BusinessMagazin

Blog

  • PRIVATIZAREA BCR: Ultima suta de metri

    Cei patru ani de discutii fara rezultate despre vanzarea celei mai mari banci romanesti – si a uneia dintre cele mai mari din sud-estul Europei – par sa se apropie de sfarsit. Dupa toate semnalele, un sfarsit convenabil pentru statul roman, pentru ca pana la data limita de depunere a scrisorilor de intentie in cursa intrasera 11 mari institutii financiare straine. Daca lucrurile se desfasoara conform planului, in noiembrie cei 12.000 de angajati ai BCR isi vor cunoaste noul angajator.

    LA START
    Experienta in activitatea de retail este unul dintre criteriile dupa care comisia de privatizare va desemna castigatorul la vanzarea BCR. Maximizarea profitului, un altul. Cu toate acestea, daca in 2003, cand Guvernul a mai incercat o data sa vanda banca, oferta a fost mai degraba saraca, de aceasta data se poate spune ca are de unde alege. Ramane de vazut cate din cele 11 banci ce au depus scrisori de intentie vor fi eligibile si, mai ales, cate vor depune si oferta finala.  

    BANCA NATIONALA A GRECIEI
    Cel mai mare grup financiar din Grecia are un profit net de 163 mil. euro pe 2004 si active totale de 60,1 miliarde de euro in martie 2005. Grupul este prezent in Romania prin intermediul unei sucursale proprii si prin Banca Romaneasca, unde detine pachetul majoritar de actiuni. Grecii de la NBG au incercat sa cumpere mai multe banci din sistemul romanesc, cea mai recenta oferta fiind facuta pentru Banca Tiriac.

    BNP PARIBAS
    Una dintre cele mai mari institutii de credit din Europa, BNP Paribas (profit net 4,67 mld. euro, active totale 905 mld. euro) este a doua banca ca marime din zona euro dupa capitalizarea bursiera (peste 49 de miliarde de euro). BNP Paribas a pus deja piciorul in Romania prin achizitia companiei de credit de consum Credisson in primavara, dar francezii cauta acum sa cumpere o banca. Au mai fost prezenti in Romania prin intermediul bancii BNP – Dresdner Bank Romania, constituita in 1998 alaturi de grupul german Dresdner Bank. In 2000, cei doi actionari au vandut banca grupului elen Egnatia Bank. In negocierile pentru privatizarea BCR ii asista firma de avocatura Gide Loyrette Novel. 


    CITIGRUP VENTURE CAPITAL INTERNATIONAL a TEXAS PACIFIC GROUP
    Citigroup Venture Capital International (CVCI) face parte din cel mai mare grup financiar al lumii, Citigroup, care insa nu participa la privatizarea BCR prin banca din grup, Citibank, ci prin divizia de investitii pentru pietele in dezvoltare. Texas Pacific Group (TPG) este un fond de investitii fondat in 1993 care, impreuna cu partenerii afiliati, are un capital angajat total de peste 15 miliarde de dolari. 


    DEXIA
    Banca franco-belgiana s-a format in octombrie 1996, prin fuziunea dintre Crédit Communal de Belgique si Crédit Local de France; in 1999 s-a produs si fuziunea cu Banque Internationale a Luxembourg. Dexia (profit net de 1,77 mld. euro, active totale de 389,15 mld. euro) a anuntat in mai ca vrea sa se extinda in Europa de Est, in special in Romania, Bulgaria si Turcia, fiind interesata de privatizarea CEC (pentru care a angajat firma de avocatura Popovici & Asociatii), dar si de BCR. 


    DEUTSCHE BANK
    Si-a manifestat interesul pentru 61,8825% din actiunile BCR. Una dintre cele mai mari banci din Europa si din lume (profit net 2,47 mld. euro, active totale 840 mld. euro), Deutsche Bank si-a deschis reprezentanta in Romania in 1998, acordand in cinci ani finantari de 3 mld. de euro si fiind implicata in marile tranzactii de pe piata locala a finantarilor, de la credite cu garantie de stat catre companiile de stat la emisiunile de bonduri ale Ministerului de Finante. DB a fost consultantul financiar pentru grupul OMV la achizitia a 51% din Petrom. De asemenea, a intermediat iesirea pe pietele de capital a unor companii cu capital de stat precum Termoelectrica sau CFR Marfa. 

    FORTIS
    Grupul Fortis s-a creat in 1990 prin fuziunea dintre asiguratorul belgian AG Groep si grupul olandez AMEV/VSB. In prezent, actionarii bancii sunt Fortis SA/NV si Fortis NV. Grupul are activitati in doua domenii – bancar, prin Fortis Bank si asigurari, prin Fortis Insurance. Cu o capitalizare bursiera de peste 25 de miliarde de euro, profit net de 3,35 mld. euro si active de 570,64 mld. euro, Fortis este in prezent cea mai mare banca din Belgia. La inceputul lui iulie, Fortis a cumparat 89,34 din actiunile bancii turce Disbank, pentru suma de 880 de milioane de euro. 


    MILLENNIUM – BANCO COMMERCIAL PORTUGUES
    Millennium BCP este cel mai mare grup financiar privat din Portugalia, cu active totale de 71,8 mld. euro in martie 2005 si profit de 600,8 mil. euro in 2004. Grupul e renumit pentru segmentarea clientelei, vanzare incrucisata si eficienta din back-office. A obtinut performante in domeniul bancassurance, fiind primul jucator din Portugalia care a aplicat conceptul vanzarii de asigurari prin intermediul ghiseelor bancare. Spre sfarsitul anilor ‘90, s-a extins in Grecia si Polonia, investind 9 miliarde de euro in doi ani. 


    ABN AMRO
    Banca olandeza (profit net 4,1 mld. euro, active 609 mld. euro) este prezenta in Romania inca din 1995, ocupand pozitia a sasea in sistemul bancar romanesc, cu o cota de piata de 4,97%. Jucator important pe piata serviciilor bancare pentru companii, banca a lansat la jumatatea anului trecut si servicii pentru populatie. Infiintata in anul 1824, ABN AMRO ocupa locul 11 in Europa si locul 23 in lume in clasamentul bancilor dupa total active. Banca are peste 3.000 de sucursale in peste 60 de tari si aproximativ 110.000 de angajati. 


    ERSTE BANK
    AG Erste Bank este a doua banca din Austria (active de 148 mld. euro in martie 2005, profit net de 544,5 mil. euro in 2004). Pana de curand, Erste era privita drept banca cea mai determinata, dintre toti competitorii, sa cumpere CEC, dar s-a inscris si in cursa pentru BCR. Incepand cu 1997, Erste Bank a intrat in Cehia (in 2000), Slovenia (2001), Croatia (2002), Ungaria (2003) si, recent, in Serbia. A incercat in 2003 sa preia DSK Bank din Bulgaria, dar a pierdut in fata ungurilor de la OTP. Cu o baza de 12 milioane de clienti, Erste Bank detine o cota de piata de 30% in Europa Centrala. 

    KBC
    Este cel de-al treilea grup financiar ca marime in Belgia, iar filialele sale detin pozitii bune si in regiunea centrala si est-europeana, in tari ca Ungaria, Polonia, Cehia, Slovacia si Polonia. KBC Group NV (profit net 440 mil. euro, active 296 mld. euro – martie 2005) s-a format pe 2 martie 2005, prin fuziunea dintre KBC Bank & Insurance Holding Company si firma mama, Almanij. Si KBC Bank & Insurance Holding Company s-a format tot printr-o fuziune, desfasurata in 1998 intre trei institutii financiare belgiene. In tranzactia pentru BCR, belgienii sunt asistati de casa de avocatura Musat & Asociatii.


    BANCA INTESA
    Banca Intesa (profit net 1,8 mld. euro, active 274,5 mld. euro) este una dintre cele mai importante banci italiene. In afara granitelor Italiei este prezenta in 22 de tari: 17 europene (intre care Croatia, Rusia, Slovacia, Polonia, Turcia si Iugoslavia), 5 din continentele americane, 7 asiatice si o tara africana. Banca s-a infiintat la 1 ianuarie 1998. In acelasi an s-a unit cu  Banco Ambrosiano Veneto, Cariplo si  Banca Commerciale Italiana. In 1999, Intesa a fuzionat cu Banca Commerciale Italiana.

  • CARE ESTE MIZA

    Un sfert din piata bancara romaneasca – aceasta ar fi miza pentru care s-au inscris la start 11 banci. La sfarsitul anului trecut, BCR avea o cota de piata de 26% in functie de active, de 25,5% la creditele neguvernamentale si de 28,6% din punct de vedere al depozitelor atrase de la clienti. Actionariatul BCR este compus din AVAS – 36,88%, cele 5 SIF – 30,12%, BERD si IFC – 25% plus doua actiuni si salariatii BCR – 8%.  

    PROFITUL BRUT – 210 MIL. EURO
    In 2004, BCR a avut un profit brut de 852,1 mil. lei noi (adica 8.521 de miliarde de lei vechi, respectiv 210 milioane de euro*), in crestere cu 32%, in termeni reali, comparativ cu 2003.  

    PROFITUL NET – 158,59 MIL. EURO 
    Anul trecut, cea mai mare banca romaneasca a avut un profit net de 642,8 milioane de lei noi (6.428 de miliarde de lei vechi, 158,59 milioane de euro*), in crestere cu 20% in termeni reali fata de 2003. 

    ACTIVE – 5,81 MLD. EURO
    Activele Bancii Comerciale Romane s-au ridicat in anul 2004 la 23,54 miliarde de lei noi (adica 235.495 de miliarde de lei vechi, respectiv 5,81 miliarde de euro*). 

    CLIENTI – 4,5 MILIOANE
    Pentru cei 4,5 milioane de clienti persoane fizice si juridice (in crestere cu cca. 15% fata de 2003), BCR administreaza 7,3 milioane de conturi si aproape 800.000 de credite. 

    SUCURSALE: 317
    In 2004 au fost deschise 29 de noi unitati (ceea ce inseamna o crestere de 10% fata de 2003), astfel incat in prezent reteaua BCR are in prezent 317 sucursale si agentii.

    *PENTRU EURO A FOST LUAT IN CALCUL CURSUL MEDIU AL BNR PENTRU 2004 (40.532,11 LEI VECHI/EURO)

  • LUNGUL DRUM CATRE PRIVATIZARE

    Investitorii pot alege sa preia fie un pachet de 50% plus o actiune, fie o participatie de 61,8825% (pachetul de 11,8825% reprezentand actiuni vandute pe piata de capital).

    • 2000

    Statul roman semneaza contractul de consultanta pentru privatizarea BCR cu un consortiu condus de Merrill Lynch.

    • 2001

    26 IANUARIE Ovidiu Musetescu, ministrul Autoritatii pentru Privatizare, vorbeste despre „o perioada de patru luni pentru pregatirea privatizarii si inca o perioada de opt luni pentru vanzarea efectiva“ a BCR.

    8 MAI Ministrul finantelor publice, Mihai Tanasescu, anunta pentru iunie 2001 inceperea procesului de privatizare. Trei luni mai tarziu, consultantilor li se cere sa actualizeze documentele din caietul de sarcini al bancii pe baza rezultatelor inregistrate in 2000.

    7 SEPTEMBRIE Guvernul se angajeaza, in memorandumul semnat cu FMI, sa finalizeze, pe termen scurt, strategia de privatizare.

    26 SEPTEMBRIE Premierul Nastase spune ca „marea vedeta a anului 2002 va fi BCR, Petrom fiind o alta tinta. Exista o mare grija pe plan international in legatura cu privatizarea BCR si a Petrom si nu am inteles inca foarte bine  pentru ce aceasta grija“.

    4 OCTOMBRIE Banca Mondiala recomanda ca procesul de privatizare sa fie incheiat pana la sfarsitul lui 2002, prin vanzarea a 51% din actiunile statului catre un investitor strategic, 10% catre doi operatori bancari si 8% catre salariatii institutiei.

    • 2002

    21 IANUARIE Merrill Lynch nu reinnoieste contractul de consultanta, expirat la 22 decembrie 2001; se ia in discutie alegerea noului consultant.

    1 MARTIE O. Musetescu spune ca trecerea efectiva in proprietate privata a BCR va fi facuta in primul trimestru al anului 2003. Potentialii investitori trebuie sa transmita o expresie a intentiei de participare pana pe 15 iunie 2002. 

    5 IUNIE Este ales un nou consultant, Daiwa Securities SMBC Europe Limited.

    6 SEPTEMBRIE Compania financiara franceza Eulia si consortiul format din Bank Austria Creditanstalt si OTP Ungaria depun scrisori de intentie. ING Bank, care si-a manifestat initial interesul, s-a retras din cursa. 

    2 OCTOMBRIE Din cauza ca cele doua oferte nu corespund, se reia procesul de privatizare.

    28 NOIEMBRIE Cu o zi inainte de expirarea termenului limita nu s-a depus nici o scrisoare de intentie. Guvernul ia in calcul modificarea strategiei de privatizare.

    • 2003

    15 IULIE Guvernul modifica strategia de privatizare, decizand ca aceasta se va realiza prin vanzarea a 25% plus doua actiuni din capitalul social catre BERD si IFC.

    SEPTEMBRIE Se incheie negocierile cu BERD si IFC privind termenii generali ai tranzactiei pentru preluarea a 25% din actiunile BCR, pentru 222 mil. dolari.

    14 DECEMBRIE Se ia decizia ca 8% din actiunile bancii sa fie vandute  in ianuarie catre salariatii BCR, operatiune care reprezinta cea  de-a doua etapa a privatizarii.

    • 2005

    3 FEBRUARIE La o luna dupa instalare, premierul Tariceanu spune ca privatizarea BCR va fi finalizata cel mai tarziu in primul trimestru al lui 2006. 

    FEBRUARIE Incep sa apara declaratiile de interes din partea bancilor straine.

    24 FEBRUARIE Guvernul modifica componenta comisiei de privatizare a BCR. 

    26 MAI Guvernul aproba o noua strategie de privatizare.      

    7 IULIE Expira termenul de depunere a scrisorilor de intentie. Dintre bancile care si-au anuntat, de-a lungul timpului, interesul pentru BCR, 11 au intrat in cursa finala.

    14 IULIE Apare lista scurta a candidatilor ce vor fi selectati dintre cei 11 care au depus scrisori de intentie, pentru etapa urmatoare a procesului de privatizare a Bancii Comerciale Romane. 

    19 SEPTEMBRIE Termenul pana la care bancile selectate trebuie sa-si depuna ofertele finale.

    NOIEMBRIE Semnarea contractului de privatizare ar putea avea loc cel mai devreme  in luna noiembrie, conform calendarului  de privatizare.

  • CINE IA DECIZIA

    In februarie, proaspat instalat, cabinetul Tariceanu a inlocuit printr-o hotarare de guvern demnitarii fostului guvern cu cei proprii in comisia de privatizare a BCR. Castigatorul licitatiei pentru cea mai mare banca romaneasca va fi decis de o comisie formata din 9 reprezentanti ai Guvernului. Formal, din comisie face parte si actualul primar general al Capitalei, Adriean Videanu, pentru ca atunci cand a fost selectat, el ocupa functia de ministru de stat pentru coordonarea activitatilor din domeniul economic. Ulterior plecarii lui de la Guvern la Primarie, componenta comisiei nu a mai fost actualizata. 

    GABRIEL ZBARCEA
    In varsta de 32 de ani, Gabriel Zbarcea a venit la presedintia AVAS si, ulterior, a comisiei de privatizare a BCR (care are noua membri) din mediul privat. In perioada 1995-2005, Zbarcea a fost avocat partener la Musat si Asociatii, unde s-a ocupat de privatizari importante precum Electrica Banat, Banca Agricola, Sidex. In plus, a fost, timp de mai putin de o luna, consilierul personal al premierului Calin Popescu Tariceanu, fiind desemnat, in ianuarie 2005, presedintele AVAS.

    ADRIEAN VIDEANU
    Cand a fost desemnat in comisia de privatizare a BCR, actualul primar general al Capitalei, Adriean Videanu, era ministru de stat pentru coordonarea activitatilor din domeniul economic – functie pe care a detinut-o de la instalarea cabinetului Tariceanu (decembrie 2004) pana la alegerile pentru functia ramasa libera dupa victoria lui Traian Basescu la prezidentiale. Videanu, acum in varsta de 43 de ani, a intrat in FSN si a devenit parlamentar incepand cu 1990, renuntand la politica in favoarea afacerilor in legislatura 2000-2004.

    IONUT POPESCU
    In prezent ministru al finantelor, Ionut Popescu a intrat in viata publica nu ca politician, ci ca jurnalist la diverse publicatii economice. Prima sa functie publica a fost cea de purtator de cuvant al Guvernului Romaniei inainte de alegerile din 2000, cand premier era actualul guvernator al BNR, Mugur Isarescu. Ionut Popescu, acum in varsta de 41 de ani, a intrat in politica acum doi ani si jumatate, devenind in februarie 2003 membru PNL.

    ALEODOR MARIAN FRANCU
    In prezent sef al cancelariei premierului Calin Popescu Tariceanu, Aleodor Marian Francu are 48 de ani si are o experienta de 17 ani in aviatie. Francu a fost, pe rand, sef al infrastructurii, inginer-sef, director tehnic si apoi manager al Aeroportului Otopeni. Ulterior, Francu a preluat functia de secretar de stat in Ministerul Transporturilor si mai apoi pe cea de director general al Aviatiei Civile.

    BOGDAN OLTEANU
    Ministru pentru relatia cu Parlamentul, Bogdan Olteanu, 33 de ani, detine cabinetul de avocatura Bogdan Olteanu, a fost consilier Ratmil SA si consilier al ministrului industriei in 1997. Membru PNL din 1991. 

    SEBASTIAN BODU
    Presedintele Agentiei Nationale pentru Administrare Fiscala (ANAF) vine de la conducerea directiei juridice si proceduri a ING Romania. Anterior a detinut functia de consilier intern pe probleme juridice pentru Fondul Romano-American pentru Investitii, Carana Group (corporatie americana de consultanta) si Financial Markets International. Sebastian Bodu are 35 de ani.

    GILIOLA CIORTEANU
    Vicepresedintele AVAS Giliola Ciorteanu are 33 de ani si a lucrat, incepand din 1999, in cadrul Autoritatii pentru Valorificarea Activelor Bancare din 1999, ca jurist, director adjunct si apoi director general. Acum coordoneaza activitatea de valorificare a activelor statului din cadrul AVAS.

    NICOLAE CINTEZA
    Director al Directiei de Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteza este vicepresedinte al comisiei pentru privatizarea BCR. Este singurul membru al fostei comisii de privatizare a BCR mentinut si in actuala structura.

    ADRIAN COSMESCU
    In prezent director adjunct al Directiei de supraveghere din BNR, Cosmescu are 46 de ani si, inainte de a veni in BNR (in 1992), a lucrat in arbitraj la Banca Romana de Dezvoltare.

  • FURNIZORI: Teoretic, consumatorii pot cumpara electricitate de la alti furnizori

    Nu va bucurati. Monopolul Electrica asupra furnizarii de energie electrica ia sfarsit, dar numai in teorie. Practic, importurile au fost limitate iar alte capacitati de productie nu se construiesc. In concluzie, nu avem surse de curent mai ieftin.

    Preturi mai mici la electricitate, servicii mai bune si inchiderea producatorilor ineficienti. Asa ar trebui sa arate piata de energie in 2007. Iar pe hartie lucrurile par sa mearga in directia buna. Peste doi ani, oricare client va putea renunta la serviciile Electrica daca va gasi un furnizor care sa-i dea curent mai ieftin. 

     Cat de plauzibil e insa acest scenariu? E drept, piata va fi liberalizata, „dictatura“ Electrica va disparea. Varianta „curent ieftin“ este, insa, deocamdata o utopie. In primul rand, cantitatea de energie ieftina produsa in Romania este limitata. Hidroelectrica, societatea care are cel mai mic pret/MW (23 de dolari) poate produce peste o treime din necesarul de electricitate al Romaniei. Centralele termoelectrice nu sunt tocmai o tinta pentru furnizorii de energie, cu atat mai mult cu cat produc megawattul cu peste 40 de dolari. 

    Asa se face ca oricat de mult ar incerca ceilalti furnizori de energie sa „fure“ clientii Electrica, argumente de genul „pret mai mic“ nu pot fi aruncate in joc. „Fiecare consumator va putea negocia cu furnizorul de electricitate conditiile de contractare: pret, facilitati, servicii“, explica, pentru BUSINESS Magazin, Ion Lungu, director de furnizare la Electrica. El crede ca nu vor exista „salturi foarte mari“ la capitolul preturi.  Nici importurile de electricitate din Ucraina sau Rusia nu sunt o optiune. Ministerul Economiei si Comertului a limitat, temporar, importurile, dupa cum spunea Nicolae Opris, presedintele Autoritatii Nationale de Reglementare in domeniul Energiei (ANRE). Pe langa restrictiile tehnice, masura interdictiei importurilor a fost luata si pentru „protejarea producatorilor din tara“, spune Lungu. 

    In fata unui pret de productie a electricitatii bine stabilit si a unor producatori de energie aflati inca in mana statului, competitia despre care vorbeau autoritatile pare mai degraba teoretica. Experienta a demonstrat acest lucru. Liberalizarea pietei de electricitate s-a produs mai repede pentru consumatorii industriali. De acum, ei pot cumpara curentul de la ce furnizor doresc. Cel putin pe hartie. In realitate, majoritatea apeleaza tot la serviciile Electrica. „Doar 25% din consumul de energie este realizat pe baza unor contracte bilaterale“, spune Ion Lungu. Prin urmare, nici marile companii, care au consumuri importante de electricitate, nu pleaca de la Electrica. Ce se va intampla din 2007?  Consumatorii casnici mai informati sau care au nevoie de mai multa electricitate vor renunta la Electrica si vor alege serviciile altor furnizori. Fie si numai pentru ca li se ofera servicii suplimentare de genul verificarii instalatiilor sau remedierii defectiunilor in timp mai scurt. 

    Restul – majoritatea populatiei – raman fideli furnizorului traditional, actuala Electrica. Aceasta ar putea deveni „furnizor de ultima optiune“, asa cum cere legea energiei. Adica acea companie care va da electricitate tuturor consumatorilor care nu incheie contracte directe cu alti furnizori de energie. Abia aici se va crea un soi de monopol. „Furnizorul de ultima optiune va fi desemnat, cel mai probabil, zonal“, explica Jean Constantinescu, presedintele Institutului National Roman pentru Studiul Amenajarii si Folosirii Surselor de Energie. Furnizorul va da curent la o intreaga regiune, la un pret stabilit de ANRE. Prin urmare, preturile nu se vor mai stabili pentru toata tara, ci pentru fiecare regiune in parte. Diferentele vor fi, insa, de ordinul sutelor de lei vechi pe kilowatt, spun surse din industria energetica.

    Si asta pentru ca producatorii romani nu au concurenta. Importurile au fost limitate, alte capacitati de productie a electricitatii nu se construiesc. In concluzie, surse de curent ieftin nu exista. Experienta europeana de liberalizare a pietei energiei nu isi va gasi corespondent in Romania. In Germania, spre exemplu, o data cu liberalizarea pietei, marile companii – care produc si furnizeaza electricitatea – si-au redus preturile tocmai pentru a nu-si pierde clientii. „Cei de la E.ON spuneau ca au pierdut aproximativ un milion de dolari pentru a-si pastra clientii“, isi aminteste Ion Lungu. Cheltuiala pare sa fi dat roade. Doar 39% din consumatorii germani si-au ales un alt furnizor de electricitate. 

    La noi, metoda este alta: un pret similar la majoritatea furnizorilor. Adica trecerea de la monopolul Electrica la „dictatura“ preturilor.  


  • LIBERALIZARE TEORETICA

    Din 2007, cel putin teoretic, va creste concurenta pe piata energiei electrice. Clientii vor putea negocia direct cu furnizorii pretul electricitatii. Mare parte din consumatori vor ramane, insa, legati de o companie de furnizare, indiferent de oferta acesteia.

    Clienti: Consumatorii vor avea dreptul sa negocieze pretul electricitatii si serviciile pe care le primesc direct cu furnizorii.

    Furnizori: Cei nemultumiti de serviciile furnizorilor vor putea cumpara energie de la alte companii. 

    Preturi regionale: Tarifele la electricitate nu vor mai fi unice pe tara, ci vor fi stabilite de fiecare furnizor, insa diferentele de pret nu vor fi semnificative.

  • MODELUL GERMAN

    Germania a inceput procesul de liberalizare a pietei energiei electrice in 1998. De atunci, toti consumatorii, inclusiv cei casnici, au putut alege compania care le furniza electricitatea. Urmarea: preturile au scazut in primii ani, pentru a creste, din nou, in 2001. 

    Tarife: Imediat dupa liberalizarea pietei, germanii au putut cumpara electricitatea la preturi mai mici. Megawattul a scazut de la 190 de euro, in 1998, sub 160 de euro, in 2001. Pretul si-a revenit, insa, depasind 180 de euro, in 2004.

    Taxe: In ultimii ani, taxele pe electricitate au crescut de la 25% (in 1998) la 40% (in 2004), ca urmare a aplicarii legislatiei europene.

    Producatori: Unele unitati de productie – cu costuri mari – au fost inchise, iar companiile mici au fost „inghitite“ de cele mari. Productia Germaniei s-a redus cu 10 gigawati.

    Furnizori: Pentru a-si mentine clientii, companiile de electricitate din Germania au redus preturile acoperindu-si doar costurile de productie. 

    Liberalizare: Doar 39% din consumatorii de electricitate au renuntat la furnizorul traditional, optand pentru o firma concurenta.

  • CINE VA FACE JOCURILE

    Piata de electricitate din Romania se va schimba la fata din 2007. Distributia de energie va trebui separata de furnizare. 

    Producatori: Principalii producatori de electricitate vor fi, in continuare, Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Termoelectrica, Electrocentrale Bucuresti, Electrocentrale Deva si complexurile energetice Rovinari, Turceni si Craiova.

    Furnizori: Numarul furnizorilor va depasi 70, cat sunt acum. Ei cumpara electricitatea angro si o vand consumatorului final. Toti producatorii au si calitatea de furnizori. 

    Distribuitori: Poate fi distribuitor doar compania care are retea electrica avand niveluri de tensiuni pana la 110 kV. Din 2007, activitatea de distributie va trebui separata total de cea de furnizare. Acum, Electrica este si distribuitor si furnizor. 

    Consumatori: Toti consumatorii casnici si industriali vor putea cumpara electricitatea de la ce furnizor doresc. Acum, acest lucru este posibil doar pentru consumatorii industriali.

  • LEASING: Cautam „caine de paza“

    Situatia de la MTS Leasing, o companie ai carei clienti se intreaba unde le sunt milioanele de euro date ca avans, readuce in discutie lipsa unei reglementari pe piata leasingului. Este nevoie de un „watchdog“ pentru companiile de leasing?

    Circa 700 de clienti se intreaba daca au sanse sa-si recupereze cele cateva milioane bune de euro platite ca avans pentru leasing imobiliar. Situatia avansurilor pe care le-au platit catre MTS Leasing pentru a-si cumpara locuinte este, in continuare, neclara. Compania, inregistrata in Germania, s-a lansat anul trecut pe piata romaneasca anuntand ca acorda finantari imobiliare la o dobanda de 5%, mult sub nivelul pietei. Un client care, de exemplu, avea in proprietate un teren pe care dorea sa-si construiasca o casa putea plati un avans intre 10% si 30% din valoarea cladirii, MTS Leasing urmand sa plateasca facturile firmei de constructie si sa incaseze rate de la client.

    Iar cei 700 de oameni au platit deja avansuri in conturile din Germania ale MTS Leasing. Doar ca saptamana trecuta afacerea a cazut: proprietarii companiei – familia Metzen – sunt in Germania, iar o parte dintre birouri s-au inchis.

    Pe de-o parte, angajatii, clientii si partenerii de afaceri spun ca germanii au fugit cu banii. De cealalta parte, familia Metzen neaga, sustinand ca firma nu este in incapacitate de plata, dar ca banii ar fi fost „furati de o parte dintre angajati, dar si de o parte din firmele de constructii romanesti“.

    Indiferent care e adevarul, clientii se intreaba ce sanse au acum sa-si recupereze banii. Situatia e cu atat mai dificila cu cat leasingul difera de alte tipuri de finantari prin faptul ca finantatorul este proprietarul bunului pana la achitarea in totalitate a ratelor – iar in caz de faliment al firmei de leasing, utilizatorul risca sa piarda si bunul platit partial, si sumele deja achitate.

    Ceea ce inseamna ca, practic, clientii firmelor de leasing nu sunt in acest moment protejati de riscul pierderii unor importante sume de bani prin nici un act normativ. Singura sansa a clientilor este ca o alta firma sa preia portofoliul societatii falimentare si sa continue sa plateasca ratele catre noul proprietar al bunului pe care il foloseste. Altminteri, avand in vedere masa mare a creditorilor, e putin probabil ca micii clienti sa-si recupereze pierderile, deoarece bancile care finanteaza societatile de leasing au garantii mai dure si un cuvant mai greu de spus. Piata de leasing a crescut puternic in ultimii ani, iar aceasta crestere a adus cu ea si nevoia unor schimbari ale regulilor. Valoarea totala a contractelor de leasing semnate pana la finele lui 2004 era de 1,8 miliarde de euro, de peste sase ori mai mare decat cu cinci ani in urma, potrivit estimarilor Asociatiei Societatilor de Leasing din Romania (ASLR).

    Tocmai pentru a se evita „accidentele“, de mai bine de un an se incearca o reglementare mai stricta a pietei de leasing. Dar nimic nu s-a concretizat pana acum. Adversarii ideii de reglementare sustin ca tocmai lipsa unei supravegheri atente a facut ca piata sa se dezvolte atat de puternic. Pe de alta parte, reprezentantii asociatiilor profesionale afirma si ei ca doresc reguli noi si, evident, mai bune.

    „Primul pas este modificarea legii leasingului, dupa care ar urma si infiintarea unui organism de supraveghere“, spune Cornel Coca Constantinescu, presedintele ASLR. Asociatia de Leasing Bancar (ALB) – care grupeaza noua societati de leasing afiliate bancilor – propune ca supravegherea acestei piete sa cada in seama Bancii Nationale a Romaniei (BNR). Pentru aceste firme nu ar fi o schimbare radicala, dat fiind ca BNR deja le supravegheaza indirect activitatea, prin monitorizarea bancilor care le sunt actionare.

    Conducerea ASLR este insa mai rezervata, apreciind ca o autoritate ar putea frana dezvoltarea pietei, prin impunerea unor norme prudentiale prea dure. „Personal, sunt pentru o reglementare, dar nu totala“, spune presedintele asociatiei. Constantinescu este presedinte si director general al Romexterra Leasing, afiliata bancii Romexterra, dar care nu este membra a ALB, potrivit datelor de pe site-urile celor doua asociatii.

    El remarca si faptul ca BNR nu are dreptul legal de a face reglementare pe piata de leasing. „Cred mai degraba in infiintarea unui organism pentru a supraveghea intreaga piata financiara“, spune oficialul ASLR. De altfel, la inceputul anului, a fost anuntata o initiativa de fuziune a Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare (CNVM) cu Comisia de Supraveghere a Asigurarilor (CSA) si o parte din BNR pentru a forma un organism unic de supraveghere a pietelor financiare, bancare si non-bancare. Deocamdata, s-a renuntat la acest proiect.

    Banca centrala ar fi interesata de reglementarea pietei leasingului, dar nu se implica, din cauza ca nu are acoperire legala. „Din partea BNR, ar exista disponibilitate pentru a analiza domeniul leasingului, dar Parlamentul sau Guvernul trebuie sa initieze un proiect“, a precizat pentru BUSINESS Magazin Mugur Stet, purtator de cuvant al BNR. In favoarea interventiei bancii centrale se declara si avocatul Cezar Gusu, specialist in drept bancar, avocat asociat in cadrul societatii de avocatura Bostina si Asociatii. „Se simte nevoia unei autoritati, dar nu cred ca infiintarea unei noi structuri ar fi o solutie viabila. Mai degraba, ar trebui ca aceasta sa functioneze in cadrul BNR, cum se intampla in Grecia, de exemplu“, spune Gusu.

    Grecia nu este insa singurul exemplu. Si pietele de leasing din Franta, Italia, Portugalia, Spania, Suedia si Ungaria sunt supravegheate de catre banca centrala. Belgia, Finlanda, Turcia, Germania au un organism de supraveghere distinct, autonom. In schimb, in Austria, Cehia, Irlanda, Olanda, Polonia, Rusia, Slovacia, Elvetia, SUA sau Marea Britanie nu exista cerinte formale, supraveghere bancara sau organism specializat, potrivit datelor ALB.

    O autoritate de supraveghere nu poate garanta lipsa unor necazuri viitoare pentru clientii companiilor de leasing. Insa acest organism ar putea asigura o informare mai buna a beneficiarilor, pentru a evita cazuri de genul MTS Leasing, cred oamenii din industrie. Acestia apreciaza ca o mare parte a clientilor MTS Leasing nu au verificat trecutul sau situatia financiara a acestei firme. Cateva dintre probleme ar fi faptul ca societatea era infiintata in Germania, fara a avea reprezentanta in Romania – iar litigiile se judeca dupa legislatia germana, capitalul social minim, dobanda mult mai mica decat cea oferita de alte companii.

    Este posibil ca problemele MTS Leasing sa afecteze intreaga piata de leasing. Pentru a stopa un declin, autoritatile ar putea grabi procesul de reglementare. Noua lege a fost deja discutata de reprezentantii celor doua asociatii cu parlamentarii din Comisiile de Buget-Finante. Insa alegerile anticipate ar putea amana adoptarea acesteia.

    Printre modificarile propuse de firmele din industrie sunt cresterea pragului minim de capital social de la 50.000 de lei (500 de milioane de lei vechi, circa 14.000 euro) la 400.000 de lei (4 miliarde de lei vechi, peste 110.000 euro), definirea leasingului si a unor operatiuni specifice (cum ar fi chiar leasingul imobiliar), raportarea la Biroul de Credit, dar si clauze foarte clare de protectie a clientilor in cazul falimentului societatii de leasing.

    Pentru moment, asociatiile nu propun introducerea in noua lege si a unor norme prudentiale. „Nu este cazul sa impunem reguli atat de stricte ca in cazul bancilor, pentru ca firmele de leasing nu atrag direct depozite de la populatie“, crede Adriana Ahciarliu, secretar general ALB.

    Dar cazul MTS Leasing arata ca atrag avansuri. Si clienti pagubiti. Va duce primul scandal major de pe piata leasingului la crearea unui „watchdog“?

  • Ce s-a spus despre noi

    Mai multi politicieni europeni au facut declaratii, la Consiliul European de vara care a avut loc la Bruxelles la sfarsitul saptamanii trecute, despre aderarea Romaniei si a Bulgariei. Cei mai multi cred ca nu e corect ca romanii si bulgarii sa fie sacrificati din cauza actualei crize din UE. Altii, precum Angela Merkel, care are sanse mari sa ajunga cancelar al Germaniei in toamna, spun ca aderarea celor doua tari trebuie amanata cu un an.

     

    JOSE MANUEL BARROSO, PRESEDINTE AL COMISIEI EUROPENE: „Trebuie sa ne respectam angajamentele asumate. Un acord este un acord. Principiul bunei-credinte este fundamental in viata internationala. Prin urmare, nu vom propune revizuirea acordurilor deja incheiate de statele membre in privinta viitoarei extinderi“.

    OLLI REHN, COMISAR EUROPEAN PENTRU EXTINDERE: „Romania a facut multe progrese de la incheierea negocierilor, dar are inca multe de facut. Prioritatea prioritatilor e reforma sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei“.

    GUNTHER VERHEUGEN, VICEPRESEDINTE AL COMISIEI EUROPENE: „Aderarea Bulgariei si a Romaniei este prioritara pentru UE. Altfel nu va exista stabilitate in Europa de Sud-Est. As vrea sa stiu de ce germanii, francezii sau olandezii sunt de parere ca este de la sine inteles ca ei apartin Europei, iar romanii si polonezii nu? Sunt ei mai putin europeni decat noi?“.

    WOLFGANG SCHUSSEL, CANCELAR AL AUSTRIEI: „Bulgarii, romanii si croatii nu trebuie pedepsiti pentru actuala criza din Uniune“.

    PHILIPPE DOUSTE-BLAZY, MINISTRU DE EXTERNE AL FRANTEI: „Daca Romania si Bulgaria vor indeplini conditiile, nu vad cu ce drept ar fi pusa sub semnul intrebarii integrarea lor“.

    GERHARD SCHRöDER, CANCELAR AL GERMANIEI: „Uniunea Europeana trebuie sa-si respecte angajamentele asumate fata de Romania si Bulgaria“.

    ANGELA MERKEL, LIDER AL CRESTIN-DEMOCRATILOR GERMANI: „Daca castig alegerile din septembrie, voi incerca sa intarzii admiterea noilor membri“.

    DOMINIQUE DE VILLEPIN, PREMIER AL FRANTEI: „Angajamentele fata de Romania si Bulgaria vor fi indeplinite, dar vom urmari foarte atent respectarea criteriilor“.