii banii, angajaţii aveau de îndeplinit trei reguli:

    1.      Să nu îşi verifice e-mailul şi telefonul de serviciu;

    2.      Să nu muncească deloc.

    3.      Trebuie să plece neapărat într-o vacanţă, altfel nu îşi vor plăti banii.

    Programul funcţionează ”incredibil de bine”, după cum a declarat Brad McCarty, directorul de comunicare al companiei pentru publicaţia americană Washington Post.

    ”Toate companiile mari din tehnologie se concentrează pe ideea că fericirea angajaţilor trebuie să fie pe primul loc. Nu este dificil de observat ce se întâmplă când cineva se întoarce dintr-o vacanţă plătită-plătită: angajaţii sunt mai pozitivi, muncesc din greu şi se bucură să se întoarcă în mijlocul activităţii de la birou”. Lorang a declarat că această politică a companiei a îmbunătăţit operaţiunile zilnice ale afacerii.  ”Datorită acestei politici, rezultatele companiei s-au îmbuntăţit şi se vor îmbunătăţi în continuare”. 

  • Grecia este în default intern. Nimeni nu mai plăteşte nimic, iar economia este paralizată

    După ce au înlocuit drahma cu euro, grecii s-au repezit la credite, atraşi de ratele accesibile. Criza le-a spulberat visul de a ajunge la standardele de viaţă din Italia sau Spania şi mulţi dintre ei preferă acum ca pur şi simplu să nu-şi mai plătească ipotecile, deşi unii ar avea cu ce, crezând că băncile vor confisca doar vilele celor bogaţi.

    Impozitele plătite de companii în primele patru luni ale anului au plonjat cu peste 60%. Chiar guvernul preferă să nu mai dea bani furnizorilor pentru a plăti pensiile. Pensionarii care protestează în stradă sunt o forţă de temut. Spitalele de stat şi-au epuizat în luna aceasta tot bugetul pentru 2015, iar unele dintre ele sunt aprovizionate cu medicamente de către clinicile sociale.


    Mai multe pe www.zf.ro

  • Românul de 24 de ani care este plătit cu 250.000 de dolari ca să se joace pe calculator

    Tânărul de 24 de ani este cel mai bine cotat jucător român de DotA 2, fiind membru al echipei cloud9. Armand „bOne 7“ Pittner a început să se joace acum 12 ani şi se antrenează zilnic, 8-9 ore cu echipa şi alte câteva ore individual.

    Nu spune cât câştigă el, însă recunoaştea recent pentru ZF că salariul este de domeniul miilor de euro, la care se adaugă premiile care de cele mai multe ori rămân în mare parte în buzunarul jucătorilor. Este momentan un job full time, şi cei mai mulţi gameri profesionişti nu se gândesc la o reorientare.

    Citiţi mai multe despre povestea tânărului

  • Românul de 24 de ani care este plătit cu 250.000 de dolari ca să se joace pe calculator

    Tânărul de 24 de ani este cel mai bine cotat jucător român de DotA 2, fiind membru al echipei cloud9. Armand „bOne 7“ Pittner a început să se joace acum 12 ani şi se antrenează zilnic, 8-9 ore cu echipa şi alte câteva ore individual.

    Nu spune cât câştigă el, însă recunoaştea recent pentru ZF că salariul este de domeniul miilor de euro, la care se adaugă premiile care de cele mai multe ori rămân în mare parte în buzunarul jucătorilor. Este momentan un job full time, şi cei mai mulţi gameri profesionişti nu se gândesc la o reorientare.

    Citiţi mai multe despre povestea tânărului

  • Cu cât îşi plătea Dinu Patriciu piloţii care urcau la manşa avionului său de lux

    Avion personal, iaht şi vile luxoase. De toate acestea se bucura Dinu Patriciu. Om de afaceri prosper, bărbatul nu ţinea cont de bani atunci când venea vorba de confort, dar nici în ceea ce priveşte plata celor care lucrau pentru el.

    Spre exemplu, piloţii care urcau la bordul avionului său, a cărui valoare ajungea la 12 milioane de euro, primeau erau răsplătiţi regeşte de omul de afaceri decedat anul trecut în luna august.

    Ce beneficii primeau piloţii care urcau la manşa avionului de lux al lui Dinu Patriciu