BusinessMagazin

Tag: produse

  • De ce va creşte anul acesta producţia Hortifruct

    Atât producţia mare din acest an, cât şi cererea mare de piaţă de produse autohtone ne face să credem că legumele şi fructele româneşti vor avea o revenire în forţă pe piaţă. Membrii Hortifruct au reuşit în plină criză economică să implementeze cele mai noi tehnologii de combatere biologică a dăunătorilor, eliminând total insecticidele”, declară Valeria Trică, administrator Hortifruct.

    Hortifruct este o organizaţie înfiinţată în 2007 la iniţiativa celor mai importanţi producători de legume şi fructe proaspete din România. Hortifruct funcţionează ca promotor al produselor româneşti, un sprijin real pentru fiecare producător în sensul creşterii calităţii şi pentru îmbunătăţirea comercializării produselor. Un alt obiectiv al Hortifruct este promovarea în rândul producătorilor români a tehnicilor de cultivare prietenoase mediului.

    Companiile care fac parte din organizaţie sunt: Leoser SA, Berser SA, Leader International SA, Frank ’93 Prod SRL, Ostrovit SA, Lio Agro Com SRL, Ilser Oltenia SRL. Acestea deţin sere încălzite pe o suprafaţă de 170 de hectare, 2000 de hectare de podgorii şi 500 de hectare de livezi şi alte culturi de câmp.
    Fructele pe care Hortifruct le livrează pe piaţa autohtonă şi la export sunt: caisele, piersicile, strugurii, prunele, cireşele sau pepenii verzi. Producţia anuală pe acest sector se ridică la peste 10.000, plus o cantitate de 15.000 de tone de struguri de masă.

    “Ţările unde exportăm legumele şi fructele Hortifruct sunt: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, dar exporturile nu se vor opresc aici. Avem în vedere şi alte pieţe europene.

    Aproximativ 35 de procente din producţia pe acest an este deja contractată de parteneri externi, restul fiind destinată pieţei autohtone unde avem deja contracte ferme. Un argument în favoarea produselor noastre sunt condiţiile excelente de producţie, tehnicile moderne, lipsa insecticidelor din sere, respectarea legislaţiei europene privind folosirea de îngrăşăminte şi sistemele de polenizare naturală” precizează Valeria Trică.

    În 2012 cifra de afaceri pe care a atins-o Hortifruct este de peste 37 milioane de euro, 44 de procente din aceasta fiind generata de castraveţi şi de tomate.
     

  • De ce va creşte anul acesta producţia Hortifruct

    Atât producţia mare din acest an, cât şi cererea mare de piaţă de produse autohtone ne face să credem că legumele şi fructele româneşti vor avea o revenire în forţă pe piaţă. Membrii Hortifruct au reuşit în plină criză economică să implementeze cele mai noi tehnologii de combatere biologică a dăunătorilor, eliminând total insecticidele”, declară Valeria Trică, administrator Hortifruct.

    Hortifruct este o organizaţie înfiinţată în 2007 la iniţiativa celor mai importanţi producători de legume şi fructe proaspete din România. Hortifruct funcţionează ca promotor al produselor româneşti, un sprijin real pentru fiecare producător în sensul creşterii calităţii şi pentru îmbunătăţirea comercializării produselor. Un alt obiectiv al Hortifruct este promovarea în rândul producătorilor români a tehnicilor de cultivare prietenoase mediului.

    Companiile care fac parte din organizaţie sunt: Leoser SA, Berser SA, Leader International SA, Frank ’93 Prod SRL, Ostrovit SA, Lio Agro Com SRL, Ilser Oltenia SRL. Acestea deţin sere încălzite pe o suprafaţă de 170 de hectare, 2000 de hectare de podgorii şi 500 de hectare de livezi şi alte culturi de câmp.
    Fructele pe care Hortifruct le livrează pe piaţa autohtonă şi la export sunt: caisele, piersicile, strugurii, prunele, cireşele sau pepenii verzi. Producţia anuală pe acest sector se ridică la peste 10.000, plus o cantitate de 15.000 de tone de struguri de masă.

    “Ţările unde exportăm legumele şi fructele Hortifruct sunt: Austria, Bulgaria, Republica Cehă, Germania, Ungaria, Polonia, Slovacia, dar exporturile nu se vor opresc aici. Avem în vedere şi alte pieţe europene.

    Aproximativ 35 de procente din producţia pe acest an este deja contractată de parteneri externi, restul fiind destinată pieţei autohtone unde avem deja contracte ferme. Un argument în favoarea produselor noastre sunt condiţiile excelente de producţie, tehnicile moderne, lipsa insecticidelor din sere, respectarea legislaţiei europene privind folosirea de îngrăşăminte şi sistemele de polenizare naturală” precizează Valeria Trică.

    În 2012 cifra de afaceri pe care a atins-o Hortifruct este de peste 37 milioane de euro, 44 de procente din aceasta fiind generata de castraveţi şi de tomate.
     

  • Companiile retrag produse premium din Grecia, în urma importurilor paralele din România şi alte ţări

     Grecia a fost clasificată ca piaţă de categoria B de mai multe multinaţionale producătoare de bunuri de consum, pentru a face faţă importurilor paralele ale companiilor angro, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    În trecut, Grecia obişnuia să fie o piaţă de referinţă pentru promovarea ultimelor produse ale companiilor, chiar dacă nu era printre cele mai mari la nivel global.

    Companiile de distribuţie angro – dintre care unele deţin propriile lanţuri de retail – cumpără produse ale multinaţionalelor din alte state UE, precum Bulgaria, România sau Italia, pentru a le revinde în Grecia. Bunurile mai scumpe ale unei multinaţionale sunt concurate astfel de propriile produse mai ieftine, destinate pieţelor cu putere de cumpărare mai redusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Companiile retrag produse premium din Grecia, în urma importurilor paralele din România şi alte ţări

     Grecia a fost clasificată ca piaţă de categoria B de mai multe multinaţionale producătoare de bunuri de consum, pentru a face faţă importurilor paralele ale companiilor angro, scrie cotidianul elen Kathimerini.

    În trecut, Grecia obişnuia să fie o piaţă de referinţă pentru promovarea ultimelor produse ale companiilor, chiar dacă nu era printre cele mai mari la nivel global.

    Companiile de distribuţie angro – dintre care unele deţin propriile lanţuri de retail – cumpără produse ale multinaţionalelor din alte state UE, precum Bulgaria, România sau Italia, pentru a le revinde în Grecia. Bunurile mai scumpe ale unei multinaţionale sunt concurate astfel de propriile produse mai ieftine, destinate pieţelor cu putere de cumpărare mai redusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbări la Pizza Hut

    „Procesul de rebranding are ca scop apropierea clienţilor de un brand pe care îl apreciază deja foarte mult: Pizza Hut. Noul nume sub care ne prezentăm comunică imediat consumatorilor că suntem Pizza Hut, în varianta delivery”, explică Monica Eftimie, Chief Marketing Officer Pizza Hut Delivery.

    O dată cu procesul de rebranding, Pizza Hut Delivery are o nouă platformă online – www.pizzahutdelivery.ro, unde consumatorii pot găsi toate ofertele şi informaţii despre produse. Noua pagină web prezintă o serie de îmbunătăţiri, precum optimizarea pentru mobil şi o interfaţă foarte prietenoasă, care facilitează plasarea comenzii online.

    Pizza Hut Delivery este un concept care furnizează produse numai la pachet şi prin livrare la domiciliu, nu în restaurant.
    Compania a intrat pe piaţa românească în decembrie 2007, odată cu deschiderea primei locaţii în zona Vitan din Bucureşti, printr-un contract de masterfranciză acordat companiei American Restaurant System. În prezent, Pizza Hut Delivery deţine 8 unităţi în Bucureşti şi 2 în provincie, în Iaşi şi Cluj – Napoca. Pizza Hut Delivery este subsidiară a Yum! Brands, Inc., unul dintre cei mai mari francizori la nivel internaţional.

  • Pantofi Nike şi consolele Lexibook în magazinele Lidl

    Grupul german Lidl este prezent pe piaţa locală cu o reţea de peste 150 de magazine şi a intrat pe piaţă după preluarea lanţului de magazine Plus Discount. Reprezentanţii companiei spun că 80% din marfa comercializată este reprezentată de mărcile proprii. Grupul are trei centre logistice, la Chiajna, Nedelea (lângă Ploieşti) şi Iernut (Târgu Mureş), ultimul fiind deschis în septembrie. Retailerul este prezent în peste 20 de ţări europene, cu circa 9.000 de magazine şi 100 de centre.

  • Două medalii de aur şi una de argint pentru Domeniul Coroanei Segarcea

    Concursul Challenge International du Vin se desfăşoară în Franţa, la Bourg et Blaye, în regiunea Bordeaux şi este una dintre cele mai prestigioase competiţii de profil din lume. Challenge International du Vin este un concurs agreat de Comunitatea Europeană încă din 1986 şi se desfăşoară conform reglementărilor «Codului Internaţional de Practici Oenologice pentru Vie şi Vin». Prima ediţie a avut loc în 1976 şi de atunci s-a organizat anual. Juriul care degustă fiecare vin este unul mixt, format din viticultori, oenologi, distribuitori şi consumator i. La ediţia din acest an au fost degustate 4.360 vinuri, provenite din 28 ţări.

    Domeniul Coroanei Segarcea a obţinut în ultimii ani mai multe medalii la concursuri internaţionale de profil:  Sauvignon Blanc 2011 – Medalie de Aur la Selections Mondiales de Vins, Canada 2012; Sauvignon Blanc  2009 – Medalie de Aur la Concours Mondial de Bruxelles, Belgia 2010; Tămâioasă Românească 2011- Medalie de Aur la Vinalies Internationales, Franţa 2012; Tămâioasă Românească 2011- Medalie de Aur la Los Angeles International Wine & Spirits Competition, SUA 2012; Merlot 2007 – Medalie de Aur şi “Cel mai bun Merlot din Romania” la Mondial du Merlot, Elveţia 2010; Cabernet Sauvignon 2008 – Medalie de Aur la Selections Mondiales des Vins, Canada 2010; Fetească Neagră 2008 – Medalie de Medalie de Aur la China Wine Awards, Hong Kong 2012; Tămâioasă Roză 2010 – Medalie de Aur la Selections Mondiales des Vins, Canada 2011; Tămâioasă Roză  2011 – Medalie de Aur la Challenge International du Vin, Franţa 2012; Principesa Margareta Alb 2010 –  Nova de Diamant – Femmes et Vins du Monde, Monaco 2012

  • PayU: 0,19% tentative de fraudă la plata online anul trecut

    Deşi valoarea asociată fraudelor a crescut cu 37%, numărul tentativelor de fraudă este în scădere de la un an la altul.

    Segmentele cele mai expuse tentativelor de fraudă sunt reprezentate de turism (32% din numărul tentativelor de fraudă), telecom (31%), servicii (18%) si IT&C (9%).

    “În 2010 sau 2011, domeniul IT&C era unul dintre segmentele cu cel mai mic număr de tentative, sub 3% din total. Observăm în prezent o crestere a vârstei medii a celui care încearcă o fraudă, de la puţin peste 20 de ani la 30 de ani, precum si o evoluţie semnificativă a valorii medii a unei tentative, cu 31%. Aceste tendinţe, împreună cu cresterea preferinţei pentru produse cu livrare fizică sau produse mai scumpe, demonstrează că persoanele care încearcă să fraudeze sunt tot mai bine pregătite si mai îndrăzneţe. Din acest motiv, de la un an la altul, serviciile de securitate devin tot mai importante pentru magazinele online”, explică Anamaria Pîrjol, Risc & Customer Experience Manager PayU România.

    Astfel, în perioada 2013 – 2014, strategia de securitate a companiei vizează integrarea serviciilor de antifraudă din toate ţările în care operează pentru a putea face evaluare si monitorizare de risc la nivel internaţional, în timp real si dezvoltarea unor filtre de securitate suplimentare pentru produsele de plată online noi.

    Cardurile folosite în tentativele de fraudă sunt emise în proporţie de 38% în Statele Unite, 16% în România, 8% în Italia si 8% în Marea Britanie. Restul cardurilor folosite au fost emise în special în Franţa, Australia, Germania si Canada.

    Tentativele de fraudă au fost iniţiate din 178 de ţări, de pe IP-uri din România (49%), Statele Unite (23%), Italia (5%) sau Marea Britanie (4%).

    “Datele identificate în sistemul PayU arată încă o dată că în comerţul electronic nu există limite si că toţi jucătorii pot acţiona la nivel global. România este o ţară foarte bine securizată în privinţa plăţilor online, însă tendinţele observate arată că există provocări si că investiţiile în securitate trebuie să fie prioritare. Pentru noi, antifrauda nu este un simplu modul, ci reprezintă punctul central în jurul căruia a fost construită platforma si mergem chiar mai departe, colaborând foarte strâns cu autorităţile locale. în 2012, numărul dosarelor în care am colaborat cu DIICOT a crescut la 45, de la 18 în 2011”, explică Anamaria Pîrjol.

  • Flanco lansează o platformă de comunicare pentru consumatorii de electroIT

    www.flancointeractiv.ro  a necesitat o investiţie iniţială de aproximativ 20.000 de euro si susţine strategia Flanco de a deveni retailerul preferat al românilor, prin capacitatea de a oferi mai mult decât produse, si anume prin oferirea de consultanţă pentru integrarea tehnologiilor în viaţa de zi cu zi a fiecărui consumator.

    “Prin această platformă ne apropiem de consumatori si de cerinţele lor, deoarece vom oferi consultanţă specializată nu doar în magazine, ci si în mediul online. Experienţa de shopping din magazinele Flanco va fi completată cu sfaturi online, cu tutoriale video, cu articole explicative si cu multă informaţie relevantă din domeniul electro-IT”, a declarat Marina Zara, marketing motor Flanco.

    Dinamica pieţei si multifuncţionalitatea produselor electronice si electrocasnice au determinat Flanco să opteze pentru crearea unui platforme interactive online al cărei concept inovator si secţiuni special create sunt de ajutor atât pentru cei care îsi planifică achiziţionarea de produse noi, cât si pentru cei care le-au achiziţionat deja, dar au nevoie de sfaturi de utilizare sau informaţii suplimentare. Datele din piaţă indică o crestere accentuată a vânzărilor de produse cu specificaţii tehnice complexe, din segmentul de tehnologie premium, care trebuie explicate cât mai accesibil, pentru ca utilizatorii să poată beneficia cu adevărat de toate funcţiile acestor produse.

    www.flancointeractiv.ro va ajuta întreaga industrie electro-IT din România să traducă funcţiile complexe ale electronicelor si electrocasnicelor de ultimă generaţie în beneficii ale produselor din casa fiecărui consumator.

    Conţinutul www.flancointeractiv.ro  va fi îmbogăţit continuu  cu informaţii noi pentru cele patru secţiuni principale: Viaţa cu Flanco, Noutăţi, Tutoriale si Reviews. Articolele vor aborda teme dintre cele mai diverse, de la cum se conectează un laptop la un smart TV, cum se utilizează cele mai noi aplicaţii de telefonie mobilă, cum se programează un cuptor cu reţete presetate sau cum se curăţă corect un espressor de cafea si până la destinaţii de vacanţă si tendinţe în designul interior.

  • Microsoft pregăteşte o tabletă Surface de 7 inci

     Sursele susţin că producţia unei tablete de 7 inci nu făcea parte din planurile Microsoft anul trecut, însă compania şi-a dat seama că trebuie să vină cu un răspuns la creşterea puternică a popularităţii tabletelor mai mici, precum Google Nexus 7 sau Apple iPad Mini.

    Jumătate din tabletele vândute în ultimele trei luni ale anului trecut au fost mai mici de 8 inci, potrivit datelor companiei de cercetare IDC.

    Contactaţi de WSJ, reprezentanţii Microsoft au refuzat să comenteze informaţiile.

    Microsoft încearcă să-şi facă loc pe piaţa tabletelor şi smartphone-urilor, dominată de Google şi Apple, pe fondul declinului tot mai accentuat al pieţei PC-urilor.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro